Marius Cristinel Dugulescu

„Protejarea drepturilor refugiaților în România – doar 3,50 lei pe zi?”

După Al Doilea Război Mondial, dreptul umanitar a pătruns în mod determinant în conștiința publică și reprezintă cel mai semnificativ grup de norme primare apărute în sistemul dreptului internațional. Evoluția răspunderii internaționale penale a reprezentat în mod irecuzabil un factor de umanizare și consolidare a dreptului internațional umanitar, în strânsă conexitate cu dreptul internațional al drepturilor omului.

În întreaga lume, numărul persoanelor deplasate forțat din cauza condițiilor de război sau încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale se ridică la 43 de milioane (15,2 milioane de refugiați, 27,1 milioane de persoane deplasate intern și 983.000 de solicitanți de azil), dintre care majoritatea sunt asistați de UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite).

România și-a consolidat profilul internațional în domeniul dreptului umanitar internațional, ca promotor al respectării drepturilor omului și demnității umane, atât ca stat donator și, recent, ca stat de relocare a refugiaților, reiterând importanța garantării și protejării efective a drepturilor fundamentale ale omului.

Statisticile confirmă faptul că în România au fost depuse peste 800 de cereri de azil doar în 2010, iar din 1991, anul aderării României la Convenția privind statutul refugiaților din 1951, până în prezent au fost depuse peste 17.000 de cereri de azil, dintre care mai mult de 3.000 au fost aprobate.

Mai mult, în data de 12 martie 2009 a fost inaugurat oficial, la Timișoara, primul Centru de Tranzit în Regim de Urgență din lume pentru persoanele aflate în nevoie de protecție internațională, reprezentând cel mai important proiect implementat de România în materia dreptului internațional umanitar. Rezultat al Acordului dintre înalți reprezentanți ai UNHCR, ai Guvernului României și ai Organizației Internaționale pentru Migrație, centrul a primit până în prezent un număr de 637 de refugiați de origine eritreeană, sudaneză, palestiniană, etiopiană, srilankeză, irakiană și nigeriană, aflați în nevoie urgentă de evacuare din prima țară de azil. Conform acordului, refugiații găzduiți în Centrul de Tranzit în Regim de Urgență au dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe o perioadă limitată de șase luni, înainte de a fi acceptate în mod permanent de state de relocare. Până în prezent, țările care au decis să preia refugiați din Centrul de la Timișoara sunt Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Suedia, Australia, Norvegia și Olanda.

Aceste eforturi considerabile realizate de statul român pentru a contribui la consolidarea dreptului umanitar internațional așază România pe harta statelor care luptă strategic împotriva amenințărilor tradiționale la adresa păcii și securității internaționale, ca un stat partener activ și credibil din perspectiva cooperării transfrontaliere.

Dincolo de aceste eforturi recunoscute statului român în materia protejării drepturilor refugiaților, trebuie formulată o nouă politică a sistemului efectiv de protecție a acestor persoane, din perspectiva mecanismelor juridice, dar și a remunerației zilnice pe care o primesc refugiații pentru asigurarea hranei: doar 3,50 lei!