Alexandra Huțu

675 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„PSD a intrat la guvernare pentru a opri scăderea nivelului de trai și pentru a stabiliza situația economică din România!”

Am văzut în aceste zile o serie de critici și comentarii acide despre pachetul social pe care PSD a reușit să-l introducă în programul de guvernare în urma negocierilor pentru formarea unui nou executiv.

Aud din nou aceeași placă pe care o auzeam și în anterioara guvernare a PSD, că sunt măsuri populiste*, că România nu-și permite aceste costuri sociale, că, în loc să dăm banii la investiții, îi dăm pe pensii și salarii. Realitatea ne arată că *cei populiști sunt chiar cei care lansează astfel de atacuri1

În contextul ședinței

2

.*

Realitatea ne arată că, atunci când PSD a majorat pensiile, salariile, alocațiile, salariul minim, economia mergea mult mai bine, eram lideri europeni la creștere economică, la investiții străine, la mai multe producții agricole și România se împrumuta cu mult, mult mai mult decât s-a împrumutat în ultimii doi ani, asta în timp ce prețurile la energie erau ținute sub control, inflația era la un nivel suportabil, în orice caz, mai mic, mult mai mic decât majorările de venituri. Aveam un plus și în economie, dar și în nivelul de trai al românilor. A fost deci un model funcțional, care și-a demonstrat beneficiile, iar comparația cu ceilalți doi ani de guvernare de dreapta care au urmat ne arată că, în mod clar, românii, firmele, investitorii, fermierii au dus-o mult mai bine în guvernarea PSD decât în guvernarea de dreapta!

Am văzut obiecții cu privire la creșterea salariului minim pe economie. În primul rând, vreau să arăt minciuna că o astfel de măsură ar fi una populistă. Este o măsură care aduce venituri în plus la buget și care protejează în zonele cele mai vulnerabile față de creșterea inflației și a prețurilor la energie. Apoi este o măsură care vizează în principal angajații din mediul privat, milioane de angajați din mediul privat, pentru că cei cu salariul minim se află în marea lor majoritate în acest sector privat.

Se mai spune că majorarea salariului minim ar afecta angajatorii, firmele și investitorii. Asta este o mentalitate de contabil*, care privește creșterea salariului doar ca pe o creștere de cheltuieli, pe care o trece cu minus în balanța financiară. În realitate, creșterea salariilor este și o investiție în dezvoltarea forței de muncă, dar și o stimulare a pieței, a consumului, care, la rândul său, va stimula oferta*, adică exact acele firme care își vând produsele pe piața noastră.

În al treilea rând, cei plătiți cu salariul minim sunt în cea mai mare parte cei tineri, care intră în câmpul muncii, fără experiență profesională, căci așa este la orice început de drum. Astăzi am citit datele unui studiu privind numărul românilor care intenționează să-și părăsească țara în care s-au născut pentru a munci și a-și stabili o familie în alte părți ale Europei sau ale lumii. Sunt circa 730.000 de români care se gândesc serios să facă acest pas dureros, aceasta pentru că nu văd nicio perspectivă încurajatoare, care să le permită să trăiască decent și să le asigure copiilor lor un viitor bun în această țară. Cine ar trebui să le ofere acest trai decent și acest viitor? Cred că în primul rând noi, cei care am fost votați să îi reprezentăm, cei care am fost votați cu speranța că le vom asigura un viitor mai bun.

În aceste condiții, din punctul meu de vedere, creșterea salariului minim și majorarea alocațiilor sunt două măsuri obligatorii pentru a-i păstra în țară pe acești tineri*. Nu este populism, este o necesitate! Altfel, nu va mai avea cine să susțină pensiile pentru cei care au muncit o viață întreagă. Nu vom mai avea cu cine să construim infrastructura pentru a atrage fondurile europene puse la dispoziția țării noastre, nu vom mai avea forța de muncă de care au nevoie toți investitorii străini pe care ni-i dorim să vină în România.

De aceea, cred că dialogul politic și chiar polemica politică, firească într-o democrație, ar trebui să țină cont de aceste realități economice și sociale.

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea combină interesele unui grup specific (angajații vulnerabili) cu binele comun (absorbția fondurilor europene).

„protejează în zonele cele mai vulnerabile față de creșterea inflației și a prețurilor la energie. [...] Nu vom mai avea cu cine să construim infrastructura pentru a atrage fondurile europene”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință critică la adversari, dar fără a depăși pragul de derogare sau dehumanizare; neutru funcțional.

„cei populiști sunt chiar cei care lansează astfel de atacuri”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează cererile opoziției fără a le angaja legitimitatea; non-angajament.

„Aud din nou aceeași placă pe care o auzeam și în anterioara guvernare a PSD, că sunt măsuri populiste”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Argumentul opoziției este menționat, dar respins prin etichetare („mentalitate de contabil”) fără o contra-argumentare tehnică.

„Se mai spune că majorarea salariului minim ar afecta angajatorii, firmele și investitorii. Asta este o mentalitate de contabil”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își susține ferm poziția proprie fără a propune o alternativă sau un compromis.

„creșterea salariului minim și majorarea alocațiilor sunt două măsuri obligatorii pentru a-i păstra în țară pe acești tineri”

În context ↑