Adrian Alda

824 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„PSD susține atât fermierii, cât și consumatorii români”

Știm cu toții că avem o țară nu doar foarte frumoasă, cu un relief variat, ci și cu un sol deosebit de productiv. Este adevărat că producția agricolă se află în strânsă legătură și cu cantitatea de precipitații, precum și cu oportunitatea producerii acestora, care contribuie la dezvoltarea diverselor culturi, însă trebuie să recunoaștem că mereu am beneficiat de recolte record, dincolo de estimările fermierilor.

La fel de justă și de evidențiat este și contribuția deciziilor adecvate luate de conducerile PSD ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tocmai din aceste raționamente, am demontat, anul trecut, în mai multe declarații politice zvonurile panicarde privind criza alimentară* care trebuia să afecteze țara noastră în special în 2022. Mai în glumă, mai în serios, „marea foamete autohtonă”, anunțată cu surle și trâmbițe de opoziție printr-o serie lungă de fake news și preluată pe negândite de cârcotași*, și-a anulat singură reprezentația pe meleagurile noastre. Din fericire,

același lucru s-a întâmplat și cu penuria alimentară „programată” și pentru țările care, la fel ca România, nu au mai avut, anterior, de suferit din cauza lipsei alimentelor principale și nici secundare.

În contextul ședinței

Și totuși, în ciuda unui parcurs normal privind asigurarea tuturor alimentelor necesare traiului cotidian al românilor, siguranța alimentară, precum și susținerea fermierilor și promovarea unor bune practici în agricultură reprezintă, în continuare, principalele priorități pentru Partidul Social Democrat. Iar aceste preocupări ale noastre au întâietate atât pe agenda factorilor decizionali din MADR, din Guvernul și Parlamentul României, cât și pe cele ale tuturor europarlamentarilor social-democrați.

Așadar, deși disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în Uniunea Europeană și cu atât mai puțin în țara noastră, rămâne ca problemă doar accesibilitatea acestora. Și când vorbesc despre inaccesibilitatea pentru unele produse alimentare mă refer strict la gospodăriile vulnerabile. Se știe că acest aspect defectuos este provocat de creșterea inflației. Am mai invocat cauzele externe care generează aceste puncte nevralgice în economiile tuturor statelor europene, în special în cele ale țărilor aflate în proximitatea conflictului armat din Ucraina, motiv pentru care consider că nu mai este nevoie să le repet.

Trebuie să ne axăm cu toții, partide aflate la putere sau în opoziție, pe soluții, și nu pe repetarea la nesfârșit, în spațiul public, a cauzelor acestor neajunsuri.* Din acest motiv, PSD a impus, prin miniștrii săi, mai multe măsuri adecvate de protecție socială, care să asigure accesul tuturor la o alimentație cât mai sănătoasă. Iar de o atenție specială s-au bucurat gospodăriile cu venituri mici, prin seria de măsuri de sprijin pe care le-am promovat în arcul guvernamental. Tocmai ca un astfel de neajuns să nu devină o problemă reală pentru gospodăriile vulnerabile, inițiativa legislativă a PSD privind lanțul scurt de aprovizionare este încă o propunere fermă și ambițioasă pentru cadrul legal al României.* Aceasta marchează tranziția sistemului nostru alimentar către durabilitate și reziliență și va stabili, în același timp, și o cale clară și pașii măsurabili spre acest obiectiv.

Punctual, acest proiect de act normativ este destinat atât fermierilor români, cât și consumatorilor, pentru că susține utilizarea produselor alimentare proaspete, de pe plan local. Alimentele din import vor fi achiziționate doar dacă nu sunt produse și la noi.* Astfel, hrana românească devine prioritară în școli, spitale, unități militare și în toate instituțiile publice care achiziționează servicii de catering.

Oportunitatea acestei noi reglementări interne se suprapune sută la sută și pe directivele Uniunii Europene din domeniu. Acestea indică achiziționarea prioritară de produse alimentare din propria țară. Lanțul scurt de aprovizionare va avea întâietate și din perspectiva securității alimentare a țării, fiind în acord și cu Strategia europeană „Farm to Fork”.

În egală măsură, odată stopat importul, din alte state, de fructe și de legume care cresc și în țara noastră, va fi anulată și inflația care însoțește aceste transporturi, dar redusă și poluarea rezultată din circulația acestor mărfuri prin mai multe state. Automat, nu vom mai susține economiile țărilor din care am importat până acum, ci pe cea autohtonă! Iar o astfel de decizie se dovedește salutară și pentru sănătatea românilor*, nu doar pentru portofelul individual sau bugetul statului. Mă refer la prospețimea ofertei locale de hrană, deci la mai mulți nutrienți benefici. Din nefericire, în ultimii 30 de ani, România a importat foarte multă mâncare procesată sau nu, în detrimentul agricultorilor locali. De asemenea, a fost afectată și siguranța alimentară. În plus, într-o proporție considerabilă, deficitul comercial intern a fost și el accentuat din pricina acestor importuri redundante.

Pe de altă parte, îmi exprim speranța ca și Comisia Europeană să propună cât mai curând posibil variantele de lucru atât de necesare reducerii risipei hranei, de cel puțin 50% până în 2030, de-a lungul lanțului alimentar. Sunt convins că, dacă vom ajunge să avem, la nivelul UE, desigur și la cel al statului român, norme de etichetare mai adecvate și transparente și chiar interzicerea distrugerii alimentelor nevândute, vom reuși _a priori_ să facem economii substanțiale de resurse și, în plus, să prevenim orice posibilă penurie.