Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 noiembrie 2023

Declarații politice · adoptat

Nicolae Roman

697 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat2 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Puterea noastră ca români – «Fumigene?!»”

Din punct de vedere militar, fumigenele sunt procedee tactice prin care, folosind fumul, se maschează anumite intenții pe câmpul de luptă.

După ce, la 28 februarie 2022, Ucraina solicită aderarea la UE, iar la 10 februarie 2023 depune cererea de aderare, la 8 noiembrie 2023 Comisia Europeană recomandă Consiliului European să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. În vederea aderării, statele candidate trebuie să îndeplinească multiple condiții privind relațiile cu alte state.

România a recunoscut statul Ucraina la 8 ianuarie 1992, dar pe agenda relațiilor bilaterale s-au aflat, constant, probleme privind drepturile comunităților românești din Ucraina, delimitarea platoului continental al Insulei Șerpilor, Canalul Bâstroe, situația teritoriilor românești răpite samavolnic de fosta URSS și ajunse în componența Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, județele din sudul Basarabiei.

Ucraina nu recunoaște fărădelegea Pactului Ribbentrop–Molotov1 2 nici astăzi, astfel că, la 24 iunie 1991, Parlamentul României declară despre acestea că sunt „teritorii care nu au aparținut niciodată Ucrainei și sunt de drept ale României”.*

În contextul ședinței

La 2 iunie 1997 este semnat Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina și încep negocieri privind regimul frontierelor, delimitarea platoului continental și a zonelor exclusive românești și ucrainene în Marea Neagră. În baza acestui acord, România a cedat teritorii Ucrainei – Insula Șerpilor, porțiuni ale platoului continental.

După 1992, România a fost considerată o amenințare la adresa Ucrainei, conform Strategiei naționale de securitate a Ucrainei.

Privind platoul continental al Insulei Șerpilor, Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în 2009, a dat câștig de cauză României, dar Ucraina tergiversează conformarea.

Probator pentru determinarea utilizării Canalului Bâstroe, pe brațul Sulina a eșuat cargoul Rostov; ulterior, în 2004, începe reabilitarea acestui canal. Protestele românești privind problemele de mediu generate de adâncirea acestui canal sunt considerate de Ucraina ca având o motivare pur economică.*

O altă problemă spinoasă este cea privitoare la combinatul siderurgic de la Krivoi Rog, unde România a investit peste un miliard de euro, iar paza armată costă un milion de euro, deși construcția a fost oprită.

Problema minorității românești, a utilizării limbii române în administrație și justiție, a școlarizării în limba maternă, a inexistenței mass-mediei în limba română, atacurile repetate și tot mai intense asupra identității religioase*, lipsa reprezentării românilor în administrația publică și în Parlament, neretrocedarea proprietăților etnicilor români – în această problemă a minorităților, acuzele sunt aproape identice.

România înțelege și susține Ucraina în situația ei actuală, astfel că aproape 60% din exporturile ucrainene se fac prin teritoriul românesc.*

Vizita premierului român în Ucraina, soldată cu succese minore în probleme menținute artificial (de exemplu: limba română nu este limba moldovenească, îmbunătățirea folosirii limbii române moderne în școli etc.), nu schimbă cu nimic situația relațiilor „istorice” româno-ucrainene și a teritoriilor românești deținute ilegal de Ucraina.

Să nu uităm nici că în martie 2009 România a expulzat atașatul militar ucrainean și pe adjunctul acestuia, pentru spionaj, Ucraina expulzând doi diplomați români!

Să avem în vedere că România trebuie să participe activ și major la reconstrucția Ucrainei, proces estimat a dura 15 ani.

Este deplorabil că anumite acțiuni au fost întreprinse pentru a influența negocierile, punând în pericol principiile fundamentale ale dialogului și respectului reciproc.* În ciuda acestor provocări, susținem ferm necesitatea unei abordări pașnice și cooperante, pentru a depăși neînțelegerile și pentru a construi relații solide între statele implicate, în așa fel încât valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și respectului reciproc să fie înțelese și demonstrate.

Reiterăm importanța respectării drepturilor minorităților și a libertății culturale în procesul de integrare europeană. Încurajăm autoritățile ucrainene să revină la principiile

fundamentale ale democrației și să asigure protecția tuturor comunităților, indiferent de etnie sau limbă vorbită.

În această perioadă, în care Polonia își negociază situația teritoriilor ocupate samavolnic de către Ucraina, cine reprezintă și apără teritoriile românești alipite forțat Ucrainei, situație față de care Parlamentul nostru a luat atitudine?*

Având în vedere cele prezentate, atrag atenția asupra faptului că nu trebuie să ne lăsăm atrași în probleme de o importanță mai mică decât recuperarea teritoriilor românești din componența actuală a Ucrainei!*

Ne exprimăm speranța că tratativele cu acest stat vor fi purtate de români care trăiesc și sunt pentru România!1 2

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Sugerează implicit că actualii reprezentanți nu sunt „români care sunt pentru România”, delegitimând adversarii politici.

„Ne exprimăm speranța că tratativele cu acest stat vor fi purtate de români care trăiesc și sunt pentru România!”

În context ↑

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Discursul îmbină apelul la interesul național (teritorii) cu recunoașterea unor obligații față de binele comun (sprijinul pentru Ucraina).

„România înțelege și susține Ucraina în situația ei actuală, astfel că aproape 60% din exporturile ucrainene se fac prin teritoriul românesc.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referințele la statul ucrainean sunt critice, dar rămân în sfera politică, fără a degenera în discurs de ură sau derogare explicită.

„Ucraina nu recunoaște fărădelegea Pactului Ribbentrop–Molotov”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează poziția Ucrainei fără a o angaja sau a-i recunoaște legitimitatea, menținând o postură de non-angajament.

„Protestele românești privind problemele de mediu generate de adâncirea acestui canal sunt considerate de Ucraina ca având o motivare pur economică.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră argumentele contrare specifice, preferând să critice acțiunile generale ale părții adverse.

„Este deplorabil că anumite acțiuni au fost întreprinse pentru a influența negocierile, punând în pericol principiile fundamentale ale dialogului și respectului reciproc.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul avansează o poziție politică fermă fără a propune un mecanism de mediere sau o alternativă legislativă concretă.

„atrag atenția asupra faptului că nu trebuie să ne lăsăm atrași în probleme de o importanță mai mică decât recuperarea teritoriilor românești din componența actuală a Ucrainei!”

În context ↑