Dan Cârlan

Tot ca urmare a pachetului de reformă din administrația publică, avem acest principiu foarte clar că funcția publică nu poate fi ocupată decât prin concurs, prin examen. Așadar, avem o lege care spune că totul se ocupă prin concurs și, spun eu, concursul se câștigă de cel care merită.

Inițiatorii vin și-mi atrag atenția că în practică există și situația în care concursul este câștigat de cel care trebuie, și nu de cel care merită. Așadar, avem o lege bună și o practică proastă.

Este limpede că nu trebuie să intervenim asupra legii și s-o transformăm într-o lege proastă, pentru că ceea ce se propune aici este să renunțăm la mecanismul concursului, al examenului și să procedăm la avansare, la inițiativa șefului. Evident că nu putem renunța la o lege bună, s-o transformăm într-o lege proastă, pentru a o aduce în raport cu practica. Trebuie să intervenim în practică și să ne asigurăm că legea existentă — foarte bună, corectă – este aplicată așa cum trebuie, adică corect.