Stenogramă plen

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 17 septembrie 2008, condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ilie Sârbu și de domnul senator Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului, pe care-i invit la prezidiu.

Din totalul de 137 senatori absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 10 colegi, 4 sunt membri ai Guvernului, iar 6 colegi sunt plecați în delegație.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari.

Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru ziua de astăzi lucrări în plen până la orele 13.00; după-amiază, lucrări în comisiile permanente. De asemenea, mâine, tot lucrări în comisiile permanente ale Senatului.

În ordinea de zi avem înscrise o serie de chestiuni cu caracter organizatoric, aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare și dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă amintesc că aseară, în ședință, întrucât nu au fost prezentate întrebările și interpelările, o parte din colegi le-au lăsat la secretarul desemnat al Senatului. Acestea au fost înaintate în scris Guvernului, miniștrilor sau altor organe ale administrației publice, urmând a primi răspuns.

Așteptați numai puțin să rezolvăm chestiunile legate de desfășurarea ședinței.

Prima problemă: vă consult dacă aveți obiecțiuni în legătură cu programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen de dimineață, după-amiază lucrări în comisii. La fel și mâine, lucrări în comisii.

Nu sunt observații.

În legătură cu ordinea de zi aveam o singură chestiune, dacă este prezent un lider al unui grup parlamentar, întrucât aseară s-au întâlnit liderii grupurilor parlamentare pentru a adopta o decizie referitoare la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 30 și 46, propunere legislativă respinsă de Camera Deputaților, dar cu raport în Senat. Am înțeles din comunicarea făcută – este adevărat că la acel moment nu mai eram în cvorum – că liderii grupurilor parlamentare au căzut de acord ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie. Să vedem dacă am înțeles bine.

Ofer cuvântul domnului senator Verestóy Attila.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Este aproape exact ceea ce ați spus.

Sigur, nu există unanimitate. Un grup parlamentar, și anume Partidul România Mare, consideră că nu trebuie să o trimitem înapoi. Celelalte grupuri parlamentare au ajuns la concluzia că e mai bine, pentru reformulare și regândire, să o retrimitem la comisie, lucru cu care eu cred că Senatul va fi de acord în marea majoritate.

Sigur, rezultatul votului contează.

Deci liderii grupurilor parlamentare cer să supuneți votului retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Mihai Ungheanu.

Grupul parlamentar al PRM consideră că votul este valabil, de aceea nu poate fi de acord cu retrimiterea la comisie și cred că trebuie să așteptăm și punctul de vedere al celor de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în legătură cu această chestiune, pentru că nu s-a pronunțat în favoarea celor care vor soluția cerută de UDMR.

Deci noi rămânem pe poziția că nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Mulțumesc. Doriți să mai interveniți? Vă rog.

O singură mică precizare – e bine-venit și argumentul ridicat de Partidul România Mare, iată, cu atât mai mult este indicată retrimiterea la comisie. Sigur, opțiunile pot fi exprimate prin vot. Eu consider că majoritatea voturilor va putea să decidă acest lucru benefic, de fapt, pentru lege.

Vă mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Constantin. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot legat de ordinea de zi, dat fiind faptul că nu s-a votat încă ordinea de zi, aș vrea să supun plenului Senatului situația petrecută aseară la votul pentru punctul 14 în ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților.

Domnule senator, îmi cer scuze, suntem în altă zi de dezbateri. Dacă aveți nemulțumiri legate de modul în care s-a desfășurat ședința de ieri, vă rog să faceți o notă către Biroul permanent, care va lua în analiză...

Domnule președinte, vreau să propun o chestiune legată de procedură, care...

Nu puteți să propuneți astfel de chestiuni, pentru că nu sunt în ordinea de zi.

Bun. Nu puteți să-mi interziceți să-mi expun un punct de vedere, totuși.

Deocamdată nu am supus discuției modul în care au fost aprobate proiectele de lege în ședința de ieri.

Domnule președinte, aceeași situație s-a întâmplat și aseară. La contestația făcută de liderul de grup...

Domnule senator, am spus că nu v-am oferit cuvântul...

...nu s-a dat curs.

Eu vreau să se consemneze în stenogramă că solicit repunerea pe ordinea de zi a punctului 14, care aseară, din punctul nostru de vedere, și nu numai al nostru, nu a fost votat, pentru că au fost numărate doar voturile împotrivă...

Îmi pare rău dacă, după 4 ani de Parlament, dumneavoastră credeți că puteți să...

Vă rog să-mi dați voie să am un punct de vedere.

...solicitați sau să re-solicitați ceva... Nu aveți cum să aveți un punct de vedere împotriva regulamentului.

Nu este împotriva regulamentului.

Conform art. 138, eu am contestat votul imediat. S-a trecut la vot la punctele 15, 16 și, după aceea, toți au spus că să se considere votat. Dar, la momentul respectiv, am spus că procedura a fost încălcată pentru că art. 136 spune: „Senatorii care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședință, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.”

Nu s-au numărat voturile pentru și noi suntem convinși că o parte dintre senatori nu și-au exprimat votul, deci nu a fost întrunit numărul legal, regulamentar, cvorumul pentru o lege cu caracter organic. Au fost declarate 78 de voturi pentru prin diferență, în funcție de cele înregistrate la registru și voturile exprimate împotrivă.

Din punctul nostru de vedere, și nu numai al nostru, și Grupul parlamentar al UDMR a spus că nu s-a procedat legal, deci legea nu a fost votată. O considerăm nevotată și solicităm să fie supusă votului.

Aseară am solicitat supunerea la vot a contestației noastre. Nu ni s-a aprobat. Mi s-a spus să fac o cerere în scris la Biroul permanent. Regulamentul îmi dă dreptul să contest imediat și să se supună votului plenului.

Bănuiesc că este atât de „imediat” încât au trecut deja 14 ore...

Din punctul nostru de vedere această lege nu a fost votată. A rămas nevotată.

Acest punct 17 care, cu acordul liderilor, trebuia votat, astăzi a fost pus pe ordinea de zi. Am fost și eu lider de grup, nu mi-am exprimat niciun punct de vedere, am fost trecut împreună cu ceilalți.

Nu știu ce se petrece, dar atunci când a fost vorba de solicitarea noastră nu s-a dat curs, iar când a fost vorba de

punctul 17 s-a dat curs. Pe cale de consecință, grupul nostru parlamentar solicită repunerea pe ordinea de zi și revotarea acestei legi, dat fiind faptul că noi considerăm că nu a fost votată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Intervenția domnului senator Gheorghe Constantin a fost în afara regulamentului și a ordinii de zi propuse de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare pentru ședința de astăzi.

Nu este în timpul votului. Îmi pare rău, domnule președinte, că, fiind vremea mai urâtă afară, colaboratorii dumneavoastră nu pot să...

Nu vă supărați, intervenția dumneavoastră trebuie să se refere exclusiv la programul de lucru. Aveți cuvântul.

Nu, domnule președinte, am ridicat mâna înainte de a trece dumneavoastră la programul de lucru, îmi pare foarte rău...

Această chestiune o discutăm. Sigur că putem să discutăm orice în Senat.

## Domnule președinte,

Am o problemă de procedură la punctul 17, care s-a aflat în dezbatere, deci eu revin la chestiune.

S-a votat, domnule președinte și stimate și stimați colegi, proiectul de act normativ aflat la punctul 17. S-au numărat voturile. Președintele de ședință, președintele Senatului, a anunțat că legea a fost adoptată cu 70 de voturi pentru. După ce s-a votat, au venit colegii de la UDMR și au solicitat pauză de consultări și cer retrimiterea la comisie a proiectului respectiv, pentru rediscutare și un alt raport.

Vă solicit, domnule președinte, așa cum vă știu, cunoașteți foarte bine regulamentul, acesta să fie respectat. După ce s-a votat, s-a anunțat rezultatul votului, nu se mai poate solicita regulamentar și discuta degeaba pentru retrimitere la comisie.

În plus, insist și asupra deciziei pe care a luat-o Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care, în această situație, a făcut obiectul propunerii noastre legislative, la care și eu sunt coautor, a stabilit că este vorba de o discriminare.

Deci nu mai avem ce discuta, s-a votat, chestiunea este închisă. UDMR-iștii pot face plângere la Biroul permanent sau, eventual, la frații lor de la Budapesta.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Intervenția dumneavoastră n-a fost la programul de lucru, a fost la ordinea de zi, și v-aș fi oferit cuvântul imediat, în momentul în care discutam ordinea de zi și ordinea de zi suplimentară.

Ultima intervenție, domnul senator Verestóy.

O scurtă precizare, domnule președinte – sigur, stenograma îmi stă mărturie – în momentul în care s-a exprimat votul Senatului prin ridicarea mâinii, nu după 10 minute, nu după 2 sau 14 ore, ci imediat, cum scrie în regulament, am cerut renumărarea voturilor. Ni s-a propus să avem o consultare între lideri ca să vedem dacă această opinie este susținută de ceilalți colegi. S-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție este retrimiterea la comisie. Acesta este istoricul, scurtul istoric. Dovadă îmi stă stenograma.

Nu-i nicio problemă că fiecare are opinia proprie și votul pe care poate să-l exprime. Cei care consideră că nu-i bine să fie retrimis la comisie și că votul a fost valabil vor exprima această opinie prin vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

În legătură cu programul de lucru doriți să interveniți?

Dacă nu mai sunt alte observații legate de programul de lucru – ședință în plen până la orele 13,00 –, vă rog să vă pronunțați prin vot.

În legătură cu ordinea de zi, avem o ordine de zi principală, cât și o ordine de zi suplimentară, în care se regăsesc 3 proiecte de lege.

Referitor la prima propunere legislativă din ordinea de zi suplimentară au existat discuții aseară între grupurile parlamentare și ați audiat intervențiile domnilor senatori Verestóy, Ungheanu și Funar.

Domnule senator Cârlan, doriți să interveniți? Pe ordinea de zi, bănuiesc. Vă rog.

Chiar dacă dumneavoastră ați pus verdictul la intervenția liderului nostru de grup că a fost o intervenție în afara regulamentului, reiterez faptul că Grupul parlamentar al PD-L dorește și cere, la ordinea de zi, punerea pe ordinea de zi de astăzi a rezolvării chestiunii rămase nerezolvată aseară, la punctul 14.

Regulamentul, pe care dumneavoastră îl știți foarte bine, face trimitere la decizia plenului Senatului atunci când se contestă votul, nu la Biroul permanent.

Potrivit regulamentului, liderul nostru de grup a contestat procedura de vot de la punctul 14 imediat după vot. S-a trecut – „câinii latră, caravana trece” – la punctul 15, 16. Acum ne spuneți să mergem la Biroul permanent.

Regulamentul Senatului este foarte clar: grupul parlamentar are dreptul să conteste procedura de vot și plenul Senatului se pronunță.

Aseară s-a încheiat așa cum s-a încheiat.

Cerem introducerea pe ordinea de zi a punctului 14 din ordinea de zi de ieri, pentru că acel proiect de lege nu a fost

votat. A fost contestat, contestația nu s-a rezolvat potrivit regulamentului, și cerem introducerea aici. Nu putem accepta ca o lege atât de importantă, o lege organică să fie declarată adoptată prin simpla aritmetică, scădem din nu știu care 124, un număr de voturi pe care l-am numărat împotrivă, și atât. Legea se adoptă cu voturi pentru. Voturile pentru nu s-au numărat. S-au calculat printr-o diferență incorectă.

În regulament sunt prevăzute 4 posibilități de vot: pentru, contra, abțineri și dreptul de a nu vota. Noi am numărat voturi contra, le-am scăzut din 124 de semnături de la prezență, au fost colegi lipsă în sală, chiar dacă au semnat, au fost colegi care nu au votat, și noi declarăm adoptată o lege pentru care nu am numărat voturile pentru.

Cerem introducerea pe ordinea de zi de astăzi a acelui proiect de lege care aseară a rămas nevotat.

Domnul senator Ilie Petrescu, iar apoi domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă rog să faceți referiri doar la ordinea de zi.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să anunț în plenul Senatului demisia mea din Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Rămân independent și mă afiliez Grupului parlamentar al Partidului Conservator din Senatul României.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să fac o precizare cu privire la ceea ce se discută de către colegii noștri de la PD-L în legătură cu punctul 14 din ordinea de zi.

Oameni buni, și eu sunt foarte nemulțumit de multe voturi care s-au dat pe propuneri legislative care mi-au aparținut sau pe unele propuneri legislative ale dumneavoastră. Aceasta nu înseamnă ca, în momentul în care nu-mi convine că plenul Senatului hotărăște într-un anume fel, să contest, după o zi, două sau după o săptămână, ceea ce nu mi-a convenit.

Intervenția pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al PD-L – și vă rog să vă reamintiți..., el și-a arătat o nemulțumire că nu știu ce s-a întâmplat, dar nu a solicitat refacerea votului. Vă rog să verificați stenograma.

Deci asta este realitatea.

Nu-i nimic, dacă a vrut să facă aceasta, mai are timp încă două-trei săptămâni, cât mai suntem aici, să învețe regulamentul.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

În primul rând, voi supune votului dumneavoastră solicitarea venită din partea colegilor din Grupul parlamentar al UDMR, legată de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și a art. 46 din Legea nr. 303/2004, în sensul ca să nu fie înscrisă în ordinea de zi, ci, dimpotrivă, să fie retrimisă comisiei sesizate în fond, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru un raport suplimentar.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

La fiecare chestiune există o singură intervenție.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Nu-i nimic dacă nu retrimitem la comisie, dar va trebui să votăm, pentru că votul dat ieri nu este valabil, întrucât a fost contestat. Nu-i nicio problemă. Noi am oferit o soluție rațională...

Stimați colegi,

Dumneavoastră faceți discuții pe fond, iar noi nu am reușit să aprobăm ordinea de zi, asta-i culmea, și vrem să dăm soluții pe chestiunile pe care le ridicați.

Cu respect solicit să vă gândiți, să reflectați să votăm retrimiterea la comisii, altfel vom supune la vot propunerea și este o lege organică, nu va trece și noi nu dorim acest lucru, noi dorim să fie clarificată situația.

Deci solicitarea a fost respinsă, rămâne în ordinea de zi. A doua chestiune: în legătură cu ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită, există solicitare, din partea domnului ministru al apărării, ca proiectul de lege înscris la punctul 16 din ordinea de zi principală să fie luat cu prioritate, întrucât Domnia Sa dorește să participe la dezbateri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 43 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere.

A treia chestiune: există solicitare din partea liderului Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Constantin Gheorghe, în sensul de a relua procedura de adoptare a unui proiect de lege, pe care Domnia Sa nu l-a contestat în ședința de aseară și îmi permit să fac această precizare întrucât participam la ședință. Este adevărat că ați avut o intervenție prin care ați criticat maniera de vot în plenul Senatului și nu ați cerut reluarea votului decât după ce au fost dezbătute și respinse alte două proiecte de lege.

Regulamentul Senatului prevede expres că această solicitare de reluare a votului se face imediat după ce rezultatul votului este anunțat pe un proiect de lege, așa cum bine au precizat colegii care au avut intervenții pe propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 303/2004. Plenul Senatului, aseară, nu a hotărât, la cererea dumneavoastră, să se reia votul. Astăzi, dumneavoastră veniți și spuneți să reincludem această chestiune în ordinea de zi. Ordinea de zi este propusă plenului Senatului de către Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, motiv pentru care solicitarea dumneavoastră nu o pot include în ordinea de zi înainte de a fi discutată în Biroul permanent al Senatului.

Domnul senator Dan Cârlan, vă rog.

Pentru precizarea corectă a ceea ce s-a spus aseară, liderul nostru de grup a solicitat numărarea voturilor pentru. Dacă poate fi interpretată altfel această cerere, vă rog frumos, chiar dacă nu s-a rostit cuvântul „contest”, solicitarea a fost clară: „Grupul parlamentar al PD-L cere să se numere și voturile pentru”, iar plenul Senatului, aveți foarte mare dreptate, nu a hotărât nimic, decât că s-a trecut mai departe. Și am mai intervenit încă o dată la microfon și am cerut același lucru și, iarăși, nu s-a hotărât nimic, în condițiile în care regulamentul cere ca plenul Senatului să fie cel care rezolvă solicitarea adresată de liderul de grup.

Dacă dumneavoastră puteți rezolva solicitarea liderului de grup de a număra voturile pentru altfel decât ridicând mâna, din memorie sau prin înregistrare video, vă rog, faceți-o. Noi am numărat mai puțin de 50 de mâini ridicate pentru. Acesta este motivul pentru care am făcut acea solicitare.

Dacă aveți o altă posibilitate decât repunerea la vot, vă rog, aplicați-o, dar nu putem declara adoptată această lege prin calcul aritmetic incomplet.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun două ședințe de plen:

Luni, 22 septembrie 2008, o ședință de plen cu o ordine de zi standard, cea pe care dumneavoastră o cunoașteți, declarații politice, dezbateri legislative, întrebări și interpelări; și o ședință de plen miercuri, 24 septembrie 2008, după ora 11.00, întrucât miercuri, la ora 10.00, va fi programată ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru a audia mesajul Președintelui României, domnul Traian Băsescu.

Marți, 23 septembrie 2008, miercuri, 24 septembrie, dupăamiază, și joi, 25 septembrie, vă propunem lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, 26 și 27 septembrie 2008, activități în circumscripțiile electorale.

Vă consult dacă aveți observații în legătură cu acest program.

Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Programul de lucru al săptămânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială aduce la cunoștința plenului Senatului că, în cadrul ședinței comisiei, domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan a fost reales președinte; domnul senator Mircea Dan Popescu, vicepreședinte, iar domnul senator Ioan Corodan, secretar.

Îl consult pe domnul ministru Teodor Meleșcanu dacă dorește să începem cu acel proiect de lege. **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu** _(din sală) – ministrul apărării_ **:**

De acord.

Vă mulțumesc.

La punctul 16 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari.

Legea are caracter de lege organică.

Comisiile sesizate în fond sunt: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule ministru Teodor Meleșcanu, vă invit la locul rezervat reprezentanților Guvernului. Invit colegii din cele două comisii.

Ofer cuvântul domnului senator Ilie Stoica pentru a prezenta raportul suplimentar, da? Inițiatorul este prezent?

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum știți și dumneavoastră, acest proiect de lege a mai fost în dezbaterea Senatului, a fost retrimis la comisii și s-a hotărât adoptarea unui raport comun de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

În urma discuțiilor care au avut loc la comisii, cele două comisii au adoptat un raport suplimentar de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Îl invit pe domnul ministru Teodor Meleșcanu să ne prezinte punctul de vedere.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari este o propunere bine-venită, pentru că ea exprimă o preocupare pe care o avem și noi legată de statutul acestor oameni care reprezintă baza, fundamentul armatei române.

Din păcate, cele trei propuneri concrete pe care legea le conține nu pot fi acceptate. Prima propunere, în esență, este să mărim vârsta de recrutare până la 45 de ani. Vă spun respectuos că la 45 de ani să iei un om din viața civilă care nu a făcut armata, pentru că serviciul militar nu mai este obligatoriu, să-l înveți... Nu la 45 de ani, la 44 de ani, pentru că la 45 de ani trebuie să iasă din cadrele armatei, să-l înveți deprinderile militare și, mai ales, să-l faci să se simtă confortabil cu o viață care nu este deloc confortabilă, în opinia mea este un lucru imposibil de realizat.

Vreau să vă spun mai mult. Nici pe vremurile de tristă amintire, vârsta de recrutare, vârsta de mobilizare nu depășea 35 de ani, când se consideră că un om poate să răspundă exigențelor profesiei militare.

Deci primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că această propunere este inaplicabilă sau ar însemna, pur și simplu, să transformăm soldații și gradații voluntari în carne de tun, în oameni care nu se pot pregăti, nu au aptitudinile

fizice, nu pot să facă față acestei profesii. Nu am nimic împotrivă dacă, în înțelepciunea sa, Parlamentul, sigur, adăugând și anumite clauze referitoare la controlul fizic, ar vrea să mai prelungească perioada de activitate a soldaților și a gradaților voluntari, să discutăm acest lucru.

Vreau însă să vă atrag atenția că ne asumăm o mare responsabilitate. Dacă un om la 35-40 de ani poate să aibă o nouă profesie în conformitate cu cerințele pieței muncii, la vârsta de 45 de ani devine foarte greu sau aproape imposibil. Este primul lucru pentru care nu am susținut această propunere legislativă. Repet însă, fiind relativ deschiși, dacă se poate să găsim o soluție de alt tip.

A doua chestiune se referă la sistemul de pensii. Proiectul de lege are ca obiect trecerea soldaților și gradaților voluntari în sistemul militar de pensionare. Vreau să vă spun că o asemenea propunere, în primul rând, ar reprezenta o povară financiară foarte importantă. În al doilea rând, vreau să vă spun că, această propunere nu este funcțională, pentru că Legea nr. 164/2001, a cărei modificare ni se propune, este o lege care stabilește clar cine beneficiază de pensii militare și, acolo, soldații și gradații voluntari nu sunt menționați. Dacă se dorește o modificare a acestui sistem, aceasta nu poate fi făcută printr-o simplă prevedere pe care o includem în acest proiect de act normativ. Trebuie revăzut ansamblul legislației care reglementează statutul cadrelor militare și legea privind pensiile militare, Legea nr. 80/1995 și Legea nr. 164/2001.

## Vă mulțumesc, domnule ministru. Stimați colegi,

V-aș propune următoarea procedură de discuții: întrucât observațiile sau obiecțiunile ministrului apărării sunt extrem de importante, i-aș ruga pe cei doi colegi – președinți de comisii, fie alți colegi, în numele comisiilor – să-și expună punctul de vedere față de poziția Ministerului Apărării.

Este o lege importantă, este o lege organică, este o lege grea, dar ce mă îngrijorează este legat de afirmația domnului ministru, în sensul că textele din această lege vin în contradicție, în principal, cu alte prevederi legale.

Domnule senator Mihail Popescu, vă rog.

Soluția propusă – dacă am înțeles bine, domnule ministru – ar fi aceea să nu încercăm să finalizăm dezbaterile în plen, ci să retrimitem acest proiect legislativ la comisie, unde să găsim soluții concrete pentru toate chestiunile.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să mă adresez astăzi plenului Senatului României nu în calitate de senator, coleg al dumneavoastră, ci ca un bătrân soldat cu peste 40 de ani de armată, parcurgând toate treptele ierarhiei militare, de la simplu cadet până la general cu patru stele, șef al Marelui Stat Major.

Spun asta nu pentru că vreau să mă laud și „nici că voi să vă-nspăimânt” – vorba poetului –, ci pentru ca să mă înțelegeți de ce îmi este greu să accept unele argumente și unele puncte de vedere gândite și exprimate de oameni care au făcut mai puțină armată, unii nu au făcut chiar deloc. Nu vreau să credeți că sunt unul care nu vrea ca Ministerul Apărării să fie condus de civili. Toate arhivele militare arată că, încă din 1992, am făcut parte din grupul de generali care au considerat că adevărata democratizare a armatei se poate face numai dacă funcțiile de ministru și secretar de stat sunt ocupate de civili, dar problema este că acești oameni trebuie nu numai să dorească, ci să fie și pregătiți pentru a putea fi liderii celor din subordine. Să mă ierte cine vrea, dar în ultimii patru ani nu am văzut acest lucru.

Închei paranteza și mă întorc la subiectul nostru. În fond, nu este vorba de problema pe care domnul ministru Meleșcanu o ridica aici. În fond, problema este că s-a profesionalizat armata română. S-a pus ceas la Cercul Militar Național, din ordinul ministrului, care marca secundele, orele și zilele până la „marea reușită liberală”. S-a realizat și un statut al soldaților și gradaților voluntari în care, deși se stipulează că aceștia constituie un corp aparte de militari ai armatei României, perioada de timp în care aceștia lucrează în armată, pe bază de contract, nu li se recunoaște ca fiind serviciu militar.

Suntem singura țară din lume în care militarii de la baza armatei – aproximativ 60%, cum spune domnul ministru – nu sunt în serviciul militar, ceea ce ar părea ilar dacă nu ar friza culmea prostiei, prostie pe care o plătesc bieții soldați și gradați care, numai la noi, nu beneficiază de protecția socială cuvenită celor aflați în asemenea serviciu, dar au toate îndatoririle.

Vă cer scuze!

## **Domnul Mihail Popescu:**

Bine, nu e niciun fel de problemă... Nu am respins, pentru că au venit și alții și au spus că nu ne putem ghida numai după ceea ce vrea armata și atunci am găsit de cuviință să facă ministerul norme și criterii de vârstă, pe categorii de funcții. Atunci, fiecare minister își face normele după lege. Legea îi dă voie fiecărui minister să-și facă propriile sale criterii, dar nu putem să fim de acord cu faptul că – și asta nu este numai practică la noi – îi dăm afară pe aceștia la 35 de ani și să se apuce de altceva. I-am învățat, i-am reconvertit ca să facă și altceva? Nu.

Problema este în totală contradicție și cu practica europeană în domeniu, în care vârsta nu este argumentul forte, ci posibilitatea respectivului de a îndeplini normele și criteriile stabilite de ministerele și serviciile de resort, ceea ce am scris și noi în lege. Este ușor de stabilit o vârstă arbitrară care aduce, mai degrabă, o discriminare, în loc să faci criterii și norme pentru fiecare funcție ca să-i supui pe oameni la testele respective.

De exemplu, șoferii. Eu nu cred că un om la 35 de ani nu poate conduce mașina. Înseamnă că toți trebuie să ne lăsăm permisele la 35 de ani. Sigur că pentru alții sunt alte criterii. Poate că nici până la 30 de ani nu pot să facă față, dar trebuie să se întocmească norme și criterii.

În al doilea rând, acești oameni nu au nicio evoluție în carieră, nicio perspectivă clară pentru sporirea salariului lor, pentru că au două grade: fruntaș și caporal. Nu este stabilită o ierarhie, o bază. Accederea lor, cum spunea domnul ministru Meleșcanu, la grade de subofițer și ofițer să știți că este foarte, foarte greoaie, aproape imposibilă. Printre ei circulă și o glumă macabră: „Ăștia ne fac subofițeri sau ofițeri numai _post-mortem_ !”.

În al treilea rând, pentru toți ceilalți militari care participă la misiuni în teatrele de operații sau misiuni umanitare, perioada respectivă se consideră dublu la calculul vechimii în serviciul militar. Ei, nefiind în serviciul militar, nu beneficiază de acest drept. Militarii din toată lumea beneficiază de asistență medicală și medicamente gratuite în cazul afecțiunilor survenite din cauza și pe timpul îndeplinirii serviciului militar. Ei, nefiind în serviciul militar, nu beneficiază de acest drept. Sigur, mai sunt și altele la care nu doresc să mă refer. Toate acestea, ca și indemnizațiile și salariile foarte mici – dacă știu eu bine, poate mă corectează domnul ministru Meleșcanu – au ajuns cele mai mici din NATO acum, fac deosebit de neatractivă pentru tineri această activitate, fenomen care tinde să ia amploare, existând la ora actuală un deficit de câteva mii de astfel de soldați, din lipsă de candidați.

i, și familiile lor. Cred că nu trebuie să îi lăsăm să fie cobaii testelor și discuțiilor sterile la care ne propune domnul ministru să participăm în sesiunea viitoare.

Vă propun să votăm acum ceea ce trebuie să le dăm acestor oameni, pentru ca să își poată îndeplini îndatoririle de serviciu și să vină cu drag în cadrul armatei. Ca soldat bătrân, nu mai am nimic de spus. Ca simplu senator, trec la loc în bancă și aștept votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Domnul senator Szabó Károly Ferenc, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Este un proiect legislativ extrem de important, în ordinea de zi. În ceea ce mă privește îmi exprim satisfacția că există un fapt lăudabil. Titularul portofoliului respectiv se află printre noi – _nota bene,_ dânsul este colegul nostru –, dar ar fi extrem de lăudabil dacă și în alte cauze s-ar proceda tot așa.

Am participat la ședințele și dezbaterile comisiei și mi-am format o părere care, în parte, se regăsește în acele rapoarte, în care punctele de vedere sunt exprimate cu destulă zgârcenie și apar ca un fel de propunere, ca un verdict. Problematica de bază este dacă admitem că este justificată o deosebire, ca să nu îi spun discriminare, din punctul de vedere al statutului celui care a efectuat armata o perioadă sub contract, slujind în cadrul armatei ca militar pe bază de contract. În ceea ce privește pensionarea sa, iată un subiect care nu a fost abordat, la fel ca și multe alte subiecte pe care le-a adus reforma mecanismului militar, reformă concretizată prin legile acelea care au creat destulă popularitate la vremea respectivă, de exemplu, aceea privind desființarea serviciului militar obligatoriu și subsecvent reformelor din armată. Ar fi fost extrem de util și chiar justificat ca Guvernul, că acesta are drept de inițiativă legislativă, să vină cu această corectare care este foarte necesară.

Antevorbitorul a detaliat aici din punctul de vedere al militarului. Dacă îmi permiteți, eu voi detalia din punctul de vedere al parlamentarului, prin excelență. Nu se poate justifica o deosebire, în statutul celor care au slujit un număr de ani sub contract, nici în ceea ce privește statutul lor actual, deci fiind activi, nici după ce au ieșit sau vor ieși la pensie. Nu există justificare.

Sigur, la ora actuală, este un minus enorm în ceea ce privește fondul de pensii pentru militari, dar, repet, ar trebui modificat statutul, Legea nr. 80/1995, dar și toate legile care guvernează acest mecanism. Aici ne-a fost expusă problematica accidentelor de muncă în cazuri în care unitățile sunt operaționalizate, dacă se poate folosi expresia utilizată în NATO, la nivelul _high readiness,_ sunt utilizate în teatrul de război, și, pentru că majoritatea cazurilor fac parte din această categorie, situația lor trebuie rezolvată.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Stoica, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL, nu în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Grupul parlamentar al PNL susține ideea domnului ministru Theodor Viorel Meleșcanu de a fi retrimisă la comisie această inițiativă legislativă.

Este o inițiativă legislativă pentru noi și pentru România, pentru că de ea depinde viitorul armatei române, spunem noi. Eu personal cunosc foarte bine situația militarilor. După cum știți am fost într-o deplasare în Irak pentru a evalua la fața locului starea armatei române, deci noi vom analiza din nou în comisie și suntem de acord cu retrimiterea la comisie pentru a se da un raport favorabil și pentru a rediscuta cu reprezentanții ministerului.

Doresc să spun că raportul a fost favorabil și, acum, reprezentanții Casei Naționale de Pensii și noi ne vom pune de acord cu toate aspectele legislative pe care dumneavoastră le-ați invocat că nu ar fi corelate. Vă mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule senator?

Vă rog, domnule senator Mircea Dan Popescu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum v-a spus și colegul de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, raportul suplimentar comun este un raport de admitere. Din punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială există o discrepanță vădită între statutul celor două categorii, însă față de argumentația Guvernului expusă astăzi aici, nici reprezentanții Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, nu se opun unei noi evaluări la nivelul comisiilor de specialitate. Cred că este firesc să acordăm această șansă.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă propunem să întrerupem dezbaterile, să încercăm să ne pronunțăm pe această chestiune ridicată în ședința de plen al Senatului de domnul ministru, susținută de unele grupuri parlamentare și de domnul vicepreședinte Mircea Dan Popescu. Rugămintea este să vă întâlniți în comisie și într-o perioadă rezonabilă de 2-3 săptămâni să încercați să clarificați aceste chestiuni.

Vă rog, domnule senator Mihail Popescu.

## Domnule președinte,

L-aș ruga pe domnul ministru Theodor Meleșcanu ca la discuțiile în comisii să participe Domnia Sa, pentru că nu la dumnealui m-am referit când am spus că discut cu cei care nu au făcut armata. La discuțiile în comisii a venit doamna Ionescu, mi se pare, care a stat, ne-a ascultat, s-a mirat și a plecat. Deci înțeleg că nu am cu cine discuta.

Legea era despre voluntariat. Sunt convins că rugămintea adresată de domnul senator Mihail Popescu a fost receptată de domnul ministru. Fiind o lege importantă, mai ales că dorim, și Domnia Sa dorește, finalizarea procesului legislativ, va veni la comisie.

Vă rog, dacă doriți să interveniți, domnule ministru.

## Vă mulțumesc.

Nu vreau să prelungesc discuția, vreau să vă spun că avem soluții pentru a răspunde preocupărilor domnului senator Popescu, dar cred că trebuie să facem un lucru un pic mai elaborat. Avem și Ordonanța de urgență a Guvernului cu recunoașterea meritelor, care ține seama de aceste lucruri, și avem niște propuneri ca soldații și gradații voluntari să poată ieși mai devreme la pensie. Sunt niște reduceri de stagii în funcție de timpul care au servit în armată, precum și faptul că suntem deschiși să discutăm despre mărirea vârstei pentru cei care se află în serviciu și dispun de un certificat medical că sunt apți, și dispun și de propunerea șefului că au rezultate bune în activitate.

De asemenea, vreau să vă confirm hotărârea de a veni și de a lucra împreună la acest proiect de lege, care este esențial pentru viitorul armatei române.

Nu uitați că suntem de un an și jumătate o armată profesionistă. Sunt lucruri foarte bune, dar există și lucruri negative pe care trebuie să le abordăm foarte deschis, cu mintea limpede și cu dorința de a găsi soluții potrivite pentru ele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă mulțumim, domnule ministru.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 312 din 28.06.2004 privind statutul Băncii Naționale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 582 din 30.06.2004.

Comisia raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Executivului participă la dezbateri doamna secretar de stat Doina Dascălu, căreia îi ofer cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului referitor la această propunere legislativă.

Microfonul 9.

## **Doamna Doina Elena Dascălu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru motivele prezentate și în raportul comisiilor, și în argumentația Guvernului. Banca Națională funcționează ca o instituție publică independentă și activitatea acesteia nu poate fi subordonată programului de guvernare al Executivului, și, ca atare, considerăm că orice dispoziție contrară acestui principiu, inclusă în propunerea legislativă analizată, nu se justifică.

În plus, așa cum a solicitat și comisia, reprezentanții Băncii Centrale Europene, care au fost consultați la propunerea Băncii Naționale a României și a Guvernului, nu au fost de acord cu propunerea legislativă, considerând că aceasta intervine și știrbește din independența și autoritatea Băncii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, în calitate de inițiator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naționale a României.

Ce am constatat noi, inițiatorii, la fel ca și dumneavoastră, este că prin actualul text al legii, Banca Națională a României s-a transformat, practic, în stat în stat și, cu toate că este subordonată Parlamentului, doar în aparență există acest lucru, iar în realitate, la nivelul Băncii Naționale a României, se face ce dorește guvernatorul și, probabil, și ceilalți membri ai Consiliului de administrație al BNR, inclusiv în ceea ce privește stabilirea drepturilor bănești, a indemnizațiilor, a salariilor. Aceasta nu se face conform legii, ci după cum stabilește Consiliul de administrație.

S-a ajuns ca membrii Consiliului de administrație și angajații BNR să aibă câștiguri de 6 până la 14 ori mai mari decât Președintele României. Din informațiile pe care le dețin, câștigul pe lună al șoferului guvernatorului BNR este mai mare decât al Președintelui României, pentru că în textul

legii actuale privind statutul Băncii Naționale a României nu se face trimitere la niciun act normativ privind criteriile de salarizare.

În ceea ce privește guvernatorul BNR, legea îi dă posibilitatea ca mandatul să fie reînnoit. Are deja 18 ani în această funcție, probabil că dorește să se pensioneze din funcția de guvernator al Băncii Naționale a României.

Noi, inițiatorii, am propus ca numirile membrilor consiliilor de administrație, inclusiv a guvernatorului, să se facă așa cum prevede legea, adică de către Parlament, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului.

Punctul de vedere al Guvernului este că această modificare pe care noi o propunem nu are temei legal.

Știți că inclusiv Președintele României are mandatele limitate la cel mult două, iar în cazul celor care conduc Curtea de Conturi, se precizează în textul legii că mandatul acestora nu poate fi reînnoit. Pe aceeași idee am mers și noi, inițiatorii.

Am propus, de asemenea, ca la ședințele Consiliului de administrație al BNR să participe și prim-ministrul. Textul actual al legii permite ministrului economiei și finanțelor și unui secretar de stat din acest minister să participe la ședințe.

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Aron Ioan Popa, pentru a prezenta raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, comisia sesizată în fond.

Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative, având în vedere și scrisoarea primită de la Banca Centrală Europeană, care avizează negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susține această propunere și, în urma dezbaterilor din comisie, am hotărât să vă supunem spre dezbatere și adoptare un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Raportul este de respingere, legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor care au depus până la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni în vederea achiziționării de autoturisme „Dacia”.

Raportul este întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Avem un raport suplimentar.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Legat de raportul suplimentar, pot să vă spun că, în urma dezbaterilor din comisie, membrii acesteia au respins propunerea legislativă, ea nemaiavând obiect, ca urmare a faptului că problema a fost reglementată prin Legea nr. 146/2007.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, obiectul acestei propuneri fiind deja reglementat prin apariția Legii nr. 146/2007.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă consult dacă sunt intervenții. Vă rog, domnule senator Frunda, și în calitate de inițiator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mulțumesc Guvernului că a acceptat ideea pe care acum șapte ani am inițiat-o și care a fost amânată de către guvernele care s-au succedat în timp, de mai multe ori.

Este bine că aproape 30.000 de oameni vor fi despăgubiți pentru depunerile la CEC făcute în vederea cumpărării autoturismelor „Dacia”, dar cred că Legea nr. 146/2007 omite să reglementeze o plajă a oamenilor, a cetățenilor care și-au transferat sumele de bani de la CEC la Banca Română pentru Dezvoltare. Această bancă, în anii 1990, a promis deponenților că rezolvă problema mașinilor într-un termen mai scurt decât CEC-ul și acesta a fost motivul pentru care câteva mii de oameni și-au transferat banii.

Eu cred că dreptatea nu poate fi împărțită numai pe anumite segmente. Sunt convins că și acești oameni care și-au transferat banii trebuie să beneficieze de aceleași măsuri ca și deponenții la CEC și fac un apel la Guvern să rezolve și problema celor care, pentru cumpărarea autoturismelor „Dacia”, au depus bani la BRD.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să precizez că legea are caracter de lege ordinară, Senatul este Cameră decizională, iar raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere, întrucât, în principal, chestiunile au fost rezolvate.

## Stimați colegi,

Vă propun să continuăm dezbaterea cu câteva legi cu caracter ordinar, pe care le putem și vota, ca să nu avem dispute între noi, iar apoi să intrăm în dezbaterea proiectului de lege înscris la punctul 4 din ordinea de zi.

Am văzut că mai există consultări între colegi.

Vă rog.

La punctul 4 din ordinea de zi, domnul președinte îmi solicită o consultare între liderii grupurilor parlamentare.

Nu, o face, sigur, liderul, am tot văzut mișcări de trupe prin sală, este adevărat că erau parlamentare, și nu erau ale Ministerului Apărării.

Deci, vă rog, dacă solicitați o consultare între liderii grupurilor parlamentare, aveți cuvântul.

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

Asta pentru a putea continua dezbaterea asupra legilor cu caracter ordinar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnule președinte, cu îngăduința dumneavoastră și a colegilor senatori, solicităm o consultare între liderii de grup sau înlocuitorii acestora, dacă este cazul, pentru punctul 4 din ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vă rog să o faceți pe parcursul a zece minute.

Noi continuăm dezbaterile cu legile cu caracter ordinar. La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea Companiei Naționale „Herghelii de Stat”.

Inițiatorii, dacă sunt prezenți, îi invit să...

Dacă sunt prezenți colegii deputați, pentru că inițiator nu este niciun coleg senator, îi invit la tribună. Dacă nu, invit colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, domnule senator Pereș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond, spre dezbatere și avizare, cu această propunere legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare preluarea activității de creștere și exploatare a cabalinelor de rasă, de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, de către o societate de sine stătătoare a statului.

Propunerea legislativă are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 9.09.2008 și, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, întocmirea raportului de respingere, având în vedere următoarele: propunerea legislativă nu respectă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

În expunerea de motive, nu se prezintă situația reală a efectivelor de cabaline aflate în herghelii, iar la preluarea, în 2002, a hergheliilor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, situația economică, financiară, ca și starea de întreținere a cabalinelor erau precare, Regia plătind datorii de peste 80 de miliarde de lei.

Pe lângă aceste datorii, Regia Națională a Pădurilor a mai făcut investiții importante în sensul reabilitării tuturor elementelor de patrimoniu și a infrastructurii. În prezent, Regia are în planul de investiții și înființarea unui hipodrom pentru punerea în valoare a cailor de rasă.

Prin natura reglementărilor, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Eu sunt inițiatorul propunerii legislative.

## Numai puțin...

Ofer cuvântul domnului deputat Szekely Levente Csaba, pentru a prezenta propunerea legislativă, apoi reprezentantul Guvernului va lua cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Acest act normativ pe care vi-l prezint a fost neapărat necesar, fiindcă, cu tot respectul față de silvicultori, această activitate nu este specifică silviculturii.

Noi, cei care am lucrat, cei care am inițiat acest proiect, crescători de cai, și cei care am lucrat efectiv în aceste herghelii, am văzut niște fenomene tehnice care ne-au determinat să inițiem și să depunem acest act normativ pe care vă rugăm să-l susțineți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a înaintat Guvernului României punctul de vedere potrivit căruia această inițiativă legislativă, în forma în care este redactată, respectiv conținutul său o face să nu fie aplicabilă. În majoritatea articolelor, sunt referiri care nu au corespondent cu realitatea, iar în situația în care s-ar adopta de către Parlament această lege, ar fi mari dificultăți în ceea ce privește aplicarea acesteia.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, raportul fiind de respingere, sigur, cu dorința colegilor de a rezolva într-un viitor apropiat chestiunile din domeniu, precizez faptul că legea are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată, și o

Doriți să interveniți, domnule senator Daea? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-i mulțumesc și domnului secretar pentru că a vegheat la buna desfășurare a lucrărilor în Senat și v-a atenționat, cum trebuie s-o facă, să putem interveni în condițiile în care nevoia de a dezbate este prezentă în Senat și în plen, ca de obicei.

Inițiativa este de apreciat dintr-un singur punct de vedere, și anume acela al grijii față de un patrimoniu inestimabil, care se vede astăzi gestionat într-un anumit tipar administrativ.

Noi ne-am confruntat de-a lungul timpului cu dificultăți majore, când această bază genetică a fost conturată pentru administrare și control într-o regie care ajunsese în situația de a nu putea să gestioneze nici măcar efectivele, darămite fondul genetic în esența lui. Prin decizia Guvernului Năstase, această regie, acest patrimoniu, mai bine zis, a fost salvat prin introducerea structurilor sub comanda Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. A fost o decizie bună. Rezultatele confirmă acest lucru.

Cred că nu este potrivit și aș vrea să apreciez modul corect în care colegii au analizat în comisie și s-au pronunțat majoritar împotriva acestei inițiative legislative. O facem astăzi și în plenul Senatului.

Socotim că votul corect pentru acest act normativ este acela de a vota pentru raportul de respingere, fără a mutila în vreun fel bunele intenții ale inițiatorilor pentru grija patrimonială în domeniu. Putem opera cu alte măsuri pentru a mobila diagrama de atribuțiuni și responsabilități a direcției care se ocupă de acest sector. În acest moment, nu se impune o modificare structurală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Doriți să mai interveniți? Vă rog, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca unul care a lucrat în structurile Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, mă simt obligat să fac câteva precizări referitoare la activitatea cailor de rasă.

În anul 2003, din cauza situației deplorabile în care se afla această activitate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a hotărât ca această activitate să treacă la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. După 5 ani de zile, această activitate a fost redresată, ajungând acum să fie lăudată de toate forurile din Occident în ceea ce privește modul în care am rezolvat acest fond genetic.

În expunerea de motive, se trec câteva aspecte nereale, faptul că acești cai nu ar fi bine întreținuți și, la sfârșit, se spune că aceste efective ar trebui să ajungă la jumătate. Înseamnă că Regia Națională a Pădurilor nu a știut să le vândă.

Nu așa se pune problema. Ea poate să-și reanalizeze activitatea și, dacă se trece înapoi această activitate, dacă se face acea Societate Națională a Hergheliilor, a cailor de rasă, oricum, ajungem la situația din 2003.

Ca atare, Grupul parlamentar al PSD va vota împotrivă. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, declar încheiate dezbaterile generale.

Rog colegii senatori prezenți în sală să participe la vot. Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free.

Există o solicitare – nu știu dacă dumneavoastră sunteți de acord – din partea reprezentanților Executivului, și anume de a nu lua în dezbatere această propunere legislativă, pentru că nu are cine să răspundă.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am mai discutat cu Executivul. A venit un reprezentant al Executivului la Comisia economică, industrii și servicii și, împreună, am depus un amendament care a fost admis de Comisia economică, industrii și servicii și pe care l-au susținut toate grupurile parlamentare.

Cred că nu este nicio problemă dacă reprezentantul Guvernului nu este aici în momentul de față. Poate să vină și la Camera Deputaților ca să-și exprime punctul de vedere. La comisie, și-a exprimat punctul de vedere pentru susținerea acestui amendament și, dacă îmi permiteți, o să vă spun la ce se referă.

## Numai puțin!

Noi nu putem să dezbatem în absența reprezentantului Guvernului un proiect de lege sau o propunere legislativă. Trebuie să vedem de ce nu este prezent.

Cine trebuia să participe din partea Executivului?

Au fost prezenți de la Ministerul Economiei și Finanțelor.

Au interese mari, domnule, acesta e adevărul. Nu s-au înțeles la comisioane.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă rog să nu faceți astfel de afirmații decât dacă le puteți dovedi.

Din partea Ministerului Economiei și Finanțelor este cineva prezent?

Dar au fost prezenți... Nu a fost doamna Dascălu?

Da, s-ar putea să fie la consultări.

Mai așteptăm puțin, domnule senator, și, după aceea, îl luăm în discuție.

De asemenea, rog să fie prezent la dezbateri ministrul pentru relația cu Parlamentul sau secretarul de stat.

Punctul 12 nu îl putem dezbate.

Trecem la punctul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Comisia economică, industrii și servicii este raportoare. Îi ofer cuvântul domnului președinte Dorel Constantin Onaca.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată în fond și a întocmit un raport favorabil. Avem atât aviz din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Raportul este de susținere, favorabil. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătrașcu pentru a prezenta expunerea de motive.

## **Doamna Denisa Oana Pătrașcu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimat Senat,

Vă supun spre aprobare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, prin care se abrogă ordonanța cu același număr din anul 2001 și prin care se reglementează, în principal, stabilirea unui cadru unitar de exercitare a conducerii operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, eliminând confuziile și neclaritățile determinate de funcționarea în paralel a celor două sisteme, precum și posibilitatea de a se acorda o remunerație lunară conducătorilor operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat.

Vă mulțumesc. Sunteți de acord cu amendamentele admise?

Da, suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Comisia economică, industrii și servicii este raportoare. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei economice, industrii și servicii este favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat aviz favorabil.

Vă rog să supuneți la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Darius Meșca pentru a prezenta expunerea de motive. **Domnul Darius Meșca** – _secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În contextul preocupărilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice și creșterii previzionate a dependenței Uniunii Europene de importul de energie, a apărut necesitatea adaptării legislației-cadru naționale din domeniul eficienței energetice la evoluțiile intervenite în abordarea acestei politici la nivel comunitar.

Schimbările preconizate în noul act normativ vizează introducerea de noi responsabilități pentru Agenția Română pentru Conservarea Energiei, introducerea unui capitol privind stimulentele financiare și fiscale destinate creșterii eficienței energetice și a utilizării surselor regenerabile de energie la consumatorii finali, noi responsabilități pentru distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție a energiei și societățile de vânzare cu amănuntul a energiei, respectiv obligația autorităților administrației publice de a utiliza în procedura de achiziții publice cel puțin două dintre măsurile care vizează eficiența energetică.

Față de cele de mai sus, vă rog să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă rog, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul...

Numai puțin!

Stați, că mai avem! Imediat!

Nu s-au întors de la negocieri.

Vă ofer cuvântul imediat. Să terminăm câteva legi cu caracter ordinar, după care vom discuta.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităților în care se desfășoară învățământul liceal și profesional de stat.

Raportul de respingere a fost întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul senator Irinel Popescu, domnul senator Angel Tîlvăr...

Rog un coleg de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să prezinte raportul.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Doamna Pásztor Gabriella** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege privește dotarea cu desktopuri a unităților în care se desfășoară învățământul liceal și profesional de stat, mai precis, dotarea elevilor claselor a IX-a și a X-a, conform Programului de guvernare care prevede „susținerea accesului tinerilor la primul lor calculator, respectiv programul care asigură accesul avantajos al tinerilor la Internet”.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Dan Sabău să prezinte raportul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia întrunită pe tema acestui proiect are un raport de respingere din următoarele considerente.

În acest moment, există programe de dezvoltare a abilităților IT ale tinerilor, iar problemele de infrastructură din învățământul preuniversitar sunt dominate de sărăcia soluțiilor avizelor de funcționare, sărăcie, în general, atât în mediul rural, cât și la periferia urbană, motiv pentru care am apreciat că banii ar putea fi utilizați cu folos pentru recuperarea acestor restanțe semnificative și pe care le considerăm vitale pentru învățământ.

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți. Domnule senator Alexandru Athanasiu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnule președinte, Distinși colegi senatori,

Aș vrea să detaliem puțin acest proiect de lege, pentru că el vine într-un moment și cu un conținut la care o să mă refer și care pune în discuție câteva aspecte esențiale în procesul de modernizare a școlii românești.

Utilitate, costuri și moment de punere în dezbatere sunt cele trei elemente la care o să mă refer. Utilitate.

De ce este util astăzi să fie dotați elevii claselor a IX-a din licee și din școlile de arte și meserii cu aceste desktopuri, ca să folosesc un barbarism pe care îl folosește, evident, și inițiatorul proiectului de lege, recte Guvernul?

În perioada 2001-2004, în cadrul acestui demers dezirabil al utilizării tehnicii de calcul în predarea la catedră, Guvernul

acelei perioade a dotat cu laboratoare informatice toate liceele din România și apoi școlile, la nivelul gimnaziilor. Acel program, criticat la acea vreme de cei care astăzi guvernează, a fost până la urmă una din virtuțile pentru care România a fost lăudată în spațiul comunitar european. Dar, desigur, când schimbăm banca pe care ne așezăm, mă refer la banca politică, ideile ni se schimbă atât de radical pe cât de derizoriu este comportamentul nostru vizavi de anumite demersuri.

Vreau să spun că utilizarea tehnologiei informatice trebuie să fie un suport, adică un sprijin pentru procesul didactic, și nu doar punerea la dispoziție a unui aparat, în cazul nostru, a acestor calculatoare.

Sigur, dacă Guvernul României, cu două luni și ceva înainte de alegeri, devine o societate de caritate, dar nu pe bani privați, ci pe banii fiecăruia dintre noi, cred că este foarte mult de discutat.

Acest proiect este extrem de costisitor. Pentru a se da un calculator elevilor din clasa a IX-a de liceu și de la școala de arte și meserii, este nevoie de 200 de milioane de euro.

Este adevărat că Guvernul, în incompetența sa în domeniul educației, cum s-a văzut și la moțiunea votată ieri de Camera Deputaților, vorbește de școli profesionale. Terminologia este de mult schimbată, dar „up-to-date-ul, aducerea la zi a terminologiei legale, este deja un efort prea mare pe care să-l cerem acestui Guvern.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, subscriu în mare parte argumentelor care s-au adus aici.

În ceea ce privește caracterul interesant, ca să mă exprim elegant, al acestei ordonanțe de urgență, expunerea de motive la această ordonanță m-a pus pe gânduri și, văzând că se face vorbire despre Programul de guvernare 2004-2008 – mai avem puțin și se termină actuala guvernare –, ne întrebăm cum, la finele unei guvernări, se gândește o asemenea soluție.

Dincolo de aceste aspecte, de faptul că ordonanța cuprinde soluții inechitabile – se face vorbire numai despre elevii din clasele a IX-a și a X-a –, sunt foarte multe lucruri care, din punctul meu de vedere, mă determină să susțin că este un act normativ conjunctural, dat pentru a câștiga cel mult simpatie politică, deși, citind ordonanța, ești tentat să-ți stârnească antipatie decât simpatie.

Aș vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului. Fiind vorba totuși de o ordonanță de urgență, înseamnă că ea și-a produs deja niște efecte juridice. Referitor la aceste efecte juridice, Constituția spune că, în cazul în care noi respingem o ordonanță a Guvernului, trebuie să prevedem în conținutul legii de respingere și măsuri cu privire la efectele care s-au produs deja. Dacă este vorba de astfel de lucruri,

înseamnă că noi, Parlamentul, trebuie să încorporăm în conținutul legii de respingere și măsuri cu privire la eventualele efecte.

Întrebarea este succintă. S-au produs astfel de efecte? Dacă da, atunci se schimbă lucrurile. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, ultimul coleg înscris la cuvânt.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Când auziți că nu sunt bani, vă spun eu că nu este așa și ne spune și Guvernul prin această ordonanță de urgență.

V-aș ruga, domnule președinte, să fiți de acord ca, de la masa Guvernului, să-mi spună cineva câți elevi vor beneficia de acest lucru, pentru că, în funcție de răspuns, vreau să continui ceea ce am de spus.

V-aș ruga să-mi spuneți câți elevi din clasele a IX-a și a X-a beneficiază de această ordonanță de urgență a Guvernului.

S-a făcut un calcul, pentru că este și o problemă economică. La nivelul de 400 de euro/calculator, înmulțiți 400 de euro cu cifra pe care o să ne-o dea acum reprezentantul Guvernului și o să vedeți câți bani sunt. Din acești bani, eu solicit pentru Botoșani, dar nu pentru desktopuri sau cum le-au numit ei, ci pentru niște probleme care chiar sunt urgente și foarte curente pentru sistemul de învățământ. Și, dacă îmi dați din banii aceștia – pentru că sunt bani, să nu mai spună că nu sunt bani –, vin imediat, săptămâna viitoare, cu o inițiativă legislativă. Dacă nu mi se spune acum suma, o voi afla și o să le cer. Și să nu mai spună domnul ministru Vosganian că nu are bani. Deci uitați-vă, fraților, că sunt bani. Sunt bani, când se apropie perioada de vot, în general, și vor să aibă..., iată, se scot bani de la buget cu foarte multă ușurință și se dau și acasă niște laptop-uri, pe care n-o să le mai recupereze. Sunt unii dintre ei care nu au cu ce să le plătească, dacă nu le mai au, pentru că le cereți înapoi după ce ajung în clasa a XII-a și termină liceul.

## Domnule președinte,

Grupul nostru parlamentar nu va vota pentru acest proiect de lege. Atrag atenția, dar, vă rog, uitați de faptul că sunt bani, pentru că vreau să cer eu din banii aceștia, pentru că județul Botoșani are nevoie de bani pentru școli, este dezastru acolo.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Puteți să oferiți răspuns celor doi colegi, doamna secretar de stat.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Pásztor Gabriella:**

## Domnule președinte,

Mai întâi aș vrea să subliniez consecvența în guvernare și în strategia Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind dotarea cu calculatoare și îmbunătățirea calității învățământului, iar legătura făcută cu Strategia de la Lisabona, relansată, nu poate fi negată, deoarece și acolo se subliniază calitatea educației, a formării profesionale, iar acest act normativ dorește să îmbunătățească nivelul calitativ în educație și să pregătească un tineret apt, în măsură să fie competitiv în economia mondială.

Referitor la întrebarea cu privire la efecte, ordonanța de urgență intră în vigoare la depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență, în conformitate cu prevederile Constituției României. Iar în ceea ce privește dotarea cu laboratoare, Programul CEEX – spuneam de consecvență – a început în 2005 și acum, cu cele 8.191 de unități de învățământ care vor fi dotate, se încheie sută la sută acest program privind dotarea instituțiilor cu laboratoare, dar noi dorim ca elevii, ei înșiși, acasă, să se poată pregăti în mod continuu pentru viață, pentru competiții în Uniunea Europeană.

## Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, ați avut două întrebări concrete, una adresată de către doamna senator Vedinaș și cea de a doua adresată de către domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Doamna senator Vedinaș v-a întrebat dacă ordonanța și-a produs efecte, pentru că, dacă ați făcut cheltuieli financiare, privind licitația de calculatoare și așa mai departe, trebuie să trecem în lege ce se întâmplă cu efectele produse, în situația în care este respinsă ordonanța, pentru că raportul este de respingere deocamdată.

A doua întrebare, a domnul senator Gavrilă Vasilescu, se referea la numărul copiilor care au beneficiat de această ordonanță.

Procesul de achiziție pentru dotarea cu calculatoare tip desktop a unităților școlare a început în iunie 2008. Pe 28 iulie 2008, s-a primit de la Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice decizia de verificare prin care sunt desemnați observatori. În momentul de față, procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de calculatoare tip desktop, pentru unitățile în care se desfășoară învățământul liceal și profesional, este suspendată până la primirea deciziilor Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor.

Numărul exact al elevilor beneficiari nu pot să vi-l spun, dar vă pot spune că este vorba de toți elevii din clasele a IX-a și a X-a.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Or fi mulți, or fi puțini?! Stimați colegi,

Haideți să încercăm să finalizăm chestiunea aceasta. Cu cât votăm mai repede, cu atât este mai bine. Toată povestea este blocată, întrucât, până în acest moment, existând o contestație la licitație, nu s-au făcut cheltuieli. În momentul în care legea va primi un anumit tip de vot, sigur că nu se vor mai face cheltuieli deloc.

Pe cale de consecință, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2008 a fost respins de plenul Senatului.

Reluăm în dezbatere punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free.

Am rugămintea pentru reprezentanta Ministerului Economiei și Finanțelor să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Ofer cuvântul domnului senator Marius Marinescu pentru a prezenta propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Doamna vicepreședinte Norica Nicolai, în continuare vă rog să conduceți dumneavoastră ședința.

## Stimați colegi,

Această inițiativă urmărește diminuarea corupției și a evaziunii fiscale. Propunerea legislativă modifică regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free, prin eliminarea magazinelor de profil din punctele de trecere a frontierei de stat terestre.

Prezenta propunere legislativă ține cont de prevederile Directivei nr. 91/680/CEE a Comisiei Europene referitoare la eliminarea – începând cu data aderării – a comerțului de tip duty-free în spațiul intercomunitar. Rămân în continuare magazinele autorizate să comercializeze mărfuri în regim duty-free, amplasate după punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, din aeroporturile internaționale, pe sensul de ieșire din țară și magazinele duty-free diplomatice, situate în spațiile agreate de Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Într-un raport publicat la 4 februarie 2008 autoritățile de la Bruxelles au precizat că magazinele duty-free de la frontierele terestre constituie centre ale corupției locale și ale crimei organizate.

În România, economia subterană reprezintă circa 30% din PIB, o mare parte din această cifră fiind cauzată de evaziunea fiscală din magazinele duty-free. Acestea alimentează piața neagră în proporție de 90%. Atenție! Un patron al unei asemenea firme câștigă cam 30.000-80.000 de euro pe zi din evaziune fiscală. De exemplu, un control al Gărzii Financiare la firma Eurovipo a constatat o evaziune fiscală de 100 de milioane de euro într-un singur an.

Stimați colegi,

Prin votul dumneavoastră de astăzi, în susținerea propunerii, contribuiți la diminuarea corupției și a evaziunii fiscale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Ministerului Economiei și Finanțelor.

Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc.

Ministerul Economiei și Finanțelor și Guvernul nu susțin această inițiativă legislativă. Dincolo de elementele tehnice, avem o influență pe buget determinată de pierderile financiare, pierderi cauzate de neîncasarea taxei anuale de 10.000 de euro pe magazin, precum și a celorlalte impozite și taxe percepute de Codul fiscal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Domnule președinte Onaca, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Raportul este favorabil. Avem aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Vă rog să supuneți la vot acest raport favorabil.

Mulțumesc, domnule senator. Înțeleg că, în raport cu poziția inițială, ministerul nu susține nici amendamentele. Vă rog să precizați.

Noi propunem respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Domnule senator Cutaș, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau doar să menționez faptul că, în dezbaterile care au avut loc în Comisia economică, industrii și servicii, noi chiar am întrebat reprezentantul Guvernului câte magazine sunt în acest moment și despre ce sume este vorba, dacă vorbim de o taxă de 10.000 de euro/magazin. Eram curios care este această pierdere majoră pentru minister. Din păcate, nu am obținut, atunci, în comisie, acest răspuns.

În al doilea rând, cred că propunerea colegului meu este una de bun-simț. Pentru tot ceea ce înseamnă magazine duty-free, în acest moment, în Uniunea Europeană, știți foarte bine, se procedează la fel în toate țările europene, cred că și România trebuie să se alinieze la această prevedere.

Și, nu în ultimul rând, cred eu că ministerul trebuie să dea o mai mare atenție magazinelor de acest fel, pentru că, așa cum a spus și colegul meu, au fost multe scandaluri legat de acestea, iar eu cred că o mai mare transparență și o mai bună gestionare a situației este bine-venită.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Nasleu.

Aveți cuvântul, microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat Senat,

Într-adevăr, această activitate desfășurată de magazinele tip duty-free este generatoare de contrabandă. Spun asta fiind senator al județului Timiș și știind că, în județul Timiș, sunt foarte multe magazine, în speță la frontiera cu Serbia, și sunt doar zece oameni – zic eu – pe țară, care au acces și coordonează această activitate de tip duty-free. Există un mare hiatus legislativ în ceea ce privește această activitate, deoarece nu este specificat clar, de exemplu, pentru țigări, câte pachete sau câte cartușe se pot reintroduce în țară. Se spune: „pentru consum familial”. Deci poți să aduci de la un cartuș până la o mie, dacă respectiva persoană spune că fumează 100 de cartușe pe zi. Eu cred că această inițiativă este foarte bună și trebuie stopată această mafie a duty-free-ului.

În concluzie, Grupul parlamentar al PRM susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pascu și, după aceea, domnul senator Frunda.

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori totuși să remarc faptul că nu pot înțelege cum Ministerul Economiei și Finanțelor poate susține o astfel de activitate, când ea nu există nicăieri în Europa. Toată lumea s-a plimbat pe drumurile europene și nu a găsit nicăieri un magazin duty-free pe șosele, la granițe.

Domnule senator Frunda, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Trebuie să constatăm că, într-adevăr, în privința magazinelor duty-free terestre, de la frontierele terestre, există o serie de probleme. Aceste probleme au fost, în mod repetat, ridicate la nivelul Parlamentului, la nivelul Executivului. Și din mass-media știm că au fost o serie de demersuri juridice împotriva unor oameni care, prin diferite fapte de corupție, reușeau să introducă marfă neagră în aceste magazine duty-free. Dar, dacă problema ține de unii oameni, nu înțeleg de ce vrem să distrugem întregul sistem.

Dacă mergi în toată Europa, de la Paris, la oricare din celelalte capitale, la București, la Budapesta, la Varșovia, în oricare dintre cele douăzeci și șapte de capitale ale țărilor membre ale Uniunii Europene, peste tot găsești magazine duty-free. Magazinele duty-free există și la frontierele terestre. De exemplu, între Austria și Elveția, pe partea austriacă, deci în partea Uniunii Europene, există magazine duty-free.

Soluția nu este să închidem magazinele duty-free. Acesta este un element comercial profitabil, profitabil pentru stat, pentru plata impozitelor, profitabil pentru comercianți. Problema este să aducem activitatea duty-free în albia legală, să adoptăm o lege care să clarifice anumite puncte de vedere, cum și cât pot activa aceste duty-free-uri, pentru că, de exemplu, la Otopeni, a fost o dezbatere – de cinci ani sau încă mai este în curs – de ce o anumită firmă a fost închisă și s-a acordat altei firme licența de funcționare a duty-free-ului. Aceasta este o problemă de execuție, este o problemă de aplicare a legii.

Dar, în principiu, să închidem aceste magazine duty-free, eu cred că ar fi o greșeală atât din punctul de vedere al statului, pentru că sunt un izvor la bugetul statului, cât și din punctul de vedere al cetățeanului, al omului de afaceri care înțelege să-și deschidă o asemenea activitate.

Dacă în spitale mor oameni, dacă în pușcării se formează infractori, pentru că învață acolo meseria, nu înseamnă că vom închide spitalele sau vom închide pușcăriile, înseamnă că vom lua măsurile necesare pentru buna funcționare a acestora. _Mutatis mutandis_ nu este logic să închidem magazinele duty-free, ci logic este să adoptăm o legislație clară, inechivocă, care să reglementeze activitatea acestora. Deci noi vom vota împotriva acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale. Mai sunt intervenții?

Domnule senator Șerban Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 4, vă rog.

Nu vreau să fiu malițios, dar vreau să informez Senatul că în aeroporturile din România nu funcționează niciun dutyfree, ele sunt desființate de cinci ani de zile, poate se folosesc alte aeroporturi, dar noi în aeroporturi nu mai avem duty-free, iar Ministerul Economiei și Finanțelor nu a venit cu nicio propunere.

Ce se cere în această propunere legislativă este desființarea acelor puncte din traficul terestru care, iertați-mă, nici în glumă nu le putem numi magazine duty-free. Recent, a căzut o filieră foarte bine organizată, din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, care se ocupa de această chestiune.

Dânșii niciodată nu au știut nivelul de afaceri al acestor activități, vin aici cu argumentul de 10 mii de euro pe an, taxă pentru fiecare magazin, așa cum au spus și în comisie, dar nu există niciun fel de argument tehnic, financiar care să justifice funcționarea acestora absolut aiurea, chiar în mijlocul orașului, cum este aici, în București, unde sunt vreo patrucinci magazine și nu au legătură cu frontiera.

Din alt punct de vedere, are dreptate domnul senator, în sensul că această activitate se desfășoară corect în străinătate și nu rămâne decât să se elaboreze un cadru legal, corect, cu cele două tarife, cum se face peste tot, un tarif pentru cei din interiorul comunității și un tarif pentru cei din afară, dar acest lucru nu are nici un fel de legătură cu ce se întâmplă în prezent în vămile din România.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă consult dacă aveți observații pe amendamentele admise existente în anexa nr. 1 la raport.

Nu sunt.

Precizez că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. Stimați colegi,

Am votat în precedent, la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităților în care se desfășoară învățământ liceal și profesional de stat.

Vă reamintesc că plenul Senatului a respins acest proiect de lege, motiv pentru care comisia sesizată în fond se impunea să facă un amendament la titlul legii și un articol unic.

Amendamentul este următorul: „Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităților în care se desfășoară învățământ liceal și profesional de stat.”

Articol unic – „Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităților în care se desfășoară învățământ liceal și profesional de stat.”

Acest lucru este necesar, întrucât plenul Senatului a respins proiectul de lege.

Revenim la punctul 4 din ordinea de zi, deși mai avem 3 legi cu caracter ordinar. Poate le vom discuta în finalul ședinței.

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată. Cerere de reexaminare la solicitarea Președintelui României, domnul Traian Băsescu.

Invit colegii din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la pupitru, pentru a prezenta raportul comun.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr. 436/2007, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate pentru dezbaterea și adoptarea unui raport la cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

În ședința din 10 septembrie 2008, cele două comisii s-au întrunit și au luat în dezbatere forma adoptată de Camera Deputaților și cererea de reexaminare formulată de președintele României.

Cu prilejul dezbaterilor din cele două comisii, s-a analizat, punct cu punct, cererea de reexaminare, precum și textele adoptate de Camera Deputaților, efectuându-se corecturile și corelările necesare spre a se evita disfuncționalități în activitatea Curții de Conturi.

În urma dezbaterilor s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adoptăm un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport, iar amendamentele care nu au găsit susținere la nivelul comisiilor au fost trecute în anexa nr. 2 la raport, la „Amendamente respinse”.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele admise, asupra cererii de reexaminare formulată de președintele României. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

O întreb pe doamna Verginia Vedinaș dacă dorește să argumenteze suplimentar, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Nu, domnule președinte.

Vreau numai să adaug că au fost dezbateri aprinse în comisia noastră și că, după cum se poate constata din conținutul amendamentelor admise, multe din observațiile formulate de președintele României au fost însușite și, sperăm ca, măcar în acest stadiu – care, știți foarte bine, este destul de întârziat, mandatul membrilor Curții de Conturi expirând de multă vreme și fiind prelungit dincolo de limitele Constituției –, să votăm în plenul Senatului legea care să permită numirea unei Curți de Conturi care să funcționeze constituțional.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare, de principiu, pe cererea de reexaminare formulată de președintele României.

Nu sunt intervenții.

Vă consult dacă doriți să susțineți amendamentele existente în anexa nr. 2 –„Amendamente respinse”.

Primul amendament, domnul senator Șerban Nicolae. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Nu este vorba de primul amendament, dacă nu sunt alți colegi care să susțină vreunul din amendamentele de la

punctele marginale 1 și 2, din anexa nr. 2, dați-mi voie să susțin amendamentul respins din anexa nr. 2, respectiv punctul marginal 3.

Este vorba de un text care face referire la confirmarea pe post, după absolvirea unui curs de pregătire, a celor care sunt în prezent în cadrul Curții de Conturi și efectuează activitatea de control de specialitate. Împreună cu toți ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare și cu președinții celor două comisii am convenit că această dispoziție trebuie eliminată. Ne însușim, și din acest punct de vedere, punctul de vedere exprimat de președintele României în cererea de reexaminare și am considerat că este corect ca cei care desfășoară în prezent activitate să nu mai fie supuși unui examen, unei forme de verificare, în vederea confirmării pe post.

De aceea, vă propun să fiți de acord ca amendamentul din anexa nr. 2, punctul marginal 3, să fie supus votului în plenul Senatului și rog colegii să accepte acest amendament așa cum s-a convenit de către liderii grupurilor. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

De altfel, s-ar găsi Curtea de Conturi într-o situație extrem de delicată în momentul în care ar constata că, după urmarea acestui curs, ar da cineva un examen, neluând examenul, ar trebui să i se întrerupă contractul de muncă.

Dacă doriți să interveniți la acest amendament, susținut în plen de domnul senator Șerban Nicolae?

Doamna senator Norica Nicolai, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Domnule președinte, și noi susținem ca acest amendament să fie adoptat pentru motivația pe care colegul meu a prezentat-o.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu mai sunt,

Doamna senator Norica Nicolai, susțineți amendamentul din anexa nr. 2?

Nu, domnule președinte. Renunțăm la susținerea celorlalte amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Dacă în legătură cu amendamentele existente în anexa nr. 1 sunt observații?

Nu sunt observații.

Având în vedere discuțiile de astăzi de dimineață, vă propun să votăm prin ridicarea mâinii.

Câți colegi au semnat prezența? Invit colegii senatori în sala de ședință.

Ca procedură de vot avem două variante: să votăm electronic sau să votăm prin ridicarea mâinii.

Sunt 112 colegi senatori prezenți.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

112 colegi senatori și-au înregistrat prezența. Invit colegii senatori în sală.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul, domnule președinte.

Domnul senator Mihai Ungheanu, aveți cuvântul. Vă rog să rezolvăm problemele de procedură înainte.

Domnule președinte de ședință,

Una este să votăm prin ridicarea mâinii și alta este să folosiți ca termen de referință pe cei care au semnat în condică.

Trebuie numărați colegii din sală și, în funcție de numărul care se obține, prin secretarii de ședință, să se facă calculele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă reamintesc că, de trei ani și zece luni, în același mod s-a procedat atunci când au fost legi importante.

Vă mulțumesc.

Felicitări, stimați colegi! Continuăm dezbaterile.

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul!

Continuăm dezbaterile. Felicitări, stimați colegi! Sper, domnule senator Verestóy, că nu doriți listă de vot.

Avem lista prezenței care este echivalentă cu lista votului. În eventualitatea în care vreun coleg consideră că el n-a votat și vrea să-și exercite acest drept, poate să ridice mâna și îi numărați pe cei care au ridicat mâna când n-au votat de niciun fel și atunci nu mai există niciun dubiu.

Vă reamintesc că, în urmă cu două minute, raportul asupra cererii de reexaminare a fost adoptat în unanimitate de plenul Senatului.

La punctul 23 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind parcările pe domeniul public.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Dacă inițiatorii sunt prezenți, îi invit la tribună.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Pătuleanu.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât prin ea s-ar încălca principiul autonomiei autorităților administrației publice locale, consacrat și de Constituție, și de legea specială.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, stimați colegi, domnule președinte, este un raport de respingere, în acord cu punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Nefiind intervenții,

La punctul 24 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru construirea de creșe și grădinițe.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiator, domnul senator Funar.

Dacă doriți să interveniți, aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă ține seama de Programul Guvernului și de realitățile din țară, respectiv, așa cum știți, doamnelor și domnilor senatori, din circumscripțiile electorale din care proveniți, s-a ajuns să se reducă extraordinar de mult numărul creșelor și grădinițelor, în special ca urmare a restituirii imobilelor, a schimbării destinației acestora, precum și ca urmare a privatizărilor și, mai ales, a închiderii numeroaselor fabrici și uzine care au existat în România.

Inițiatorii propun un parteneriat al Guvernului cu autoritățile publice locale pentru ca, în perioada 2009-2012, cu sprijinul Guvernului și al autorităților publice locale, să se construiască creșe și grădinițe atât de stat, cât și private.

Pentru a se rezolva această problemă, consiliile locale urmează să concesioneze terenurile necesare pe o perioadă de 49 de ani. Prin hotărârea consiliului local se va stabili prețul de concesionare. Inițiatorii au propus între 1 și 10 euro/m[2] . Autoritățile locale vor asigura utilitățile necesare pentru creșele și grădinițele care se vor construi cu alocarea de bani din bugetul local. În vederea construirii și dotării creșelor și grădinițelor, inițiatorii au propus ca, în cazul celor de stat, 50% din fonduri să fie asigurate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, 30% din bugetul consiliului județean și 20% din bugetul local. În cazul celor private, în mod firesc, din fonduri proprii, din credite, donații și sponsorizări.

Odată construite, creșele și grădinițele de stat intră în domeniul public, în proprietatea consiliilor locale și sunt administrate de acestea.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Domnul secretar de stat Pătuleanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din considerentele pe care le-am expus și la punctul 23, respectiv încălcarea principiului autonomiei locale. Se stabilește și ce trebuie să concesioneze, și pe ce durată, și care este prețul acestei concesionări.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul.

Raportul este de respingere, în acord cu punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți. Domnul senator Funar. Vă rog.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte de ședință, din partea inițiatorilor, nu este vorba de nicio încălcare a principiului autonomiei locale, pe care în mod greșit îl susține reprezentantul Guvernului. Vă reamintesc faptul că, în baza unor acte normative, autoritățile locale, primarii, consiliile locale au fost obligați să pună la dispoziția Guvernului, gratuit, și să asigure și utilitățile necesare, terenurile pe care s-au construit blocurile prin ANL și este bine că s-au construit astfel de locuințe. Atunci nu s-a încălcat principiul autonomiei locale, când au fost obligați primarii și consiliile locale să găsească terenuri gratis, să le viabilizeze și să le pună la dispoziție pentru construirea blocurilor prin ANL?

Bine a făcut Guvernul precedent: a decis să construiască săli de sport, tot cu sprijinul autorităților locale. Nu s-a încălcat deloc principiul autonomiei locale.

Acum se construiesc bazine de înot și este bine. Nu se încalcă principiul autonomiei locale.

Dar, când e vorba să construim creșe și grădinițe, guvernanții... Nu știu dacă domnul secretar de stat are nepoți, i-aș dori să aibă și să aibă necazuri, să nu aibă unde să-i ducă la creșă sau grădiniță, că nu există. Nu e niciun blestem. Este doar un subiect de meditație pentru Domnia Sa și alți membri ai Guvernului.

Eu vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să susțineți propunerea noastră legislativă și să dați șansă Guvernului să construiască, în parteneriat cu autoritățile locale, creșe și grădinițe. Sunt sub 1.000 de creșe și grădinițe în toată România și, în aceste zile, au necazuri mari părinții și bunicii, n-au unde să-și ducă copiii, neexistând creșe și grădinițe. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Și ieri...

Nu mă refeream la ziua de ieri, mă refeream la ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 5 minute.

Numai puțin, domnule senator Funar! Se pare că intervenția dumneavoastră a blocat sistemul. Doriți să luați cuvântul pe procedură, da? Ne propuneți modalitatea de vot. Vă rog.

Pe procedură, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă propun să adoptăm procedura de vot de la propunerea legislativă precedentă, fiind vorba de copiii de la creșă și grădiniță, să votăm prin ridicarea mâinii. La fel și la celelalte proiecte care urmează, pentru că sistemul de vot din sală, din păcate, face figuri, când se dorește...

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic asupra solicitării domnului senator Gheorghe Funar.

Degeaba, nu avem ce face, trebuie să votăm prin ridicarea mâinii, pentru că nu funcționează sistemul electronic de vot.

Nu ne-a rămas decât o singură modalitate de vot, aceea prin ridicarea mâinii. Sistemul electronic de vot nu funcționează.

Raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului cu 39 de voturi pentru. Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 25 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, în situația în care dorește să susțină propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi face o deosebită plăcere să susțin această Propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Așa cum știți, din păcate, mai ales în ultimii ani, românii sunt umiliți la ei acasă când constată, află din presă sau văd la televizor imagini transmise de la diverse manifestări antiromânești organizate în țară, în cadrul cărora sunt arborate numai drapele ale Ungariei, cu stema Ungariei mari, inclusiv Transilvania, fără niciun drapel al României. De asemenea, au constatat cetățenii români că, la astfel de manifestări antiromânești, imnul național al României nu este intonat de participanți, ci doar imnul național al Ungariei.

Pentru a se intra în legalitate – inițiatorii și organizatorii profită de lipsa cadrului legal –, noi, cei de la PRM, am propus să fie completat textul Legii nr. 75/1994 în sensul că, atunci când au loc astfel de manifestări ocazionate de sărbătorirea zilelor naționale ale altor state, numărul

drapelelor României să fie dublu față de cel al drapelelor statului sărbătorit, această obligație revenind organizatorilor adunării publice.

În cazul arborării drapelului național al altor state și a steagului Ungariei mari, cu încălcarea prevederilor acestei legi, fapta constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 la 1.000 lei, pentru fiecare steag, urmând ca amenda să fie aplicată atât organizatorilor adunării publice, cât și fiecărui purtător de drapel sau steag.

De asemenea, am propus ca, în cazul în care se intonează imnul național al altor state, cu încălcarea prevederilor alin. 1 din această lege, fapta constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei, pentru fiecare persoană vinovată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Vă rog să prezentați raportul, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Comisia a constatat că, în prezent, cadrul legislativ existent acoperă suficient de bine reglementarea acestui domeniu, raportat inclusiv la practicile și uzanțele internaționale în materie, astfel încât raportul este un raport de respingere.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din aceleași considerente pe care le-a expus domnul președinte, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Raportul este de respingere.

Se pare că sistemul electronic și-a revenit.

Cu 38 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost adoptat de plen.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Am epuizat legile cu caracter ordinar.

Revenim la ordinea de zi.

Vom lua în dezbatere proiectele de lege cu caracter organic. În situația în care nu vom avea cvorum, vom face doar dezbaterile, iar votul îl vom da într-o ședință de luni. Punctul 5 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2007 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Inițiatorii, dacă sunt prezenți, îi invit la tribună. Doi colegi deputați, unul este prezent.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 septembrie a.c., comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă ce aparține a doi colegi deputați și am adoptat un raport de respingere, deoarece considerăm că legea încalcă prevederile Legii nr. 24/2000. Modificările propuse de inițiatori se referă la textul de bază, care este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, și nu la Legea nr. 7/2007 pentru aprobarea ordonanței. Pornind de la această observație, ar trebui reformulate atât titlul, cât și partea introductivă a articolului unic.

De aceea am adoptat un raport de respingere.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 10.

Doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, deoarece extinderea acordării indemnizației și persoanelor care urmează cursurile unei instituții de învățământ are o implicație deosebită atât din punct de vedere bugetar, cât și prin încălcarea principiilor care au stat la baza Legii nr. 7/2007.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în dezbateri. Doamna senator Paula Ivănescu, aveți cuvântul. Microfonul central sau microfonul 3, la care doriți să mergeți.

Senatul s-a pronunțat în calitate de primă Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 188 (r2)/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, raport de respingere. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât persoana care candidează pentru o funcție de demnitate publică o face în nume personal, odată ce își încetează raporturile de serviciu, respectându-se, astfel, principiile egalității, imparțialității, obiectivității și transparenței în administrația publică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Inițiatorii?

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Solicit cuvântul, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu sunteți printre inițiatori, dar doriți să interveniți în dezbateri?

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Sunt inițiator, domnule președinte.

## Bine.

Vă rog, domnule președinte Dan Cârlan, punctul de vedere al comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că nu ne-am orientat bine în comisie, când am întocmit acest raport de respingere, deoarece, prin aceste propuneri legislative, noi vrem să încurajăm natalitatea și cred că trebuia luat în considerare faptul că anii de facultate sunt vechime în muncă. La calculul pensiei, întotdeauna aceste perioade, bineînțeles, dacă sunt terminate, sunt considerate vechime în muncă.

Eu cred că este nedrept pentru aceste fete tinere, de altfel foarte puține, să nu primească această susținere de la stat. În consecință, Grupul parlamentar al PD va vota contra raportului de respingere și pentru propunerea legislativă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

## Mulțumesc.

Firește, raportul comisiei este un raport de respingere în apărarea depolitizării funcției publice.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, în calitate de inițiator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Mai mulți senatori și deputați ai Partidului România Mare au făcut propuneri de modificare a textului art. 33 și a art. 81 din Legea nr. 188 din 1999, consolidată în anul 2007. De fapt, aceste propuneri legislative ale noastre au fost preluate de către Guvern într-o recentă ordonanță de urgență, ele fiind întemeiate. Este mai delicată poziția noastră și votul pe care îl vom da. Oricum, noi am luat-o înaintea Guvernului, ei doar ne-au preluat ideea.

În opinia mea, ar trebui adoptată legea și când ajunge proiectul de aprobare a ordonanței Guvernului să respingem acel proiect.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog, dezbateri generale. Doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mărturisesc că, chiar dacă nu mă număr printre semnatarii acestei propuneri legislative, am criticat în lucrările mele, în cartea consacrată comentării Statutului funcționarului public, această dispoziție pe care eu o consider aberantă. O consider aberantă pentru că dreptul de a candida la o funcție publică în stat este unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului și dacă este să aibă un asemenea statut, în practică ori îl recunoști, ori nu-l recunoști.

În ceea ce privește funcționarii publici, în general, cu anumite excepții, unele prevăzute de Constituție, altele prevăzute de Legea nr. 188/1999, și mă refer la înalții funcționari publici cărora le este interzisă o apartenență politică, pentru ceilalți funcționari publici le este recunoscut dreptul de asociere politică, drept pe care îl garantează și Constituția în art. 40.

Și, atunci, te întrebi, retoric firește: dacă tot le recunoști un asemenea drept, de ce îl golești de conținut pentru o anumită categorie de funcționari?

Soluția cea mai logică este ca tuturor funcționarilor publici, de execuție și de conducere, să le fie recunoscut dreptul de a candida, pe perioada alegerilor sau derulării campaniei electorale să fie suspendați de drept din exercitarea funcției respective, urmând ca, după aceea, să-și reia mandatul.

Consider că este o soluție logică și, probabil, această logică a determinat și Guvernul să adopte ordonanța de urgență respectivă, luându-ne-o înainte, cum spunea domnul senator. Însă și mie, din respect față de Parlament, mi s-ar părea normal, din respectul și onoarea instituției noastre, mi s-ar părea normal să votăm această propunere legislativă, urmând ca atunci când ordonanța de urgență vine, să o respingem ca fiind lipsită de obiect. Ea, oricum, își produce efectele până când legea noastră parcurge toate etapele procedurale normale și mi s-ar părea o soluție prin care sancționăm și abuzul Guvernului, pentru că este clar că nu erau motivele prevăzute de Legea nr. 115/1999, ca să se adopte o ordonanță de urgență, iar noi ne respectăm și statutul nostru de unic organ legiuitor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Dan Cârlan.

Grupul parlamentar al PD-L rămâne consecvent în ceea ce am promovat încă din 2005 în privința reformei în administrația publică, depolitizarea funcției publice, întărirea statutului funcționarului public.

În momentul în care un cetățean alege calea carierei de funcționar public, implicit a renunțat și la dorința de a face carieră politică. Nimeni nu interzice unui funcționar public de conducere să candideze, dar în acel moment dânsul își schimbă opțiunea. Nu poți fi, în același timp, și pe carieră de funcționar public de conducere, și să-ți joci șansa pentru o carieră politică. Dacă îți ies, ai mers pe politic, dacă nu îți ies pe sistemul propus aici, expiră suspendarea de o lună și revii în exercitarea atribuțiunilor de funcționar public de conducere, pentru că trebuie să fie clar: aici, pe această propunere legislativă, vorbim doar despre funcționarii publici de conducere, care se propune a fi scoși de sub dispoziția imperativă, pentru că, dacă vrei să candidezi, ai renunțat la raportul de serviciu, ai ieșit din rândul funcționarilor publici de conducere, poți reintra, ulterior, dacă vrei, dar prin concurs, ca orice alt cetățean.

Ordonanța de urgență a Guvernului, de asemenea, noi o criticăm și vom vota împotriva ei, aceea care introduce dreptul înaltului funcționar public de a candida, sub condiția suspendării din calitatea de înalt funcționar public pe perioada campaniei electorale. Și aceea este o greșeală. Am muncit atâta timp să încercăm a separa, odată pentru totdeauna, politicul de funcționarul public, la nivelul înaltului funcționar public și la înaltul funcționar public de conducere, iar ceea ce se propune aici reprezintă pași înapoi.

De aceea noi credem că... Ce este acela un funcționar public de conducere? Poate fi un director de deconcentrate, poate fi un șef de serviciu în consiliul județean sau în prefectură, care are atribuțiuni de control. Firește că simpla suspendare pe durata campaniei electorale nu înlătură autoritatea pe care acesta, ca funcționar public de conducere, o are în fața unui primar, în fața unui ales local, în fața oricăruia cu care, pe perioada cât activează ca funcționar public de conducere intră în contact. Are o anumită autoritate pe care și-o poate utiliza în mod incorect atât înaintea campaniei electorale, cât și una potențială. El, suspendat fiind, cel asupra căruia exercită această autoritate, își pune problema dacă nu va fi ales, revine pe scaunul acela de unde are puterea să facă rău.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumim, domnule senator. Stimați colegi,

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatori, mai mulți colegi deputați, dar și doi colegi senatori.

În calitate de inițiator, domnul senator Gavrilă Vasilescu. Aveți cuvântul.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că știți foarte bine ce se întâmplă în momentul în care se organizează examene pentru funcționarii publici, se înscriu cei care vor să acceadă și câștigă examenul cel care trebuie, ca să nu mai spun și de alte lucruri și de alte...

Și totuși, acolo unde se organizează examenul și unde, să zic, postul respectiv s-a vacantat, există persoane care au o activitate foarte bună, persoane care, din anumite motive, deci buni profesioniști, oameni care, bineînțeles că tot acolo vor lucra și care nu au nicio șansă, adică nu se pot prezenta din anumite considerente la examenul respectiv, dar, ca profesioniști în serviciul unde lucrează poate că sunt oamenii cei mai buni acolo. Am întâlnit multe asemenea cazuri și vrem să le dăm acestor oameni posibilitatea ca, acolo unde se ivește o situație în care un om să fie promovat – și vreau să vă spun că poate, undeva, ar fi trebuit să spunem nu neapărat „pe vacantare”, ci pe o promovare în funcție, în care nu trebuie neapărat să ocupi un anumit post, ci pur și simplu să câștigi o treaptă din ceea ce înseamnă calificarea pe care o ai în serviciul respectiv. Deci, ceva asemănător sau despre acest lucru este vorba în inițiativa legislativă pe care v-o supunem atenției dumneavoastră și nu trebuie neapărat ca persoana respectivă să aibă niște dimensiuni care să fie standard și care să intre și să nu sune vreun clopoțel, ci să fie bine pregătită din punct de vedere profesional.

Asta am vrut și sper să și reușim. Depinde de dumneavoastră acum.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul.

Raportul este unul de respingere și o să-mi permit să motivez la dezbateri generale.

Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Concursul și examenul sunt singurele criterii obiective de selectare, promovare a funcționarilor publici. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Vă rog, domnule senator Dan Cârlan, aveți cuvântul.

Tot ca urmare a pachetului de reformă din administrația publică, avem acest principiu foarte clar că funcția publică nu poate fi ocupată decât prin concurs, prin examen. Așadar, avem o lege care spune că totul se ocupă prin concurs și, spun eu, concursul se câștigă de cel care merită.

Inițiatorii vin și-mi atrag atenția că în practică există și situația în care concursul este câștigat de cel care trebuie, și nu de cel care merită. Așadar, avem o lege bună și o practică proastă.

Este limpede că nu trebuie să intervenim asupra legii și s-o transformăm într-o lege proastă, pentru că ceea ce se propune aici este să renunțăm la mecanismul concursului, al examenului și să procedăm la avansare, la inițiativa șefului. Evident că nu putem renunța la o lege bună, s-o transformăm într-o lege proastă, pentru a o aduce în raport cu practica. Trebuie să intervenim în practică și să ne asigurăm că legea existentă — foarte bună, corectă – este aplicată așa cum trebuie, adică corect.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Un coleg senator este inițiator.

Dacă nu dorește să o susțină...

Vă rog, domnule senator Dan Cârlan, să prezentați raportul comisiei.

Raportul comisiei este un raport de respingere și vă rugăm să-l votați.

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Considerăm că măsura suspendării din funcție se dispune ca urmare a luării măsurii reținerii, arestării sau trimiterii în judecată, și nu ca urmare a înlăturării prezumției de vinovăție.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții în dezbaterile generale,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (9) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Sunt inițiatori numai colegi deputați.

Este cineva prezent?

Nu este nimeni prezent din partea inițiatorilor.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere, având în vedere că o propunere legislativă cu același subiect de reglementare a fost deja adoptată.

## Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Pătuleanu.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma inițială. În cazul în care s-ar însuși un amendament, am fi de acord în aceste condiții.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu.

Mulțumim.

Nu sunt inițiatorii prezenți, nu putem discuta de însușiri de amendamente în plenul Senatului.

Nefiind intervenții,

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

Raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere.

Inițiatori sunt doi colegi deputați.

Nu sunt prezenți.

Aveți cuvântul, domnule președinte Cârlan.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere, chestiunile propuse fiind deja reglementate prin ordonanță de urgență.

## Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Pătuleanu.

Din aceleași considerente, nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă consult dacă doriți să interveniți în dezbateri. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Cu 41 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Legea are caracter de lege organică.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

Unul dintre colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul sau îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan, fiind prezent acolo, să prezinte raportul.

Este un raport de respingere.

## Mulțumesc.

Fără a intra în amănunte, precizez că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Pătuleanu,

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

Sunteți de acord cu el?

prezint aceste rapoarte și să facem dezbateri, urmând a fi supuse la vot în altă ședință.

Pentru prima inițiativă, îl avem pe inițiator aici. Este vorba de domnul senator Ioan Corodan. Voi prezenta raportul comisiei după ce îi dați cuvântul Domniei Sale.

Domnul senator este inițiator la punctul 18 din ordinea de zi.

Da, suntem de acord.

Nu, la punctul 17 din ordinea de zi.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Vă rog să observați că toate aceste legi le-am considerat respinse, întrucât mai mult de jumătate din senatorii care s-au pronunțat prin vot, mai mult de 37 de senatori, au votat într-un fel sau altul.

Vă rog, domnule senator Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Pe procedură, o problemă de principiu, vizavi de propunerile legislative referitoare la Legea nr. 373/2004. Această lege a fost abrogată prin Legea nr. 35/2008. Deci, legea fiind abrogată, propunerile legislative au rămas fără obiect. Încercăm să punem o lumânare la capul mortului și cred că nu are sens.

Mulțumesc.

## Voiați să punem mai multe.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este un raport favorabil. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Da, la punctul 17 din ordinea de zi. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Chestiunea, care se dorește să fie reglementată prin această propunere legislativă, ar trebui să vină pe cale de consecință, pentru că stagiul de cotizare asimilat pentru studii superioare a fost reglementat, iar studentele care au copii în perioada de studii nu beneficiază de susținere materială. Noi am dorit să venim cu o corectură, prin care stagiul de asimilare să fie și motorul care duce mai departe această susținere materială a studentelor care au copii în perioada de studii. Este vorba de cei 600 de RON.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Comisia a adoptat un raport de admitere a propunerii legislative.

## Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere apropierea elementelor celor două propuneri legislative, aceasta și cea pe care am susținut-o anterior, Guvernul își păstrează punctul de vedere negativ, acela că prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2007 și prin Ordonanța de urgență nr. 148/2005 a stabilit niște principii, și anume acelea de a oferi o indemnizație de înlocuire a venitului mamei, în condițiile în care ea nu mai poate să meargă la serviciu pentru a crește copilul. Această situație nu se regăsește în situația studentelor sau a altor categorii profesionale, care nu realizează venituri.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Avem două propuneri legislative la punctul 17 și punctul 18 din ordinea de zi, foarte importante, și au obținut amândouă rapoarte favorabile. De aceea, eu îmi permit să

Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri? Domnul senator Dan Sabău.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba despre demografie, este vorba, de fapt, despre dezastrul demografic în care avansăm cu seninătate. Mi se pare că putem beneficia de punctul de vedere al comisiei și de inițiativa în sine. În continuare ne dorim mame tinere, în continuare există disocierea dintre intenție și posibilitate. Apropo de tânăra studentă, cred că ar trebui nu numai să o ajutăm financiar, ci să și dăm posibilitatea universităților să-și creeze grădinițe proprii, dacă doresc, în contextul unei legi discutate anterior.

Rugămintea mea este să tratăm această problemă cu mare seriozitate. Știți foarte bine că populația tânără pleacă și are copii în străinătate și îi naturalizează acolo. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vot pe raport și vot final în ședința de luni.

Vă propun ca acelea care au rapoarte favorabile să nu dăm vot să riscăm să le respingem astăzi.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Domnule președinte Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa aparține unui grup de 9 colegi parlamentari. La această inițiativă am avut câteva amendamente, admise în comisie, primul se referă chiar la modificarea titlului legii și apoi, cele mai importante amendamente se referă la faptul că, acolo unde avem nașteri de gemeni...

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ofer cuvântul domnului senator Pereș Alexandru, în calitate de inițiator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să-mi permiteți să expun intenția inițiatorilor puțin mai larg, sigur, în două-trei minute.

Vă rog, domnule senator. Aveți un minut.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încă de la elaborarea și votarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 au fost sesizate inadvertențe și inechități sociale în cadrul acestei legi. Tocmai din cauza acestui lucru au apărut mai multe propuneri legislative pe care le discutăm astăzi — și poate nu numai – care cereau corectarea și punerea de acord cu solicitările venite din societatea civilă. Și propunerea legislativă aflată în discuție la punctul 18 din ordinea de zi, cere alinierea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 la principiile de echitate socială și egalitate de tratament, precum și de a corecta o

problemă gravă pentru o bună parte din populația tânără a țării.

Ne-ați convins, domnule senator.

Scuzați-mă, domnule președinte, vă rog eu frumos! Haideți, că au fost discuții și în presă, o săptămână au ținut discuțiile în ziare și televiziuni pe tema aceasta cu gemenii și cu tripleții. Este o inechitate atât socială, cât și, dacă vreți, o inechitate de tratament față de mamele care...

Eu am spus că ne-ați convins, nu am spus că nu ne-ați convins.

Da, dar o singură rugăminte. Eu nu sunt de acord cu amendamentul din comisie. Pe de altă parte, fără nicio supărare, niciunul dintre inițiatori nu a fost solicitat la comisie pentru a-și susține punctele de vedere.

Deci există două soluții. Ori să-l returnăm, pentru că avem timp până la termenul de adoptare tacită, 25 octombrie... 28 octombrie...

21 octombrie.

...21 octombrie... să discutăm această problemă și, împreună cu comisia, să găsim varianta. Varianta optimă este aceea pe care inițiatorii o produc sau, dacă nu, să nu votăm amendamentul, să lăsăm propunerea legislativă așa cum a fost inițiată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**

Domnule președinte,

Cu tot respectul pe care îl port colegului și colegilor inițiatori, am de față colegii din comisie. Personal, am făcut invitație. Șefa de cabinet s-a ocupat. Dacă dumneavoastră nu binevoiți să participați la dezbateri, îmi pare rău. Noi am dezbătut pe parcursul a două ședințe. Eu am venit să sprijin inițiativa dumneavoastră cu aceste amendamente. Dacă doriți să-l retrimiteți la comisie, s-ar putea să nu mai aveți amendamente.

Este o chestiune de procedură. Să nu discutăm pe fond. Numai pe procedură doriți să interveniți, domnule senator Sabău?

Haideți să clarificăm această problemă. Eu am crezut că nu a fost invitat inițiatorul.

Da. Domnul senator Pereș.

Îmi dați voie, domnule președinte?

Eu nu neg – nici pe departe! – că nu s-au făcut invitațiile. Din păcate, ele nu au ajuns la niciunul dintre inițiatori. Domnul președinte poate are dreptate, și eu nu-l contrazic, dar, din păcate, eu – ca primul dintre inițiatori, hai să spunem, trecut și la expunerea de motive – nu am primit această invitație.

Îmi pare foarte rău.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte,

Dați-mi voie, cel puțin în baza acelei alianțe vechi care a existat între dumneavoastră, să găsiți totuși o punte de comunicare pe o inițiativă legislativă socială care este importantă.

Domnule președinte,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. În Legea învățământului, art. 92 și art. 93, respectiv art. 32 din Constituție definesc termenul și aria autonomiei universitare cărora le contravine această propunere legislativă.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Dan Sabău să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport de respingere, motivat aproximativ în zona în care și Guvernul își motivează punctul de vedere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale.

Raportul este de respingere, legea are caracter de lege organică _. (Rumoare, discuții.)_

Scuzați-mă!

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar. Nu am observat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Găsesc că este bine-venită această propunere legislativă și eu v-aș îndemna să o susțineți.

Inițiatorii au venit cu o problemă de principiu corectă, respectiv în aceeași structură organizatorică, de pildă, într-o catedră din învățământul universitar să nu fie șeful familiei, tata, șef de catedră, copilul să fie secretar sau în aceeași catedră să fie trei: tata, mama și fiul – cunosc un caz, nu vă răpesc timpul acum cu detalii – și acum vor să împartă catedra în două. La o catedră tata să fie șef și la cealaltă să intre fiul, în noua catedră care se înființează. Mi se pare anormal să lăsăm acest aspect fără cadru legislativ. Să se interzică aceste lucruri, așa cum, în multe alte domenii, legiuitorul și-a făcut datoria.

Cred că propunerea legislativă este bine-venită. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt intervenții... Sunt intervenții? Poftiți, domnule senator. Microfonul central.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, pe fond, sigur, problema așa pare la prima vedere. Din nefericire, încalcă niște drepturi constituționale. O chestiune. A doua chestiune este că rudele de gradul IV nu includ și soția. Asta înseamnă că, așa cum a fost inițiată, legea nu acoperă problema pe care și-a propus-o, motiv pentru care punctul de vedere al comisiei a fost realizarea altei legi.

De altfel, vreau să vă spun că inițiatorii și-au temperat zelul în susținerea acestei inițiative, dat fiind punctul de vedere al Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru egalitate de șanse, dar și discuția din comisie.

Punctul nostru de vedere ar fi ca să nu se voteze în situația în care se pune problema existenței unor membri din familie, ca și în jurisprudență, să nu aibă dreptul să voteze unul pe celălalt dintre membrii familiei. Să se extragă din zona votului și asta ar simplifica o serie de posibilități decizionale eronate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nemaifiind alte intervenții, vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia de învățământ, știință, tineret și sport.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Să nu spuneți să vă spun rezultatul votului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt convins că știți doar fluxurile referitoare la funcționarea și nefuncționarea sistemului electronic de vot. În rest...

Nu mai dați din mână, pentru că gestul poate fi obscen.

## O.K.!

Nu previzionați niciodată rezultatul votului. Sunt convins. Vă rog, în conformitate cu prevederile regulamentului, să solicitați secretarilor să verifice cvorumul de ședință. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

Vă mulțumesc foarte mult.

Până când colegii secretari îl vor verifica,

Imediat vă ofer cuvântul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

## **Din sală:**

Contestăm votul...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

La punctul 3? Cum să-l contestați?

Este un raport de respingere. Dacă și pe acestea le contestați...

Stimați colegi, avem în ordinea de zi suplimentară o propunere legislativă care a fost dezbătută, care are raport negativ și care se găsește...

Mai încercăm o dată. Dacă nu vreți, și săptămâna viitoare e o zi de plen.

Vă mulțumesc. Insuficiente voturi.

Declar închisă ședința Senatului.

Propunerile legislative nedezbătute astăzi vor fi înscrise în ordinea de zi de luni.

Vă reamintesc, stimați colegi, că după-amiază și mâine avem ședință pe comisii.

Acum, stimați colegi, vă anunț o lege pentru care ne putem adresa Curții Constituționale. Aceasta este depusă la secretariatul general al Senatului.

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Declar închisă ședința Senatului, dând satisfacție deplină domnului coleg Constantin Gheorghe.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268302]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/26.IX.2008 conține 32 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei