Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 iunie 2000
other
Din salã
Discurs
Realitatea turismului este acoperitã nu de prezenþa unei persoane, ci de felul serviciilor pe care le oferim noi. ªi vreau sã vã spun cã încerc sã vã fac dacã nu partizanii acestui fond, cel puþin sã nu fiþi adversarii lui, pentru cã nu este al autoritãþii, este fondul de promovare a României. Faptul cã dumneavoastrã invocaþi o dispoziþie a Legii finanþelor care împiedicã constituirea fondurilor speciale, vã aduc în memorie faptul cã acest fond este constituit în 1998, acoperã realitatea legislativã ºi economicã a acelui an, cã astãzi acea realitate economicã ºi legislativã, prin decizia Guvernului, trebuie sã ajungã la decizia Parlamentului. În legãturã cu cheltuielile excedentare, conform acestei legi pe care dumneavoastrã urmeazã s-o discutaþi astãzi, cel care gestioneazã fondul este obligat sã raporteze soldul pentru exerciþiul anului urmãtor. Deci, dacã diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli este cu plus, acei bani nu pot cãpãta altã destinaþie decât transferul cãtre cheltuielile anului urmãtor. Deci nu se pune problema acoperirii deficitului bugetului de stat.
Promovarea... aveþi dubii legat de cine trebuie sã facã promovarea. Promovarea este în toate statele a Guvernului, pentru cã el promoveazã nu un agent economic, nu o staþiune turisticã, el promoveazã þara respectivã ca destinaþie turisticã.
În legãturã cu reducerea fondurilor speciale, este ºi preocuparea Autoritãþii Naþionale de Turism de a gãsi altã formã de finanþare a acestei acþiuni la care România nu poate renunþa, acþiunea de promovare a ei, ºi încercãm în momentul de faþã sã identificãm aceastã soluþie ºi s-o propunem pentru ca ea sã fie aplicabilã la bugetul din anul viitor. Vreau sã vã spun cã în momentul de faþã agenþii economici din turism suferã de o suprafiscalitate, pentru cã ei au regimul comun în toate celelalte impozite ºi iau aceastã suprataxã de 3% care este pentru acest fond, deci ei sunt suprataxaþi. Din punctul nostru de vedere este o discriminare negativã pe care n-o putem accepta ºi încercãm sã gãsim o altã soluþie pentru a trata acest subiect. S-a discutat despre dezangajarea statului din turism, este foarte adevãrat. Este necesarã în momentul de faþã aceastã separare, este chiar fãcutã, ºi aº vrea sã-i spun ºi domnului senator Ghiþiu cã lucrul acesta se întâmplã. Autoritatea Naþionalã pentru Turism se ocupã numai de funcþia publicã, business-ul este deja distinct în activitatea de turism, el capãtã pondere din ce în ce mai mare ºi încep sã se vadã ºi efectele, inclusiv pe litoral. Statul va rãmâne sã acopere numai activitatea de elaborare a regulilor pe care agenþii economici din turism trebuie sã le respecte ca sã protejãm consumatorul, adicã pe beneficiarul serviciului turistic, sã vegheze prin U.A.C.T., instituþia noastrã specializatã, la felul în care agenþii economici din turism respectã aceste reguli ºi sã aplice sancþiuni, dacã ele nu sunt respectate, ºi sã dezvoltãm activitatea din fondul special, activitatea de promovare ºi activitatea de dezvoltare. ªi pentru cã v-aþi referit la programe sã ºtiþi cã ãsta este ºi gândul nostru,