Florin Piper-Savu

„Recensământul, între responsabilitate și satisfacerea membrilor de partid”

Ne aflăm în plină desfășurare a acțiunii de recenzare a populației și a locuințelor, cercetare statistică de amploare și de mare importanță deoarece datele colectate în urma recensământului vor oferi informații esențiale și de calitate pentru aplicarea politicilor publice, naționale și locale atât în domeniul economic, cât și social.

România are nevoie să știe care este populația rezidentă nu numai la nivel național, dar și la nivelul fiecărei localități în parte. Datele obținute la nivelul fiecărei țări sunt folosite pentru calcularea indicatorilor la nivel european, de aceea este foarte importantă calcularea cu cât mai mare exactitate a populației rezidente a României, aflată într-o perioadă de declin demografic. De asemenea, este cunoscut faptul că foarte multe fonduri europene sunt distribuite în funcție de populația rezidentă.

Realitatea ne arată un ritm de recenzare extrem de scăzut în această a doua etapă, care presupune intrarea în teren a recenzorilor și desfășurarea față în față a interviului cu cetățenii. Într-o lună nu s-au recenzat decât un milion de persoane din cele circa 10 milioane de persoane care trebuie recenzate, adică o medie de 70.000/zi, în condițiile în care media în perioada de autorecenzare a fost cel puțin dublă.*

Cauzele ritmului scăzut de recenzare trebuie căutate și în modul în care au fost selectați coordonatorii și recenzorii-șefi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, selecție care nu în toate cazurile s-a realizat cu respectarea prevederilor legale.

La nivelul municipiului Roșiori de Vede, propunerile transmise pentru selecția coordonatorului și a celor 3 recenzori-șefi, deși s-au avut în vedere atât pregătirea profesională, cât și experiența anterioară în coordonarea și finalizarea cu succes a unor acțiuni de o asemenea amploare,