Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 noiembrie 2010
other · adoptat tacit
Horea Dorin Uioreanu
Discurs
„Redați-vă fericirea, domnule Boc!”
Premierul Emil Boc declara săptămâna trecută că nu a avut „cele mai bune zile din carieră”, dar că nici nu se gândește la demisie. Fericirea și cariera Domniei Sale au fost, pare-se, serios influențate de Curtea Constituțională a României, instituție care a declarat neconstituțională angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul Legii educației naționale. Nu știu dacă deranjul domnului prim-ministru a fost generat de importanța legii pe care voia să o treacă pe șest sau de faptul că era pentru a șaisprezecea oară când CCR „trântea” Executivul la examenul de constituționalitate, pentru că nu îmi imaginez nicio secundă că Emil Boc s-a temut că-și va pierde fotoliul de la Victoria, respectiv că UDMR va decide să spună adio puterii portocalii și să treacă în opoziție. Atâta vreme cât premierul are „la ciorap” ceea ce se cheamă „fondul la dispoziția Guvernului” și poate aloca primarilor aleși sub semnul UDMR sume în regim de urgență, coaliția mai poate rezista.
În plus, chiar dacă Legea educației naționale are puține șanse să treacă de Senat în varianta agreată de UDMR, premierul mai are un as în mânecă: Proiectul de lege privind statutul minorităților, proiect despre care acum nu foarte mulți ani spunea că nu va fi votat niciodată de parlamentarii PD. Aș înclina să-l cred, ca pe orice ardelean încăpățânat în bunulsimț, dar îmi amintesc și de faptul că, în urmă cu doar doi ani, Emil Boc transmitea UDMR-ului că ar fi cazul să se obișnuiască cu opoziția... Iar astăzi, puterea portocalie se bazează și depinde tocmai de voturile acestei formațiuni politice.
Indiferent care va fi decizia conducerii UDMR, indiferent de felul în care vor vota parlamentarii UDMR în cazul proiectului Legii bugetului de stat pe 2011, premierul ar trebui să știe un lucru pe care toată presa și 90% din români îl spun: poporul trăiește prost și niciun cetățean român (cu excepția consilierilor prim-ministrului) nu poate spune că trăiește cele mai bune zile din carieră.
Cetățenii acestei țări sunt săraci, domnule prim-ministru, prea săraci pentru a mai spera că zilele viitoare vor fi mai fericite și cariera lor se va relansa. Medicii, profesorii, polițiștii, militarii, preoții, corpul funcționarilor publici, cu toții trăiesc de luni bune cele mai nefericite momente ale carierei lor, și nu au nici măcar speranța că vă veți ține de cuvânt și că tăierile de venituri adoptate în luna iulie vor înceta la 1 ianuarie 2011. Probabil le veți arunca un oscior de 16%, asta după ce veți crește cu câteva zeci de mii numărul asistaților social, al celor care, potrivit multiplelor dumneavoastră declarații, preferă să stea cu mâna întinsă la stat în loc să muncească.
Acum, când coaliția pe care o păstoriți este crizată, aveți șansa de a intra în istorie.
Redați-vă fericirea, domnul Boc, și demisionați! Veți face fericită 90% din populația acestei țări.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .