Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 septembrie 2010
other · respins
Marius Rogin
Discurs
„Referendumul constituțional din Turcia”
Europa și Statele Unite au salutat rezultatul referendumului constituțional din Turcia, prezentat de Ankara ca un atu pe calea integrării sale în UE, perspectivă care continuă însă să întâmpine reticențe foarte puternice în rândul celor 27 de state ale blocului comunitar. Ministrul spaniol al afacerilor externe, Miguel Angel Moratinos, a văzut în rezultatul referendumului „un semnal clar al vocației europene a Turciei. „Acest rezultat deschide ușa europeană, chiar dacă realizarea acestui pas va dura”, a declarat și omologul său suedez, Carl Bildt, apreciind că Ankara „pregătește terenul pentru o evoluție mai deschisă și democratică a țării”.
Statele Unite, care militează puternic în favoarea aderării Turciei la Uniunea Europeană și acuză autoritățile de la Bruxelles că îndepărtează Turcia de Occident prin tergiversarea negocierilor, au salutat prin vocea președintelui Barack Obama nivelul ridicat de participare la referendum. Obama a declarat că acesta este un semn al „vitalității democrației turce”.
Chiar și șeful diplomației germane, Guido Westerwelle, care se teme de o derivă a țării către Orientul Mijlociu și Asia, a evocat „un pas suplimentar important pe drumul Turciei către Europa”. Totuși, el este cunoscut pentru faptul că este mai deschis la ideea de integrare a Turciei în UE decât cancelarul german Angela Merkel, care preferă un „parteneriat privilegiat” cu Ankara. În aceste condiții, adoptarea reformelor constituționale nu va fi suficientă pentru intensificarea ritmului negocierilor de aderare la UE pentru Turcia.
„Există o coaliție a refuzului care se formează în mai multe țări și care grupează partide de dreapta antiislam și proeuropene ce se tem de o dizolvare a proiectului UE prin integrarea Turciei. Este o spirală foarte nefavorabilă pentru Ankara”, a adăugat el. „Nu cred că acest rezultat va modifica situația. Pozițiile mai multor state-cheie, cum ar fi Germania sau Franța, au devenit mai inflexibile pe tema aderării. Și, orice ar face Turcia azi, ele nu se vor schimba”, apreciază Jose Ignacio Torreblanca, analist la European Council on Foreign Relations.
Aproximativ 58 la sută dintre alegători au aprobat reforma propusă prin referendum, a anunțat, la Istanbul, premierul Recep Tayyip Erdogan. Poporul turc a dat un câștig de cauză net Guvernului islamo-conservator, circa 58 la sută aprobând, potrivit premierului, o reformă constituțională care limitează puterea ierarhiei judiciare și a armatei, două bastioane ale regimului laic, opuse actualului regim.
„Data de 12 septembrie va reprezenta o dată de referință în istoria democratică a Turciei”, a declarat Erdogan. Partidul acestuia, Partidul Justiției și Dezvoltării – AKP –, rezultat din mișcarea islamistă, a adoptat în Parlament, în mai, aceste amendamente la Legea fundamentală, redactată de militari după puciul din 1980. „Poporul nostru a intrat într-o etapă istorică, pe calea democrației și supremației statului de drept”, a afirmat el. Participarea la acest scrutin a fost „de ordinul a 77-78 la sută”, a adăugat premierul turc.