Mircea Puºcã

Referitor la întrebãrile puse de domnul senator Gherman, la prima observaþie pot sã spun cã textul ordonanþei este conform cu dorinþa dânsului, ºi dacã eu am folosit ”programe comunitareÒ îmi cer scuze, pentru cã e o obiºnuinþã de limbaj, dar în text apare ”programele Comunitãþii EuropeneÒ, exact cum în momentul de faþã Uniunea Europeanã are ca titulaturã, ºi am preluat strict din deciziile Parlamentului Uniunii Europene.

În ceea ce priveºte respectul faþã de Ordonanþa nr. 8/1997, invocatã de domnul senator Gherman, respectiv Legea nr. 95/1998 de aprobare a Ordonanþei nr. 8/1997, are perfectã dreptate încã o datã când spune cã existã un articol de lege, dacã memoria îmi este exactã, este art. 3, care, printr-un amendament fãcut în Parlament, s-a dimensionat obligativitatea de finanþare de la buget cu cel puþin o cincime din fondurile prevãzute în Legea bugetului, la poziþia ”învãþãmântÒ.

De la adoptarea legii, pentru cã articolul a devenit operant doar de la adoptarea legii din 1998, nici o lege a bugetului n-a respectat aceastã cerinþã imperativã ºi, din punct de vedere strict al organului de specialitate, noi am sesizat, atât în comisia de specialitate, cât ºi Guvernul, aceastã abatere de la lege. Dacã aceastã abatere de la lege poate sau nu sã aducã impedimente participãrii României la programele-cadru europene, pot sã vã spun cã rãspunsul poate sã fie da ºi nu. În momentul de faþã facem faþã la obligaþiile strict financiare comunitare, dar lipsa fondurilor poate afecta posibilitatea echipelor de cercetare din România sã acceseze fondurile. Cu alte cuvinte, vom avea mari dificultãþi de a asigura acele fonduri adiacente pentru desfãºurarea activitãþii lor.

În ceea ce priveºte a doua intervenþie, cea referitoare la acea lege a cercetãrii care ieri a fost pe ordinea de zi a Senatului, pot sã spun cã a intrat sau nu în discuþie, legea respectivã nu este foarte importantã, având în vedere cã iniþiatorul are exact aceeaºi pãrere ca ºi Comisia de învãþãmânt; cu alte cuvinte legea respectivã trebuie respinsã, poate fi terminatã într-o discuþie de un minut, pentru cã ea demult a devenit caducã, între timp au devenit douã legi importante pe cercetare Ñ Legea nr. 51 din 1995 ºi Legea nr. 95/1998 pe care am amintit-o Ñ ºi multe alte tipuri de reglementare care au fãcut ca reglementãrile din cercetare în momentul de faþã sã fie perfect armonizate cu cele din Uniunea Europeanã, pe de o parte, ºi pe de altã parte _acquis_ -ul comunitar, deci înþelegerile din cadrul Uniunii Europene sã fie preluate de cãtre România.