Ion Eparu

„Republica Moldova continuă drumul către democrație” La două zile de la derularea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, privesc cu interes, ca marea majoritate a românilor, rezultatele acestora. Faptul că moldovenii și-au ales cei 101 parlamentari în așa fel încât au asigurat prin votul lor continuarea drumului către integrarea europeană este un semnal că partidele proeuropene vor reuși să facă front comun pentru binele cetățenilor pe care îi reprezintă.

Salut modul organizat și civilizat în care s-a desfășurat acest tur de scrutin, fapt consemnat și de către OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), care a catalogat procesul de vot drept „democratic și liber”.

Implicațiile geopolitice, economice, diplomatice, sociale ale acestui rezultat sunt ușor de imaginat, dar greu de cuantificat pe termen lung. Subliniez, o dată în plus, justețea principiului democratic, puterea majorității de a decide calea de urmat.

O succintă prezentare a actorilor politici care au jucat un rol de peste 6% în acțiunea de duminică, 30 noiembrie 2014, este importantă pentru o corectă evaluare a mesajului transmis de electorat. Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, cu o orientare prorusă, s-a clasat pe primul loc cu aproape 21% din voturi. Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat, cu orientare proeuropeană, a obținut aproape 20% din voturi, el susținând integrarea europeană, o relație apropiată cu NATO, fără a renunța la neutralitatea statală și păstrarea unei relații bune cu Federația Rusă. Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, cu o orientare cunoscută drept duală, a obținut aproape 18 procente. Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, cu orientare proeuropeană, a obținut 16% din voturi, susține integrarea europeană, neutralitatea țării, relații minimale cu NATO și un parteneriat strategic cu Moscova. Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, cu orientare proeuropeană, a obținut aproape 10 procente, susține integrarea Republicii Moldova în UE și în NATO, relații minimale cu Rusia și unirea cu România, într-un moment în care ea va fi posibilă.

Repartizarea celor 101 mandate (PSRM – 25, PLDM – 24, PCRM – 21, PDM – 19 și PL – 12), dată de rezultatele expuse mai sus, arată că partidele proeuropene au împreună 55 de mandate.

Această majoritate, îmbucurătoare prin direcția de urmat, evidențiază însă și câteva probleme cruciale cărora noii reprezentanți ai poporului moldovean trebuie să le găsească o rezolvare cât mai adecvată. Mă refer aici la aderarea la UE și la NATO.

De aceea, îmi exprim speranța că, în ciuda dificultăților, poporul moldovean va avea certitudinea unei vieți mai bune asigurate prin votul pe care și l-a exprimat duminică: către democrație și progres.