Boris Volosatîi

454 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Republica Moldova – reflecții postelectorale”

Duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova s-au ținut alegerile prezidențiale în termen și un referendum național, numit impropriu republican, pentru modificarea Constituției, în vederea integrării europene a statului.

Rezultatele sunt clare. Va exista un al doilea tur de scrutin, pe 3 noiembrie, cu doi cetățeni români ca protagoniști: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, ultimul fiind susținut de prorușii de la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Referendumul constituțional a trecut la mustață, cu o diferență nesemnificativă de voturi, prezentând imaginea unui stat sfâșiat între opțiunea proeuropeană și cea prorusă.

Analizând cauzele care au condus la un asemenea rezultat, constatăm o implicare masivă a Rusiei în procesul electoral, dar și – oricât de paradoxal ar părea – o complicitate a guvernării de la Chișinău cu factorul rusesc*, indiferent dacă această complicitate a fost de natură bisericească, economică sau politică, un regim politic autoproclamat proeuropean, dar în realitate orientat geospiritual către Patriarhia Moscovei1 2

În contextul ședinței

, susținător economic și financiar al regimului-marionetă de la Tiraspol*

și păstrător cu sfințenie al arhivelor secrete ale NKVD-ului și KGB-ului sovietic, ca și al monumentelor și propagandei vizuale sovietice și comuniste, un regim care ezită să scoată oficial și complet Republica Moldova din CSI, acest colhoz geopolitic condus de către Kremlin, un regim care nu a făcut nimic esențial pentru derusificarea

minorităților etnice neruse (ucraineană, găgăuză, bulgară etc.)*

, lăsându-le pradă propagandei moscovite, care a manifestat suficiente reflexe antiunioniste, nu putea produce decât un asemenea rezultat electoral.

Lacunele enunțate au determinat un număr semnificativ al unioniștilor din cel de-al doilea stat românesc să nu participe la scrutinul prezidențial, însă acum considerăm că trebuie lăsate la o parte animozitățile și identificate soluții rapide*, eficiente, care ar permite ca la Chișinău să avem un președinte cu viziuni proeuropene, prieten al României.

Chemăm puterea de la Chișinău să se adreseze unioniștilor, invitându-i să participe în număr cât mai mare la al doilea tur al alegerilor prezidențiale*, asigurându-se în acest mod că proeuropenii vor învinge.

Îndemnăm unioniștii să se mobilizeze exemplar și să dea dovadă de maturitate politică*, prezentându-se la urnele de vot pentru a alege un președinte care să apropie Basarabia de Uniunea Europeană.

În cazul în care Maia Sandu va fi învinsă, aceasta nu înseamnă însă că Republica Moldova va putea fi sustrasă procesului viu, natural și acumulativ de recuperare a conștiinței naționale românești*, de consolidare a grupului devenit majoritar de cetățeni români și, astfel, europeni, de creștere a Mitropoliei Basarabiei în detrimentul structurii de ocupație bisericească moscovită, de reunificare treptată pe toate planurile cu patria etnică și istorică România.

Reiterăm și cu această ocazie că reunificarea cu România înseamnă automat integrare europeană autentică și deplină, pe când simpla integrare europeană nu înseamnă în mod obligatoriu și reunificarea cu patria-mamă, România.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea îmbină interesele specifice ale grupului unionist cu obiectivul general al integrării europene.

„Chemăm puterea de la Chișinău să se adreseze unioniștilor, invitându-i să participe în număr cât mai mare la al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Grupurile etnice sunt menționate în contextul analizei politice fără a fi ținta unor atacuri directe sau a unor laude explicite.

„minorităților etnice neruse (ucraineană, găgăuză, bulgară etc.)”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră cererile opoziției politice, concentrându-se pe mobilizarea propriului electorat.

„considerăm că trebuie lăsate la o parte animozitățile și identificate soluții rapide”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează retorica guvernării, dar o respinge prin etichetare fără a angaja substanțial argumentele lor.

„un regim politic autoproclamat proeuropean, dar în realitate orientat geospiritual către Patriarhia Moscovei”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este orientat spre mobilizarea politică a propriului electorat, fără a propune o alternativă legislativă sau mediere.

„Îndemnăm unioniștii să se mobilizeze exemplar și să dea dovadă de maturitate politică”

În context ↑