Răzvan Șerban-Mustea

„Respectul pentru Parlament trebuie câștigat!”

Respectul cetățenilor pentru instituția fundamentală a democrației, pentru Parlamentul României, trebuie obținut prin fiecare acțiune a membrilor săi, și mai ales prin opțiunile pe termen lung pe care acesta este capabil să le ia. Din nefericire, lipsa experienței parlamentare a celor mai mulți dintre reprezentații în acest for decizional a condus la decizii și soluții provizorii, unele conjuncturale, cu efecte pe termen foarte scurt și fără o strategie de dezvoltare a societății românești pe termen lung.

În ultimii douăzeci de ani, în Parlamentul României au primat numai interesele particulare ale unor lideri politici, orgoliile individuale, amatorismul, competiția politică acerbă fără fond și mai ales ignorarea adevăratelor reforme de care societatea românească avea și încă mai are nevoie.

Principiile constituționale conform cărora statul român este obligat să asigure propriei populații un trai decent, să apere familia și să protejeze copiii proveniți din aceasta, să lupte împotriva exploatării de orice fel a minorilor nu au ocupat niciodată un loc de frunte pe agenda parlamentară românească.

Indiferența vădită a Parlamentului României față de agenda publică românească a avut efecte negative directe asupra fenomenului sărăciei, natalității și a numărului tinerilor care mai doresc să întemeieze astăzi o familie.

În România anului 2009, 3 din 10 copii cu vârsta sub 15 ani sunt afectați de sărăcie, adică mai bine de 350.000 de copii trăiesc sub limita de sărăcie. Dintre aceștia, 77.000 sunt lipsiți de îngrijire părintească, iar peste 25.000 sunt lăsați în grija familiilor extinse. Numai în București și Ilfov, 2.700 de copii sunt luați din sânul familiilor sărace pentru că acestea nu le pot asigura îngrijirea necesară. Peste 70.000 de copii sunt obligați să muncească pentru a supraviețui, în loc să meargă la școală, iar peste 1.200 trăiesc abandonați pe străzile orașelor.

În prezent, copiii și tinerii reprezintă 43% din populația afectată de sărăcie din România. 43% din viitorul României a pornit cu stângul în viață, iar niciuna dintre măsurile postrevoluționare nu le-a oferit vreo perspectivă de ieșire din viața mizeră.

Dacă Parlamentul României nu se dedică exclusiv problemelor generațiilor viitoare, eradicării sărăciei, a exploatării minorilor, creșterii natalității, încurajării familiei biparentale, creării condițiilor de dezvoltare economică și intelectuală a copiilor noștri, nu vom putea aștepta ca această instituție să capete vreodată respectul populației care și-a pus, de fiecare dată, toată încrederea în deciziile noastre.