Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 februarie 2014
Declarații politice · retras
Camelia Khraibani
Discurs
„Ridicarea ultimelor restricții pe piața muncii și spulberarea miturilor privind invazia românilor și bulgarilor”
Încă din prima zi a lui 2014, românii ajunși pe aeroportul din Londra, în căutare de lucru, au fost întâmpinați și numărați de ziariști și membri ai Parlamentului britanic. La numărătoare s-a constatat însă o surpriză de proporții – doar un român s-a prezentat ca fiind amator de un job, nicidecum după ajutoare sociale. Care de reportaj și numeroși reporteri au fost trimiși de televiziuni și tabloide la autogara Victoria la primele ore ale zilei de 1 ianuarie, dar speranțele lor de a vedea hoarde de imigranți disperați au fost spulberate, recunoaște acest adevăr cotidianul „The Independent”. Nu au fost semne privind un astfel de aflux nici pe aeroporturi. O cursă aeriană din România care a aterizat pe aeroportul din Luton avea la bord doar un pasager venit pentru prima dată la muncă în Marea Britanie.
De altfel, a doua zi după Anul Nou și în următoarea, presa europeană, mai ales cea britanică, avea să contrazică toate
miturile și zvonurile răuvoitoare, după care, citez, „temuta invazie a românilor și bulgarilor nu a avut loc”. Prin urmare, avalanșa de români de care se temeau britanicii și alți europeni și asupra căreia politicienii și presa din acele țări au avertizat lumea multe luni nu s-a produs. Au ajuns să recunoască acest lucru multe ziare europene și britanice care, după surpriză, au titrat la unison că, în timp ce restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari au fost ridicate la 1 ianuarie, aceștia au preferat să rămână la ei în țară.
Ne amintim că înainte de ridicarea ultimelor restricții pentru români și bulgari pe piața forței de muncă din UE, în câteva țări membre ale UE s-a declanșat o campanie despre „migrația săracilor” și a amatorilor de drepturi de asistență socială. La aceasta au luat parte politicieni de dreapta, populiști demagogi, naționaliști și mass-media arondată acestora. În ciuda analizelor pertinente ale unor analiști europeni și politicieni onești, precum și ale autorităților române și bulgare, tăvălugul mediatic s-a rostogolit la trecerea dintre ani fără o bază documentară, dar cu o putere demnă de o cauză mai bună, producând prejudicii de imagine și demnității cetățenilor români și bulgari. Se ajunsese până acolo încât deschiderea pieței muncii în toate statele UE și acordarea unor drepturi egale românilor și bulgarilor să fie taxate ca o aberație. Nu mai puțin scandaloase au fost și unele propuneri, precum aceea de amprentare a imigranților. În cadrul unor comunități europene, unii politicieni au căutat să obțină voturi prin alimentarea tensiunilor sociale, întreținând o retorică antiromă. Pentru astfel de daune nimeni nu a răspuns și nici măcar nu și-a cerut scuze.
Totuși, trebuie să recunoaștem că au fost și oameni politici din statele UE și chiar autorități de la Bruxelles, care, spre cinstea lor, nu numai că au respins campania denigratoare față de români și bulgari, dar au recunoscut meritele și contribuția acestora la viața economică și socială a țărilor în care lucrează, au pledat pentru drepturi egale pentru toți cetățenii Uniunii, respingând cu fermitate toate încercările de prelungire a restricțiilor pentru o parte dintre aceștia. Iată de ce, odată cu dezavuarea celor care doresc să-i țină pe români într-o permanentă stare socială și judiciară de inferioritate, țin să mulțumesc, în numele concetățenilor mei, tuturor acelora care în tot timpul acestei campanii au apărat drepturile, imaginea și demnitatea românilor și bulgarilor pe toată întinderea Uniunii Europene.