Domnilor președinți, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, În primul rând, vă mulțumesc pentru oportunitatea acestei intervenții.
În noiembrie anul trecut mi-ați conferit un mandat cu obiectivul, în primul rând, de a asigura stabilitatea țării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a țării, un mandat pe care l-am asumat într-o situație excepțională, vă amintiți, după proteste de stradă, într-un moment critic, în care încrederea în mediul politic, în autoritățile statului era slăbită.
Oamenii așteptau – și acesta a fost semnalul pe care cel puțin noi l-am înregistrat – un nou mod de a administra interesul public, într-un fel mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog.
Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat, atât la nivelul echipei guvernamentale, cât și al celor pe îi coordonăm.
Și ne-am concentrat atunci pe câteva elemente: în primul rând, recâștigarea încrederii cetățeanului în stat, asigurarea unui mediu legal instituțional mai predictibil, favorabil investițiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investițiile, pentru ca, în paralel cu dezvoltarea economică, să vedem și crearea de locuri de muncă.
Mi se pare esențial să insistăm, în perioada următoare, pe transferul bunei creșteri economice înspre crearea de locuri de muncă.
Ne-am asumat, totodată, o gestionare mai bună și transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiții, care să nu se concentreze doar în zonele favorabile, în Transilvania și Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investițiile să poată să meargă și spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova.
Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am dat ca obiectiv o gestionare înțeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanță între cheltuieli și venituri.
Ați solicitat date privind situația economică reală a țării și permiteți-mi să vă prezint aceste câteva date.
În primul rând, legat de creșterea economică. Avem o creștere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decât creșterea pe care o înregistrăm în acest an este să putem demonstra că ne-am înscris pe un trend ascendent, pe o evoluție pozitivă a creșterii economice în timp.
Astfel, în semestrul întâi al anului 2016, creșterea economică a fost de 5,2% din produsul intern brut. Creșterea estimată pe acest an, ținând cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea în considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8%, față de prognoza inițială, pe care am construit și bugetul, de 4,2%.
În al doilea trimestru al acestui an, produsul intern brut real a crescut chiar cu 6%, comparativ cu același trimestru al anului trecut.
Din punctul nostru de vedere, este o creștere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămână sustenabilă are nevoie în continuare de reforme structurale și avem nevoie să încurajăm investițiile. Și-o să revin asupra acestui subiect.
Această creștere economică se reflectă și prin mai multe locuri de muncă și un nivel de salarizare mai bun.
Astfel, numărul de salariați din România a crescut în acest prim semestru: la sfârșitul lunii iulie aveam cu 152.000 de salariați mai mulți, din care 140.000 în sectorul privat și 12.000 în sectorul public. Din cele 140.000 de locuri noi de muncă create în sectorul privat, circa 100.000 au fost create în zona serviciilor, iar restul, de circa 40.000, în zona productivă.
Vedem o continuare a tendinței de scădere a șomajului, la 6,3%, în acest prim semestru, față de 6,8%, în primul semestru al anului trecut. Însă și aici trebuie să subliniem că, în ciuda acestei scăderi generale a șomajului, șomajul rămâne ridicat, în jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Și aici cred că trebuie să ne concentrăm atenția în perioada care vine, în anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii.
În plus, spuneam, creșterea economică are un impact pozitiv și asupra nivelului de salarizare: salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% în iulie 2016, față de 2015, față de aceeași perioadă din 2015, cu o creștere mai mare în sectorul IT, în industria alimentară și în industria textilă.
Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă, pentru că în felul acesta putem valorifica în mod pozitiv această creștere economică, cu impact pozitiv atât asupra creșterii nivelului de trai, cât și asupra nivelului pensiilor și a capacității de a susține financiar pensiile.
Pentru că acolo unde avem pensii contributive avem și un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv, riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare și de locuri de muncă.
Și aici, din acest punct de vedere, aș vrea să subliniez că ne dorim să gândim, să regândim și sistemul de asistență socială, pentru a reașeza ponderea majoritară de la beneficii financiare, ce încurajează marginalizarea în societate prin întreținere, prin asistență socială, spre servicii sociale care să încurajeze incluziunea și crearea de locuri de muncă.
Ideea este deci de a folosi instrumentele de asistență socială pentru a-i încuraja pe cei care sunt asistați social să se integreze în societate și să se integreze și în câmpul muncii. Și aici am trecut, prin proiectul de lege care este acum adoptat și pe care îl pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserție, pentru a-i încuraja și pe cei care acum au sprijin social să nu fie în situația de a alege între sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la început, ci să-i încurajăm să meargă spre câmpul muncii.
Creșterea economică de care vorbeam, înregistrată în acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atât pe consum, cât și pe investiții.
Spre deosebire de anii trecuți, creșterea economică în acest an este fructul contribuției, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferită, cu o pondere mai mare pentru consum, dar practic toate sectoarele economiei contribuie la această creștere economică.
De creșterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă în creșterea economică, de creșterea consumului au profitat, în schimb, și micile afaceri, și serviciile; o creștere cu 8% a serviciilor și mai ales a turismului, care a crescut în acest an cu 20%. Și aceasta
înseamnă și dezvoltare economică, înseamnă și creare de locuri de muncă.
Creșterea puterii de cumpărare, care se repercutează în consum, se regăsește nu doar în consum, ci și în investițiile imobiliare, pentru că în semestrul I al acestui an numărul de locuințe în plus care au fost date în folosință a crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sigur, aici vedem un rezultat cumulat și al programului „Prima casă”, dar și al disponibilității financiare existente pe piață, prin creșterea veniturilor.
În primul semestru, spuneam de rolul investițiilor în această creștere economică, în primul semestru, investițiile totale, atât cele private, cât și cele publice, au crescut cu peste 7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și chiar cu peste 10% în trimestrul II al acestui an.
În aceeași perioadă, investițiile publice au crescut cu peste 15% și aș sublinia în special creșterile investițiilor cu infrastructura, care față de anul trecut au crescut cu 22% cheltuielile de capital pentru primele șase luni ale anului.
Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiții, care includ atât cheltuieli de capital, cât și programele cu finanțare internă și externă, au fost de 12,8 miliarde de lei, 1,7% din produsul intern brut pe primele șapte luni ale anului, deci bani care s-au dus în economie și care se văd pe teren, prin investiții.
Investițiile străine directe, de asemenea, au crescut, în acest prim semestru, la 2,3 miliarde, deci 2,3 miliarde investiții străine directe, ceea ce înseamnă o creștere cu peste 25%, aproape 30%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Și toate aceste investiții, dincolo de faptul că susțin o creștere economică durabilă, înseamnă și creare de locuri de muncă.
Legat de export și de balanța comercială, aici exporturile au crescut, în acest prim semestru, cu 4,2%. Sigur, balanța comercială este negativă, pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind și disponibilitățile de consum, în urma mobilizărilor de finanțare și prin creșterea veniturilor. Dar chiar dacă această creștere a exporturilor e de doar 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior față de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%, deci asta înseamnă că această creștere de 4,2% se traduce și printr-o câștigare de piețe noi de către România.
Însă această creștere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importul pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare și de capital, deci care se duc și în investiții care se dezvoltă apoi în România.
Pe de altă parte, această creștere masivă a importurilor de bunuri intermediare și de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm în România producția acestor bunuri. Și avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem în România, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori pentru întreprinderile care fac investiții mari în România.
Și de aceea am lansat mai multe programe în acest an, pentru a stimula și IMM-urile. Și o să revin asupra acestui lucru.
În primele opt luni ale anului 2016, încasările Agenției Naționale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde de lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde de lei, față de perioada similară a anului trecut, o creștere cu 1,2%, și asta în condițiile măsurilor
de relaxare fiscală, în primul rând reducerea cotelor de impunere, a TVA-ului.
Datoria publică a României se situează, cu toate acestea, la un nivel sustenabil, de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht, de 60%.
Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%.
Deficitul bugetar, după primele șapte luni ale anului, este în continuare la o valoare redusă, de 0,23% din produsul intern brut sau de 1,73 miliarde de lei. Dar sigur acest deficit va crește pe măsură ce vor crește și cheltuielile și mai ales cheltuielile cu investițiile, spre sfârșitul acestui an.
Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămâne de 2,8% din PIB în cash și de 2,95%, potrivit metodologiei europene, deci de sub 3%, nivel pe care ni l-am asumat și prin buget.
În aceste limite am putut, în acest an, și datorită creșterii economice și a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educație și spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor în aceste sectoare.
Aceasta este deci situația economică a țării, o situație stabilă, cu un buget care își urmează cursul planificat la începutul anului și care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut în programul de guvernare.
Însă cum facem pentru ca această creștere sustenabilă să se mențină și în viitor?
Vă spuneam, în primul rând, din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenția pe crearea unui mediu favorabil investițiilor, pentru că în acest fel creăm și locuri de muncă. Investiții și în același timp stimularea exportului, pentru a echilibra balanța comercială.
Dezvoltarea investițiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial. Nu e suficient, de acum înainte, din punctul nostru de vedere, pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a țării să vorbim doar de o creștere a investițiilor, ci și de unde creștem investițiile, cum echilibrăm, din punct de vedere teritorial și din punct de vedere sectorial, orientarea acestor investiții.
E important să concentrăm investițiile și în zonele care în mod natural atrag mai puține investiții și din cauza calificării forței de muncă sau din cauza infrastructurii.
Și aici ne-am dat ca obiectiv, și până la sfârșitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine în mod specific astfel de zone mai puțin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munților Apuseni, sau regiunea Moldovei, unde dorim să canalizăm în mod integrat atât finanțări naționale, cât și finanțări europene, pentru a finanța proiecte de dezvoltare. Ne gândim totodată la un program de mobilitate a forței de muncă, pentru a stimula deplasarea forței de muncă acolo unde este de lucru, dar intenționăm, în următoarele săptămâni, să venim cu un act normativ și pentru a legifera formarea profesională duală, care să stimuleze nu doar reforma sistemului de învățământ în formare profesională, ci și implicarea sectorului economic în această formare profesională. Și aici, în paralel, intenționăm să venim și cu anumite facilități fiscale pentru acele companii care investesc bani în formarea profesională, pentru ca aceasta să poată să fie dedusă.
Dar, dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului, e important să punem accentul și pe industrii cu valoare adăugată, care creează valoare adăugată. Și aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare între dezvoltarea sectorului IT, unde România are un potențial
important, și dezvoltarea sectorului industrial, unde din ce în ce mai multe industrii, cum e și industria de automobile, se concentrează și pe conlucrarea cu sectorul IT, pentru a crește valoarea adăugată.
Și totodată vrem să punem accentul și pe cercetaredezvoltare în stimularea dezvoltării industriale. De aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează în cercetare-dezvoltare aplicată.
Însă ne gândim nu doar la investiții în sectorul privat, ci și la investiții în sectorul public, unde, de altfel, ne gândim la sistemul de parteneriat public-privat în infrastructura spitalicească, de exemplu, unde pregătim, pe lângă cele trei spitale regionale, și construcția altor spitale, doar pe partea de infrastructură, în parteneriat public-privat. În acest sens am mobilizat deja din Fondul Juncker un milion de euro pentru asistență tehnică, care să pregătească aceste proiecte de investiții pentru anul viitor. Chiar dacă până acum, din păcate, investițiile în infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existența unui plan de investiții, vrem să lăsăm la sfârșitul acestui mandat o abordare coerentă și cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investițiilor în infrastructura spitalicească.
Totodată, investițiile în educație, în infrastructura din educație rămân pentru noi o prioritate. Prin Programul național de dezvoltare locală venim cu un proiect care până în 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care în continuare nu au autorizații de funcționare, mai ales în mediul rural, în sistemul de educație.
Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenția și care alături de investiții este la fel de important pentru predictibilitatea în dezvoltarea economică – e vorba de debirocratizare. Reducerea birocrației este, din punctul nostru de vedere, la fel de importantă ca și investițiile pe care le-am realiza în infrastructură, de exemplu. Și aici am luat mai multe măsuri prin care, încet, încet, să reducem această povară birocratică atât pentru sectorul privat, pentru mediul economic, cât și pentru cetățeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel, am oferit contribuabililor posibilitatea de a-și plăti taxele și impozitele la ghișeu, cu ajutorul cardului, și cel târziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghișeu. Taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din fața calculatorului, prin intermediul site-ului „ghiseul.ro”.
Totodată, din această toamnă, deci cel mult într-o lună, o lună și jumătate, adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghișeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghișeele ANAF pentru a ridica aceste certificate și adeverințe. Ele vor putea fi transmise instituțiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hârtii, ci și cinci milioane de deplasări la ghișee.
Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri și pentru că s-a vorbit în spațiul public de ceea ce intenționează acest guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, așa cum am mai spus-o și public: nu intenționăm până la sfârșitul acestui mandat să creștem nicio taxă, nu intenționăm să creștem niciun impozit, nu intenționăm să modificăm nicio indemnizație, așa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole și pentru inputurile consumate în agricultură. Și, tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, al persoanelor fizice și persoanelor fizice autorizate, intenționăm să venim cu modificări, în sensul simplificării în Codul fiscal, prin care să propunem un regim
TVA special pentru micii agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate, în sensul în care acești mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocrație și documentație privind înregistrarea TVA-ului. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice și persoane fizice autorizate, chiar dacă depășesc 220 de mii de lei de activitate economică, să nu fie obligați în înregistrarea TVA-ului, pentru că este, pe de o parte, o sarcină administrativă în plus, pe de altă parte, acest TVA poate să fie colectat pe restul lanțului, de la producător în sus.
Ne-am focalizat atenția și pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investițiile în general, dar suntem conștienți de faptul că, dincolo de rolul pe care-l joacă investițiile străine, care în general se focalizează pe proiecte mari de investiții, e important să concentrăm și să creștem prezența în mediul investițional și a capitalului autohton, capital autohton care, în momentul de față, se concentrează mai ales la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. De aceea, pe lângă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, și companiilor mari, și companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut în acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru întreprinderi mici și mijlocii, pentru investiții între 1 și 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum și care va fi gata până la sfârșitul anului, și care va concentra, pentru perioada 2017–2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre întreprinderile cu capital autohton.
Totodată, întreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult și de schema privind crearea de noi locuri de muncă, pentru care am concentrat 250 de milioane de lei în acest an.
Și vreau să mai amintesc și faptul că ne interesează să stimulăm întoarcerea românilor din străinătate acasă și să investească acasă. De aceea, am lansat programul „Diaspora start-up”, pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene.
Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut în această perioadă. Vreau să fiu foarte clar, cu câteva cifre din nou: rata de absorbție curentă pentru perioada 2007–2013 a fost crescută în timpul mandatului acestui guvern, sigur au fost multe dintre ele proiecte care au fost începute și finalizate în acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o în acest an și am putut să creștem rata de absorbție de la 58%, la sfârșitul anului trecut, la 78%, în acest moment, ceea ce înseamnă circa 3 miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară.
Pentru perioada 2014–2020 suntem la fel ca, practic, toate statele membre, într-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe, și aici am lansat deja ghiduri care însumează peste 13 miliarde de euro, de proiecte care pot fi depuse în perioada următoare, proiecte care își vor arăta rezultatele începând de anul viitor, pentru că în acest an facem licitațiile de proiecte, semnăm contractele și ele vor începe să fie implementate începând cu anul viitor. Dar și aici, în paralel cu pregătirea ghidurilor – și aș vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred că pentru prima dată am asigurat o corelare între fondurile europene și bugetul național, atât pe programele de investiții, cât și pe programele care finanțează politici sociale, pentru că am avut
multe situații în care la ministere din bugetul național se finanțau anumite lucruri care erau în completă opoziție cu ceea ce finanțam prin fonduri europene. Deci am venit și cu o abordare coerentă din acest punct de vedere, dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite întârzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru și a sistemului informatic.
Vreau tot aici, legat de fondurile europene, să clarific câteva lucruri legate de plățile în agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral, în acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulți din cei care au asigurat administrarea țării în trecut știau foarte bine. Acest an a fost primul an în care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată, care n-au existat în trecut. Pe de altă parte, România a decis, din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanțare care puteau fi adaptate și la nevoile României, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată, pentru a acomoda așteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a însemnat și un sistem procedural și administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost și pregătit cu întârziere, și toate acestea s-au repercutat în întârzieri de plată în acest prim an în care au fost făcute plăți pentru acest nou sistem de susținere a agriculturii. Deci de aici au venit acele întârzieri care n-au avut nicio legătură cu modul în care lucrurile au fost administrate în acest an și, mai ales, cu decizii care, în mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu întârziere în anii trecuți. Până la acest moment, totuși, plățile au fost făcute în mare parte, peste 90% din sumele alocate plăților directe pentru acest an, și peste 90% din beneficiari și-au primit subvențiile, cei care încă mai au subvenții să le primească în perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme în urma controlului și care mai au de clarificat anumite lucruri.
Legat de programul de dezvoltare rurală, și aici, în 2016, au fost lansate 23 de linii de finanțare, în valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate în anul trecut, în valoare de 1,5 miliarde de euro.
Câteva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi și de infrastructură, pentru că, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenția. În noiembrie anul trecut, la preluarea guvernării, am găsit aproape toate șantierele de infrastructură blocate, din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer în primul rând la proiectele de autostrăzi. Am reușit să deblocăm toate aceste proiecte și prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativă, administrativă, pe care le-am luat, dar și prin accelerarea unor acorduri de mediu, a unor decizii de exproprieri, avize, în așa fel încât în momentul de față se lucrează practic pe toate marile proiecte, pe toate șantierele.
Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulți kilometri de autostradă în acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atâta timp cât proiectele au fost blocate la sfârșitul anului trecut, dar cel puțin vom pleca cu satisfacția că se lucrează pe toate șantierele și că lăsăm în urma noastră un sistem administrativ care e mai clar și mai simplu din acest punct de vedere. Câteva exemple doar: pe autostrada Sebeș–Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri; pe autostrada Orăștie–Sibiu știți că a fost acea surpare pe o suprafață a autostrăzii pe care, în cele din urmă, pentru a evita întârzierile, CNADNR-ul a decis s-o realizeze în regie proprie și sper eu să fie primul exemplu în care CNADNR-ul demonstrează că poate să-și asume responsabilitatea pentru
executarea unor lucrări în regie proprie și lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulația pe acest tronson până la sfârșitul acestei luni. La fel, pe autostrada Lugoj–Deva se lucrează intens. Am găsit și aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părți din această autostradă. Tot în toamna aceasta vom scoate la licitație și cele două tuneluri care până acum au fost blocate și fără de care nu se poate finaliza autostrada și nu se pot face legăturile între diferitele tronsoane. Pe autostrada Pitești–Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. În momentul de față se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate și va fi probabil cel mai complex și mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată în România, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secțiuni din această autostradă pentru care anul viitor să putem lansa și proiectul tehnic, și partea de execuție.
Pentru autostrada Pitești–Craiova ne vom concentra atenția pe segmentul de 30 de kilometri reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova și la Balș, pentru care în această toamnă vom lansa licitația pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Aș semnala aici, totodată, și reforma pe care o avem în vedere la Compania... la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă mai profesionistă, care să se concentreze, pe de o parte, pe investițiile în infrastructura mare de transport rutier, și o altă parte, o altă companie, care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa în acest an și care, sigur, va trebui continuat de guvernele care vin.
O să mă opresc aici și, cu voia dumneavoastră, în măsura în care veți avea întrebări, o să revin cu anumite clarificări. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Florin Iordache · 19 septembrie 2016 · monitorul.ai