Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 19 septembrie 2016 · monitorul.ai

Rog liderii de grup să prezinte lista numelor deputaților sau senatorilor care vor vorbi în numele grupurilor parlamentare.

Pentru început, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Dacian Julien Cioloș, pentru a prezenta raportul. Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

**Domnul Dacian Julien Cioloș** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Bună ziua!

Domnilor președinți, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, În primul rând, vă mulțumesc pentru oportunitatea acestei intervenții.

În noiembrie anul trecut mi-ați conferit un mandat cu obiectivul, în primul rând, de a asigura stabilitatea țării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a țării, un mandat pe care l-am asumat într-o situație excepțională, vă amintiți, după proteste de stradă, într-un moment critic, în care încrederea în mediul politic, în autoritățile statului era slăbită.

Oamenii așteptau – și acesta a fost semnalul pe care cel puțin noi l-am înregistrat – un nou mod de a administra interesul public, într-un fel mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog.

Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat, atât la nivelul echipei guvernamentale, cât și al celor pe îi coordonăm.

Și ne-am concentrat atunci pe câteva elemente: în primul rând, recâștigarea încrederii cetățeanului în stat, asigurarea unui mediu legal instituțional mai predictibil, favorabil investițiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investițiile, pentru ca, în paralel cu dezvoltarea economică, să vedem și crearea de locuri de muncă.

Mi se pare esențial să insistăm, în perioada următoare, pe transferul bunei creșteri economice înspre crearea de locuri de muncă.

Ne-am asumat, totodată, o gestionare mai bună și transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiții, care să nu se concentreze doar în zonele favorabile, în Transilvania și Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investițiile să poată să meargă și spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova.

Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am dat ca obiectiv o gestionare înțeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanță între cheltuieli și venituri.

Ați solicitat date privind situația economică reală a țării și permiteți-mi să vă prezint aceste câteva date.

În primul rând, legat de creșterea economică. Avem o creștere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decât creșterea pe care o înregistrăm în acest an este să putem demonstra că ne-am înscris pe un trend ascendent, pe o evoluție pozitivă a creșterii economice în timp.

Astfel, în semestrul întâi al anului 2016, creșterea economică a fost de 5,2% din produsul intern brut. Creșterea estimată pe acest an, ținând cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea în considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8%, față de prognoza inițială, pe care am construit și bugetul, de 4,2%.

În al doilea trimestru al acestui an, produsul intern brut real a crescut chiar cu 6%, comparativ cu același trimestru al anului trecut.

Din punctul nostru de vedere, este o creștere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămână sustenabilă are nevoie în continuare de reforme structurale și avem nevoie să încurajăm investițiile. Și-o să revin asupra acestui subiect. Această creștere economică se reflectă și prin mai multe locuri de muncă și un nivel de salarizare mai bun.

Astfel, numărul de salariați din România a crescut în acest prim semestru: la sfârșitul lunii iulie aveam cu 152.000 de salariați mai mulți, din care 140.000 în sectorul privat și 12.000 în sectorul public. Din cele 140.000 de locuri noi de muncă create în sectorul privat, circa 100.000 au fost create în zona serviciilor, iar restul, de circa 40.000, în zona productivă.

Vedem o continuare a tendinței de scădere a șomajului, la 6,3%, în acest prim semestru, față de 6,8%, în primul semestru al anului trecut. Însă și aici trebuie să subliniem că, în ciuda acestei scăderi generale a șomajului, șomajul rămâne ridicat, în jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Și aici cred că trebuie să ne concentrăm atenția în perioada care vine, în anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii.

În plus, spuneam, creșterea economică are un impact pozitiv și asupra nivelului de salarizare: salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% în iulie 2016, față de 2015, față de aceeași perioadă din 2015, cu o creștere mai mare în sectorul IT, în industria alimentară și în industria textilă.

Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă, pentru că în felul acesta putem valorifica în mod pozitiv această creștere economică, cu impact pozitiv atât asupra creșterii nivelului de trai, cât și asupra nivelului pensiilor și a capacității de a susține financiar pensiile.

Pentru că acolo unde avem pensii contributive avem și un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv, riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare și de locuri de muncă.

Și aici, din acest punct de vedere, aș vrea să subliniez că ne dorim să gândim, să regândim și sistemul de asistență socială, pentru a reașeza ponderea majoritară de la beneficii financiare, ce încurajează marginalizarea în societate prin întreținere, prin asistență socială, spre servicii sociale care să încurajeze incluziunea și crearea de locuri de muncă.

Ideea este deci de a folosi instrumentele de asistență socială pentru a-i încuraja pe cei care sunt asistați social să se integreze în societate și să se integreze și în câmpul muncii. Și aici am trecut, prin proiectul de lege care este acum adoptat și pe care îl pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserție, pentru a-i încuraja și pe cei care acum au sprijin social să nu fie în situația de a alege între sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la început, ci să-i încurajăm să meargă spre câmpul muncii.

Creșterea economică de care vorbeam, înregistrată în acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atât pe consum, cât și pe investiții.

Spre deosebire de anii trecuți, creșterea economică în acest an este fructul contribuției, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferită, cu o pondere mai mare pentru consum, dar practic toate sectoarele economiei contribuie la această creștere economică.

De creșterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă în creșterea economică, de creșterea consumului au profitat, în schimb, și micile afaceri, și serviciile; o creștere cu 8% a serviciilor și mai ales a turismului, care a crescut în acest an cu 20%. Și aceasta

înseamnă și dezvoltare economică, înseamnă și creare de locuri de muncă.

Creșterea puterii de cumpărare, care se repercutează în consum, se regăsește nu doar în consum, ci și în investițiile imobiliare, pentru că în semestrul I al acestui an numărul de locuințe în plus care au fost date în folosință a crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sigur, aici vedem un rezultat cumulat și al programului „Prima casă”, dar și al disponibilității financiare existente pe piață, prin creșterea veniturilor.

În primul semestru, spuneam de rolul investițiilor în această creștere economică, în primul semestru, investițiile totale, atât cele private, cât și cele publice, au crescut cu peste 7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și chiar cu peste 10% în trimestrul II al acestui an.

În aceeași perioadă, investițiile publice au crescut cu peste 15% și aș sublinia în special creșterile investițiilor cu infrastructura, care față de anul trecut au crescut cu 22% cheltuielile de capital pentru primele șase luni ale anului.

Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiții, care includ atât cheltuieli de capital, cât și programele cu finanțare internă și externă, au fost de 12,8 miliarde de lei, 1,7% din produsul intern brut pe primele șapte luni ale anului, deci bani care s-au dus în economie și care se văd pe teren, prin investiții.

Investițiile străine directe, de asemenea, au crescut, în acest prim semestru, la 2,3 miliarde, deci 2,3 miliarde investiții străine directe, ceea ce înseamnă o creștere cu peste 25%, aproape 30%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Și toate aceste investiții, dincolo de faptul că susțin o creștere economică durabilă, înseamnă și creare de locuri de muncă.

Legat de export și de balanța comercială, aici exporturile au crescut, în acest prim semestru, cu 4,2%. Sigur, balanța comercială este negativă, pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind și disponibilitățile de consum, în urma mobilizărilor de finanțare și prin creșterea veniturilor. Dar chiar dacă această creștere a exporturilor e de doar 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior față de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%, deci asta înseamnă că această creștere de 4,2% se traduce și printr-o câștigare de piețe noi de către România.

Însă această creștere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importul pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare și de capital, deci care se duc și în investiții care se dezvoltă apoi în România.

Pe de altă parte, această creștere masivă a importurilor de bunuri intermediare și de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm în România producția acestor bunuri. Și avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem în România, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori pentru întreprinderile care fac investiții mari în România.

Și de aceea am lansat mai multe programe în acest an, pentru a stimula și IMM-urile. Și o să revin asupra acestui lucru.

În primele opt luni ale anului 2016, încasările Agenției Naționale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde de lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde de lei, față de perioada similară a anului trecut, o creștere cu 1,2%, și asta în condițiile măsurilor de relaxare fiscală, în primul rând reducerea cotelor de impunere, a TVA-ului.

Datoria publică a României se situează, cu toate acestea, la un nivel sustenabil, de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht, de 60%.

Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%.

Deficitul bugetar, după primele șapte luni ale anului, este în continuare la o valoare redusă, de 0,23% din produsul intern brut sau de 1,73 miliarde de lei. Dar sigur acest deficit va crește pe măsură ce vor crește și cheltuielile și mai ales cheltuielile cu investițiile, spre sfârșitul acestui an.

Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămâne de 2,8% din PIB în cash și de 2,95%, potrivit metodologiei europene, deci de sub 3%, nivel pe care ni l-am asumat și prin buget.

În aceste limite am putut, în acest an, și datorită creșterii economice și a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educație și spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor în aceste sectoare.

Aceasta este deci situația economică a țării, o situație stabilă, cu un buget care își urmează cursul planificat la începutul anului și care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut în programul de guvernare.

Însă cum facem pentru ca această creștere sustenabilă să se mențină și în viitor?

Vă spuneam, în primul rând, din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenția pe crearea unui mediu favorabil investițiilor, pentru că în acest fel creăm și locuri de muncă. Investiții și în același timp stimularea exportului, pentru a echilibra balanța comercială.

Dezvoltarea investițiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial. Nu e suficient, de acum înainte, din punctul nostru de vedere, pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a țării să vorbim doar de o creștere a investițiilor, ci și de unde creștem investițiile, cum echilibrăm, din punct de vedere teritorial și din punct de vedere sectorial, orientarea acestor investiții.

E important să concentrăm investițiile și în zonele care în mod natural atrag mai puține investiții și din cauza calificării forței de muncă sau din cauza infrastructurii.

Și aici ne-am dat ca obiectiv, și până la sfârșitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine în mod specific astfel de zone mai puțin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munților Apuseni, sau regiunea Moldovei, unde dorim să canalizăm în mod integrat atât finanțări naționale, cât și finanțări europene, pentru a finanța proiecte de dezvoltare. Ne gândim totodată la un program de mobilitate a forței de muncă, pentru a stimula deplasarea forței de muncă acolo unde este de lucru, dar intenționăm, în următoarele săptămâni, să venim cu un act normativ și pentru a legifera formarea profesională duală, care să stimuleze nu doar reforma sistemului de învățământ în formare profesională, ci și implicarea sectorului economic în această formare profesională. Și aici, în paralel, intenționăm să venim și cu anumite facilități fiscale pentru acele companii care investesc bani în formarea profesională, pentru ca aceasta să poată să fie dedusă.

Dar, dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului, e important să punem accentul și pe industrii cu valoare adăugată, care creează valoare adăugată. Și aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare între dezvoltarea sectorului IT, unde România are un potențial

important, și dezvoltarea sectorului industrial, unde din ce în ce mai multe industrii, cum e și industria de automobile, se concentrează și pe conlucrarea cu sectorul IT, pentru a crește valoarea adăugată.

Și totodată vrem să punem accentul și pe cercetaredezvoltare în stimularea dezvoltării industriale. De aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează în cercetare-dezvoltare aplicată.

Însă ne gândim nu doar la investiții în sectorul privat, ci și la investiții în sectorul public, unde, de altfel, ne gândim la sistemul de parteneriat public-privat în infrastructura spitalicească, de exemplu, unde pregătim, pe lângă cele trei spitale regionale, și construcția altor spitale, doar pe partea de infrastructură, în parteneriat public-privat. În acest sens am mobilizat deja din Fondul Juncker un milion de euro pentru asistență tehnică, care să pregătească aceste proiecte de investiții pentru anul viitor. Chiar dacă până acum, din păcate, investițiile în infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existența unui plan de investiții, vrem să lăsăm la sfârșitul acestui mandat o abordare coerentă și cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investițiilor în infrastructura spitalicească.

Totodată, investițiile în educație, în infrastructura din educație rămân pentru noi o prioritate. Prin Programul național de dezvoltare locală venim cu un proiect care până în 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care în continuare nu au autorizații de funcționare, mai ales în mediul rural, în sistemul de educație.

Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenția și care alături de investiții este la fel de important pentru predictibilitatea în dezvoltarea economică – e vorba de debirocratizare. Reducerea birocrației este, din punctul nostru de vedere, la fel de importantă ca și investițiile pe care le-am realiza în infrastructură, de exemplu. Și aici am luat mai multe măsuri prin care, încet, încet, să reducem această povară birocratică atât pentru sectorul privat, pentru mediul economic, cât și pentru cetățeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel, am oferit contribuabililor posibilitatea de a-și plăti taxele și impozitele la ghișeu, cu ajutorul cardului, și cel târziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghișeu. Taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din fața calculatorului, prin intermediul site-ului „ghiseul.ro”.

Totodată, din această toamnă, deci cel mult într-o lună, o lună și jumătate, adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghișeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghișeele ANAF pentru a ridica aceste certificate și adeverințe. Ele vor putea fi transmise instituțiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hârtii, ci și cinci milioane de deplasări la ghișee.

Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri și pentru că s-a vorbit în spațiul public de ceea ce intenționează acest guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, așa cum am mai spus-o și public: nu intenționăm până la sfârșitul acestui mandat să creștem nicio taxă, nu intenționăm să creștem niciun impozit, nu intenționăm să modificăm nicio indemnizație, așa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole și pentru inputurile consumate în agricultură. Și, tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, al persoanelor fizice și persoanelor fizice autorizate, intenționăm să venim cu modificări, în sensul simplificării în Codul fiscal, prin care să propunem un regim TVA special pentru micii agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate, în sensul în care acești mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocrație și documentație privind înregistrarea TVA-ului. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice și persoane fizice autorizate, chiar dacă depășesc 220 de mii de lei de activitate economică, să nu fie obligați în înregistrarea TVA-ului, pentru că este, pe de o parte, o sarcină administrativă în plus, pe de altă parte, acest TVA poate să fie colectat pe restul lanțului, de la producător în sus.

Ne-am focalizat atenția și pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investițiile în general, dar suntem conștienți de faptul că, dincolo de rolul pe care-l joacă investițiile străine, care în general se focalizează pe proiecte mari de investiții, e important să concentrăm și să creștem prezența în mediul investițional și a capitalului autohton, capital autohton care, în momentul de față, se concentrează mai ales la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. De aceea, pe lângă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, și companiilor mari, și companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut în acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru întreprinderi mici și mijlocii, pentru investiții între 1 și 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum și care va fi gata până la sfârșitul anului, și care va concentra, pentru perioada 2017–2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre întreprinderile cu capital autohton.

Totodată, întreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult și de schema privind crearea de noi locuri de muncă, pentru care am concentrat 250 de milioane de lei în acest an.

Și vreau să mai amintesc și faptul că ne interesează să stimulăm întoarcerea românilor din străinătate acasă și să investească acasă. De aceea, am lansat programul „Diaspora start-up”, pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene.

Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut în această perioadă. Vreau să fiu foarte clar, cu câteva cifre din nou: rata de absorbție curentă pentru perioada 2007–2013 a fost crescută în timpul mandatului acestui guvern, sigur au fost multe dintre ele proiecte care au fost începute și finalizate în acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o în acest an și am putut să creștem rata de absorbție de la 58%, la sfârșitul anului trecut, la 78%, în acest moment, ceea ce înseamnă circa 3 miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară.

Pentru perioada 2014–2020 suntem la fel ca, practic, toate statele membre, într-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe, și aici am lansat deja ghiduri care însumează peste 13 miliarde de euro, de proiecte care pot fi depuse în perioada următoare, proiecte care își vor arăta rezultatele începând de anul viitor, pentru că în acest an facem licitațiile de proiecte, semnăm contractele și ele vor începe să fie implementate începând cu anul viitor. Dar și aici, în paralel cu pregătirea ghidurilor – și aș vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred că pentru prima dată am asigurat o corelare între fondurile europene și bugetul național, atât pe programele de investiții, cât și pe programele care finanțează politici sociale, pentru că am avut

multe situații în care la ministere din bugetul național se finanțau anumite lucruri care erau în completă opoziție cu ceea ce finanțam prin fonduri europene. Deci am venit și cu o abordare coerentă din acest punct de vedere, dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite întârzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru și a sistemului informatic.

Vreau tot aici, legat de fondurile europene, să clarific câteva lucruri legate de plățile în agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral, în acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulți din cei care au asigurat administrarea țării în trecut știau foarte bine. Acest an a fost primul an în care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată, care n-au existat în trecut. Pe de altă parte, România a decis, din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanțare care puteau fi adaptate și la nevoile României, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată, pentru a acomoda așteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a însemnat și un sistem procedural și administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost și pregătit cu întârziere, și toate acestea s-au repercutat în întârzieri de plată în acest prim an în care au fost făcute plăți pentru acest nou sistem de susținere a agriculturii. Deci de aici au venit acele întârzieri care n-au avut nicio legătură cu modul în care lucrurile au fost administrate în acest an și, mai ales, cu decizii care, în mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu întârziere în anii trecuți. Până la acest moment, totuși, plățile au fost făcute în mare parte, peste 90% din sumele alocate plăților directe pentru acest an, și peste 90% din beneficiari și-au primit subvențiile, cei care încă mai au subvenții să le primească în perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme în urma controlului și care mai au de clarificat anumite lucruri.

Legat de programul de dezvoltare rurală, și aici, în 2016, au fost lansate 23 de linii de finanțare, în valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate în anul trecut, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Câteva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi și de infrastructură, pentru că, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenția. În noiembrie anul trecut, la preluarea guvernării, am găsit aproape toate șantierele de infrastructură blocate, din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer în primul rând la proiectele de autostrăzi. Am reușit să deblocăm toate aceste proiecte și prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativă, administrativă, pe care le-am luat, dar și prin accelerarea unor acorduri de mediu, a unor decizii de exproprieri, avize, în așa fel încât în momentul de față se lucrează practic pe toate marile proiecte, pe toate șantierele.

Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulți kilometri de autostradă în acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atâta timp cât proiectele au fost blocate la sfârșitul anului trecut, dar cel puțin vom pleca cu satisfacția că se lucrează pe toate șantierele și că lăsăm în urma noastră un sistem administrativ care e mai clar și mai simplu din acest punct de vedere. Câteva exemple doar: pe autostrada Sebeș–Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri; pe autostrada Orăștie–Sibiu știți că a fost acea surpare pe o suprafață a autostrăzii pe care, în cele din urmă, pentru a evita întârzierile, CNADNR-ul a decis s-o realizeze în regie proprie și sper eu să fie primul exemplu în care CNADNR-ul demonstrează că poate să-și asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrări în regie proprie și lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulația pe acest tronson până la sfârșitul acestei luni. La fel, pe autostrada Lugoj–Deva se lucrează intens. Am găsit și aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părți din această autostradă. Tot în toamna aceasta vom scoate la licitație și cele două tuneluri care până acum au fost blocate și fără de care nu se poate finaliza autostrada și nu se pot face legăturile între diferitele tronsoane. Pe autostrada Pitești–Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. În momentul de față se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate și va fi probabil cel mai complex și mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată în România, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secțiuni din această autostradă pentru care anul viitor să putem lansa și proiectul tehnic, și partea de execuție.

Pentru autostrada Pitești–Craiova ne vom concentra atenția pe segmentul de 30 de kilometri reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova și la Balș, pentru care în această toamnă vom lansa licitația pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Aș semnala aici, totodată, și reforma pe care o avem în vedere la Compania... la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă mai profesionistă, care să se concentreze, pe de o parte, pe investițiile în infrastructura mare de transport rutier, și o altă parte, o altă companie, care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa în acest an și care, sigur, va trebui continuat de guvernele care vin.

O să mă opresc aici și, cu voia dumneavoastră, în măsura în care veți avea întrebări, o să revin cu anumite clarificări. Vă mulțumesc.

Nicolae Liviu Dragnea

#36590

Vă spun cu toată sinceritatea și v-am mai spus în mai multe rânduri: și eu, și colegii mei v-am votat anul trecut în Parlament, pentru că am avut trei speranțe în ceea ce vă privește. Am sperat că, în calitate de fost comisar european, veți deschide ușile Comisiei Europene și veți aduce în România mai multe fonduri europene, cel puțin atâtea câte am adus noi. Am sperat că, în calitatea de om cu experiență la Bruxelles, pe care o aveți în mod real, veți aduce în România mai multe investiții din Planul Juncker. Și, în al treilea rând, fiindcă ați fost ministru al agriculturii și comisar european pe agricultură și aveați experiență în acest domeniu, am crezut cu sinceritate că măcar agricultura va fi o prioritate. Ați eșuat, din păcate, la fiecare dintre ele. Zero fonduri europene, nimic din Planul Juncker și subvenții întârziate la agricultură.

Acestea sunt adevăratele cifre, domnule prim-ministru. Acesta este eșecul Guvernului dumneavoastră, de care nu ne-ați spus nimic astăzi și nici până astăzi.

Am spus că ați folosit o limbă străină pentru că ați greșit, ați folosit cuvântul „creștere” în loc de cuvântul „eșec”, iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eșecul acestui guvern.

Să ne amintim câteva lucruri. Vedem eșecul dumneavoastră la medicii care protestează amenințând cu demisia pentru că nu le sunt plătite gărzile și nu le sunt satisfăcute și alte cereri firești, așa cum le-a fost promis. Vedem eșecul dumneavoastră la fermierii care nu și-au primit subvențiile la timp, care au pierdut o mare parte din recoltă și care au fost până de curând în greva foamei în fața dumneavoastră.

Vedem eșecul dumneavoastră la sutele de magistrați care în aceste zile spun că intră în grevă, la zecile de mii de români care muncesc în întreprinderile mici și mijlocii și care acum sunt amenințați de Ministerul de Finanțe cu creșterea taxelor și alte modificări ale Codului fiscal. Le vedem, de asemenea, în deciziile greșite pe care le-ați luat, cum ar fi acea decizie privind tăierea beneficiilor veteranilor și familiilor lor, o decizie pe care, din fericire, am reușit s-o oprim și trebuie să recunosc că aici ați reacționat târziu.

Vedem, de asemenea, eșecul dumneavoastră la salariile tăiate pentru mii de angajați din sistemul de educație ca urmare a aplicării ordonanței de corectare a salariilor din sistemul bugetar.

Vedem, de asemenea, eșecul dumneavoastră într-un domeniu foarte grav, la sutele de mii de români care plătesc prețuri mai mari la medicamente pentru că ministrul sănătății din guvernul pe care-l conduceți amână să ia o măsură care ar micșora prețul medicamentelor.

## Domnule prim-ministru,

Și eu, și dumneavoastră știm că acea măsură nu e pe placul marilor producători de medicamente. Dar este foarte așteptată de români, românii care sunt nevoiți să aleagă între hrană și medicament. Ministerul Sănătății apără interesul companiilor farmaceutice în dauna poporului român.

Nicolae Liviu Dragnea

#39533

Practic, acest minister a ales să sprijine și să ofere mai multe venituri celor care deja au foarte multe, negândindu-se că trebuie ajutați românii din clasa mijlocie și românii care, din păcate, câteodată nu au ce mânca.

## Domnule prim-ministru,

Vă rog, vă cer foarte ferm să dispuneți ca ordinul care permite micșorarea prețurilor la medicamente să fie emis imediat.

V-am rugat să veniți în Parlament pentru a prezenta situația reală a economiei, dar constat că ați încurcat cifrele. Eu aș vrea să-mi permiteți, și dumneavoastră, și colegilor mei, să prezint în mod real care sunt adevăratele cifre ale dumneavoastră.

Cifra zero. De două ori. Zero este procentul fondurilor europene absorbite de Guvernul dumneavoastră din exercițiul financiar 2014–2020. Banii europeni intrați în acest an în România sunt cei care vin datorită proiectelor lăsate de noi. Știți bine că au fost fazate. S-a recunoscut cifra zero de absorbție în acest an într-un document oficial, deci nu-i mai lăsați pe cei din Guvernul dumneavoastră să dea vina pe alții. Să-și asume răspunderea pentru acest eșec.

A doua cifră zero. Zero companii românești care au primit ajutor de stat. În schimb, au primit 6 companii străine. Acum, de curând, 36 de companii au aplicat pentru a obține ajutor de stat. Doar 6 companii străine au primit. De la ele în jos s-a închis lista. Dintre companiile românești care voiau să aibă și ele acces la un ajutor de stat din partea României ar fi deschis 25 de fabrici în 17 județe. Poate se consideră că avem prea multe fabrici în România! Poate se consideră că trebuie să mai închidem din ele sau poate trebuie să închidem tot ce este capital românesc.

O altă cifră, cifra 2. Doi lei, mai exact, este salariul pentru care ar trebui să muncească românii, în opinia doamnei ministru al finanțelor din Guvernul dumneavoastră.

Cifra 5. Sub 5% a fost rata infecțiilor din spitale, așa cum spunea fostul ministru al sănătății. Sigur că această estimare era înainte să apară scandalul pe care-l știm cu toții, și anume scandalul dezinfectanților. Ulterior, acel ministru a fost nevoit să recunoască că a mințit. Câți ar fi trebuit să mai moară pentru a se spune adevărul?

Cifra 8. 8 luni este întârzierea în alocarea subvențiilor către fermierii români și am vorbit mai devreme despre faptul că în competiția dură dintre producătorii din România, în agricultură și industria alimentară, și cei străini ai noștri pierd, pentru că n-au niciun sprijin de la Guvern, dimpotrivă.

Domnule prim-ministru,

Indiferent ce scuze invocați, adevărul este foarte simplu: acest guvern a eșuat. Și insist asupra acestui lucru pentru că eșecul Guvernului tehnocrat este o lecție pe care istoria o dă celor care se cred deasupra democrației. Viața oamenilor, viața românilor, domnule prim-ministru, este ceva care se întâmplă astăzi, aici. Nu mâine, nu poimâine și nu la Bruxelles. Oamenii au nevoie de bani azi. Oamenii au nevoie de sănătate și educație azi. Oamenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite și de pensii decente azi. Oamenii au nevoie de speranță și viitor azi, nu mâine, nu peste 10 ani.

Ați fost astăzi aici să prezentați într-un mod cinstit și real românilor situația exactă a economiei. Practic, s-a ajuns la această întâlnire de astăzi pentru că a apărut în spațiul public o intenție de a se modifica Codul fiscal.

## Domnule prim-ministru,

Sunt sincer, așa cum am fost mereu cu dumneavoastră, și vă spun privindu-vă în ochi:

Nicolae Liviu Dragnea

#42992

știu că nu știți ce înseamnă sinceritate. Ați știut foarte bine despre intențiile secretarului de stat Biriș de la Finanțe, dar ați încercat să ascundeți adevărul și v-ați spălat pe mâini imediat, și dumneavoastră, și doamna ministru al finanțelor, cerându-i aceluia să plece. Tot Ministerul de Finanțe ne-a spus și nouă, și românilor că trebuie să luăm măsuri urgente... să vedem exact cum a zis: „...trebuie luate urgent măsuri bugetare”. Știți cum se traduce această declarație și cum o traduc românii, pentru că nu uită experiența anilor 2010 și 2011? Prin tăieri, tăieri de salarii și tăieri de pensii, și, de asemenea, creșteri de taxe. Nu poate să uite nimeni, indiferent că unii s-au ascuns acum sub o altă pălărie, anul 2010.

Sunteți aici, de asemenea, după ce ministrul muncii a spus că Guvernul s-ar putea să nu aibă bani pentru a plăti alocațiile pentru creșterea copiilor.

Așteptam un raport clar din partea dumneavoastră. Sincer, mă așteptam să aveți curajul, cinstea și sinceritatea să spuneți care este situația reală a economiei și a României. Din păcate, am auzit un discurs electoral și sunt profund dezamăgit pentru asta.

Nu ați respectat ceea ce ați promis când ați venit în fața noastră, astă-toamnă, iar eșecul dumneavoastră și al Guvernului dumneavoastră afectează foarte mult fiecare român.

## Stimați colegi,

Până în decembrie, când guvernarea țării va intra pe mâini legitime, prin alegeri, vă cer, domnule prim-ministru, să stopați orice intenție, orice măsură antinațională pe care vreun membru al Guvernului dumneavoastră ar avea de gând să o ia.

Îi asigur, de asemenea, pe români că, dacă cumva se va întâmpla lucrul acesta – și iertați-mă, după ceea ce s-a întâmplat cu Codul fiscal, cu intenția de a fi modificat Codul fiscal, nu avem foarte mare încredere –, cred că putem să-i asigurăm pe români că orice măsură antinațională, orice creștere de taxe, orice tăiere de venituri va fi reparată și stopată de noi, imediat după ce vom veni la guvernare.

De asemenea, o să spun ceva care nu vi se pare plictisitor, stimați colegi. Știu că este greu de urmărit când se vorbește cu cifre. Din păcate, astăzi, cuvântul tehnocrat, tehnocrație a devenit sinonim cu incompetență.

Alina Ștefania Gorghiu

#51031

Latura pozitivă a acestui demers – pentru că simt nevoia să ajung și la acest lucru – este faptul că îl văd pe prim-ministru – e una din puținele ocazii în care îl văd – vorbind despre ceea ce a făcut în acest mandat fără să aibă vreo apăsare. E un prilej pe care l-a folosit, și apreciez acest lucru, ca să spulbere niște mituri despre dezastrul economic, pe care mituri le-au alimentat, în ultimele 10 luni, cei din PSD și până acum n-au fost suficient demontate. E cazul să demontăm mit cu mit, bucată cu bucată, începând de astăzi.

Domnule prim-ministru,

M-aș bucura ca începând de astăzi să le vorbiți românilor despre lucrurile bune pe care le-ați făcut și pe care în următoarele luni vreți să le mai faceți, pentru că ați reușit – și, uite, sunt dispusă să întăresc spusele dumneavoastră –, ați reușit să mențineți până acum un echilibru bugetar, administrând în practică un cod fiscal cu multe prevederi noi. Ați ținut piept constant populismelor lansate nu de puține ori în Parlament, sarabandei de pensii speciale care nu s-a terminat și sfidării celor care primesc o pensie bazată pe contribuția personală, după o viață de muncă, adică mai mult de vreo cinci milioane de pensionari în România.

Vă garantez că dacă veți veni, până la finalul mandatului, așa cum v-ați asumat public, cu un proiect de lege a salarizării publice, un proiect bun, veți avea în Partidul Național Liberal un partener. Avem nevoie de un sistem de salarizare stimulativ pentru educație, pentru sănătate, pentru administrație publică și apărare, care să elimine inechitățile din acest moment din salarizare. Și apoi, pe cale de consecință, evident, le vom elimina și din sistemul de pensii.

De asemenea, vă asigur că tema Codului fiscal ne-a preocupat și ne preocupă în continuare. Și vă anunț un lucru pe care îl știți, de asemenea, un lucru pe care PNL l-a spus public: nu vom susține altceva decât predictibilitatea politicii fiscale și a politicii bugetare, adică vom rămâne în mod cert adversarii modificărilor de politici fiscal-bugetare fără o dezbatere consistentă și evaluări de impact, indiferent de valoarea ideilor propuse și de persoana care le propune.

N-aș vrea să vă deranjeze dialogul dintre noi astăzi. Aș vrea să știți că atunci când PSD critică și țipă la cineva înseamnă că acel cineva își face treaba cum trebuie.

Vă mărturisesc, de asemenea, că ați făcut niște pași. Aștept să văd continuarea pe ceea ce înseamnă persoanele dezavantajate, acei români dezavantajați. Și vorbesc aici de pachetul antisărăcie. Ar fi putut să o facă foarte bine un guvern social-democrat care v-a precedat, dacă nu l-ar fi oprit chiar interesul politic, acela de a cultiva sărăcia pentru a-și păstra electoratul vulnerabil social.

Cred că românii care trăiesc peste hotare și care au dobândit expertiză în afaceri sunt o resursă valoroasă pentru economia românească. Și aveți un proiect, avem și noi în programul de guvernare foarte multe proiecte, însă despre start-up-urile pentru diasporă pot să vă spun că sunt... sau înseamnă o idee bună acest proiect, pe care PNL-ul, când va guverna, adică peste trei luni, îl va continua.

Și da, foarte multe guverne au vorbit despre debirocratizare. Oameni buni, ne încurcăm în atâtea legi, în atâtea reglementări și, da, suntem obligați, ca oameni politici responsabili, să asigurăm suport oricărui guvern care vine și lansează un program amplu de debirocratizare. E un prim pas.

Guvernele următoare vor avea foarte mult de lucru, împreună cu administrația locală, pentru a pune în aplicare un asemenea program amplu.

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Profit însă de prezența dumneavoastră în Parlament pentru a vă exprima și câteva îngrijorări ale Partidului Național Liberal.

Ne-am angajat încă de la începutul guvernării tehnocrate să fim, așa cum știți, un partener onest, un critic constructiv. Și am dovedit că suntem așa cum am spus că vom fi. Am fost cei care, atunci când ați avut soluții fezabile și sustenabile la problemele pe care le considerăm prioritare pentru economia României și pentru societatea românească, v-am susținut.

Cunoaștem însă, ca și dumneavoastră, handicapul uriaș lăsat de PSD în ceea ce privește demararea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile. Aveți o misiune grea, dar nu i-aș spune imposibilă. Sunt conștientă însă că nu e loc de minuni peste noapte, însă sperăm cu toții să vedem progrese.

PNL este preocupat și de sustenabilitatea viitoare a finanțelor publice și insist să le spunem românilor că noi, cei din Partidul Național Liberal, de la 1 ianuarie 2017, vom respecta Codul fiscal și vom aplica celelalte măsuri de relaxare fiscală prevăzute deja în Codul fiscal, și le vom implementa astfel încât să fie sustenabile.

Și mai credem, de asemenea, că tot viitorul guvern al României este obligat să-și pună amprenta asupra viziunii bugetare.

Vă încurajez ca în următoarele trei luni, câte au mai rămas din mandatul dumneavoastră, al acestui Guvern tehnocrat, să continuați direcțiile începute, pentru că e necesară crearea acelui context favorabil pentru măsuri pe care noi le dorim aplicate. Și vorbesc de generalizarea cotei unice, de exemplu, de 16%, pe taxele și contribuțiile pentru angajat și angajator, menite să asigure mediului de afaceri din România un nou stimul pentru relansare. E o măsură pe care noi o avem în programul de guvernare și e imperios necesar s-o aplicăm, tocmai pentru sănătatea mediului de afaceri din România. Atragem însă atenția, în același timp, că pentru o creștere economică sănătoasă avem nevoie să stimulăm puternic și alte motoare ale economiei, precum exporturile.

Am remarcat progrese în privința investițiilor publice și private și acesta e un lucru bun, însă e nevoie de schimbarea modelului de creștere economică, un obiectiv pe care Partidul Național Liberal și l-a asumat.

Vreau să știți că pentru următorii patru ani am propus cea mai ambițioasă politică de investiții, cu obiectiv principal de a antrena capitalul privat românesc. Trebuie să vorbim despre investiții, pentru că altfel direcția în care vom merge este cea greșită.

Proiectul de dezvoltare cu care Partidul Național Liberal vine în fața electoratului – și propus de PNL –, pe care sigur îl vom dezbate cu societatea civilă, și aș vrea să cred că vom găsi și în Guvernul dumneavoastră un partener de dialog pe temele pe care vom vrea să le impunem în viitor, presupune asigurarea unei investiții de încă 24 de miliarde de euro în economia României în următorii patru ani.

Avem gândit un Fond Român de Dezvoltare Urban-Rural, care se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanțare în zone critice și va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în patru ani, și proiectul legat de Banca de Dezvoltare și Investiții a României, un instrument complementar cu Fondul Român de Dezvoltare Urban-Rural, o bancă care va fi înființată și va funcționa prin similitudine cu Banca Europeană de Investiții, având ca acționari ministerele ale căror investiții se derulează prin utilizarea fondurilor băncii.

## Stimați colegi,

## Domnule prim-ministru,

La finalul intervenției mele vreau să mai punctez un lucru care mie mi se pare important. Cu succese mai mari sau mai mici, cu blocaje inerente, Guvernul Cioloș și-a făcut datoria cu mai multă onestitate și respect față de lege, cu mai multă deschidere față de dialog, transparență și cu mai multă atenție la semnalele din societate față de guvernele anterioare. Sunt principii pe care suntem obligați să le asumăm, ca guvern viitor. Pot fi duse la capăt toate aceste proiecte și demarate altele noi cu un guvern politic, cu un guvern care să aibă o majoritate parlamentară sănătoasă pentru următorii patru ani, care să aibă, evident, în centrul guvernării Partidul Național Liberal și preocuparea – și insist pe această idee –, preocuparea pentru susținerea capitalului românesc, privat românesc. Până acum a fost, ce-i drept, prioritar capitalul, marele capital, iar segmentul mediu și mic a fost neglijat.

Aceste principii și măsuri concrete demarate de Guvernul Cioloș sunt convinsă că le vom putea continua, din iarnă, cu sau fără domnul Cioloș prim-ministru. Este important însă proiectul.

Și, da, credeți-mă, suntem în acel punct în care România poate să facă pași înainte sau poate să facă pași înapoi. Depinde foarte tare de ceea ce dorim să facem și depinde foarte tare dacă vom ști să spunem nu populismului, nu demagogiei, nu risipei de la bugetul statului și nu, hai să spun pe românește, PSD-ului!

Mulțumesc frumos.

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

#60777

Eșecul acțiunii prezidențiale poate fi cuantificat, și, iertați-mă, o spun cu regret, ca fiind la puterea a doua. În primul rând, a distrus o guvernare bună, bazată pe PSD și ALDE, sub conducerea domnului Victor Ponta, guvernare care îmbunătățise substanțial situația românilor, condițiile de viață și modul în care funcționează mediul economic, iar în al doilea rând, a înlocuit-o cu o echipă alcătuită aproape fără noimă, parcă luată din cartea de telefon, lipsită de competență, ceea ce a dus la un regres resimțit de toți românii.

O mențiune specială, evident, pentru ministrul justiției, care a reușit o premieră și performanța unică de a fi contestată și de a i se cere demisia din Guvern nu de către politicieni, ci de către majoritatea magistraților aflați în activitate.

Acum aproape un an, pe 17 noiembrie, la votul de învestitură a acestui guvern, spuneam câteva lucruri pe care doresc să vi le reamintesc. Spuneam așa: „Să recunoaștem cu luciditate: așa cum se prezintă astăzi în fața Parlamentului, tehnocrația ucide democrația. Instalarea unui guvern prezidențial, «Guvernul meu», va marca trecerea la un regim politic care golește de conținut democrația reprezentativă, la un regim politic ce va excede principiile constituționale, care va pune în pericol drepturile și libertățile cetățenești, valorile democratice și statul de drept, dar care mai presus de toate va transforma Parlamentul într-o formă fără fond.”

Haideți să trecem în revistă câteva evidențe din ultimul an. Ministrul justiției, după cum vă aduceți aminte, afirma cu lejeritate că drepturile și libertățile cetățenilor sunt un lux.

Guvernul dumneavoastră, domnule prim-ministru, într-un gest fără precedent, a modificat, prin ordonanță de urgență, o lege fundamentală în sistemul juridic, și anume Codul penal, conținând o serie de măsuri care încalcă drepturile și libertățile cetățeanului.

Guvernul dumneavoastră a perpetuat, din nou, prin ordonanță de urgență, o situație inacceptabilă din punct de vedere democratic și taxată ca atare de Curtea Constituțională. Mă refer la rolul pe care îl are SRI în interceptările din dosare, ascultarea populației, exact ca vechea Securitate, pentru a fi mai explicit. În loc să susțineți crearea unui organism independent de serviciile de informații, și anume o autoritate independentă de interceptări, guvernul dumneavoastră a luat o măsură care nu face decât să perpetueze o situație de anormalitate, în care aparatura de ascultare se află în continuare în curtea SRI-ului. ## Domnule Cioloș,

Fiecare dintre aceste lucruri este motiv suficient pentru demisie în orice stat democratic în care Guvernul răspunde în fața cetățenilor și a reprezentanților aleși de către aceștia, adică a Parlamentului.

Problema, domnule prim-ministru și domnilor și doamnelor miniștri, este că dumneavoastră nu răspundeți nici în fața cetățenilor, nici în fața Parlamentului.

Spuneați, astăzi, aici, diverse lucruri. Și eu vreau să vă întreb:

Cum ați răspuns în fața agricultorilor care nu și-au primit subvențiile cu lunile, ceea ce a dus la compromiterea multor recolte, pentru că subvențiile pe suprafață și pe animal au rămas neschimbate, nu s-au modificat regulile?

Cum ați răspuns în fața românilor pentru că Guvernul dumneavoastră are zero fonduri europene atrase pentru exercițiul bugetar 2014–2020?

Cum ați răspuns în fața medicilor, profesorilor care așteptau să puneți o lege în aplicare, o lege negociată de Guvernul PSD–ALDE – și mă refer la Legea salarizării unice, care ar fi pus sistemul de salarizare pe o bază solidă și echitabilă de creștere?

## Domnule prim-ministru și domnilor miniștri,

Nu ați răspuns cu nimic și nici nu cred că aveți de gând să răspundeți. Și am să vă spun de ce: pentru că nu ați fost aleși. Sunteți un guvern nedemocratic, care timp de un an de zile a luat decizii care au ucis încet, dar sigur democrația în România.

## Stimați colegi parlamentari,

Guvernul tehnocrat a fost un experiment nereușit la care românii au fost supuși fără voia lor. Un experiment decis în secret și anunțat de președintele Iohannis, care a vrut musai să aibă guvernul său.

Domnule Cioloș, Guvernul dumneavoastră a eșuat în toate planurile: în plan economic, în planul respectării drepturilor și libertăților cetățenești, în plan social. Sunteți, din păcate, o dezamăgire pentru români. V-am ascultat cu atenție discursul ținut astăzi și mi s-a părut, mai degrabă, o perdea de fum, o perdea creată de cifre, de cifre abstracte care, de fapt, ascund realitatea. Cel mai bine ar fi fost, sigur, să auzim astăzi cum ați îmbunătățit situația din spitale, situația din școli, situația fermierilor și viața românilor, în general. Și la acest capitol, din păcate, n-am auzit absolut nimic.

Faptul că ați venit astăzi și ne-ați recitat niște cifre, îmi pare rău, ne arată un singur lucru: că sunteți, din păcate, detașat de realitățile societății românești. Cifrele prezentate de dumneavoastră nu corespund realității din satele și orașele din România, nu corespund cu ceea ce se întâmplă în sălile de judecată sau cu ceea ce se întâmplă în spitalele din România.

Unde este creșterea economică, domnilor miniștri, dacă ea nu se regăsește în viața de zi cu zi a românilor? Și dacă credeți că ați făcut ce trebuie pentru ca economia să meargă bine, atunci sigur că întrebarea mea firească este: de ce a trebuit să pregătiți pe ascuns o modificare, prin ordonanță de urgență, care să dubleze peste noapte taxele pentru românii care muncesc?

Faptul că în discursul de astăzi ați ignorat aceste lucruri îmi arată că obiectivul dumneavoastră poate să fie mai degrabă o manipulare a opiniei publice, și nu de a ne prezenta o situație reală a României de astăzi, cu atât mai

puțin de a încerca să rezolvăm sau să rezolvați problemele românilor și de a le face viața mai ușoară.

Nu v-am ascuns faptul, la învestire, că v-am apreciat ca ministru în guvernul pe care l-am condus și ulterior în funcția de comisar european. Ați fost un om corect și muncitor și v-am apreciat, evident, fără reținere pentru acest lucru, însă vreau să vă spun că nu sunteți pregătit pentru funcția de premier, mai ales în contextul nedemocratic în care ați fost numit.

Mai mult de atât, unii dintre membrii Cabinetului dumneavoastră au arătat că au o agendă personală, la care ați asistat spectator și neputincios. Alții au avut o prestație atât de catastrofală încât a trebuit să-i remaniați, ajungând la o cifră-record într-un termen atât de scurt.

Vă aduc aminte că v-am avertizat în noiembrie anul trecut și din păcate am avut dreptate. Spuneam așa: „Cred, stimate domnule prim-ministru desemnat, că după perioada lungă în care ați lucrat în străinătate, departe de realitățile și mentalitățile românești, sunteți pe cale să intrați într-un joc ale cărui reguli și consecințe nu le cunoașteți încă.”

Trecutul, din păcate, evident nu-l mai putem schimba, dar putem învăța din el și putem să schimbăm viitorul. Și la aceasta vă îndemn pe fiecare dintre dumneavoastră. Să ne uităm în trecut și să înțelegem că un guvern ales nedemocratic, care a guvernat în această logică, a fost o mare greșeală, comisă în primul rând de președintele Iohannis, de instituțiile care l-au sprijinit și, evident, nu în ultimul rând, de protagoniștii, adică premierul și miniștrii, care au acceptat poziția de pioni în acest joc.

Important, sigur, așa cum spuneam, e ce facem în viitor. Ne așteaptă un vot pe 11 decembrie, un vot democratic, din care trebuie să rezulte o nouă majoritate democratică și un guvern bazat pe legitimitatea votului popular. Românii trebuie să decidă, prin vot, cine va conduce România din 11 decembrie și această majoritate nu trebuie întoarsă și manipulată.

Din păcate, domnule prim-ministru și stimați membri ai Parlamentului, am auzit cu îngrijorare în ultima vreme declarații în spațiul public privind scenarii de menținere a domnului Cioloș după alegeri. Anumiți lideri de partide vorbesc cu lejeritate de premieri rezultați din înțelegeri în spatele ușilor închise, nu din votul democratic. Sper ca președintele Iohannis să nu creadă că poate să mai facă din nou în decembrie 2016 ceea ce a făcut în noiembrie 2015 și, îmi pare rău să o spun, PNL-ul, un partid care pare să fi renunțat la orice valori liberale și care sprijină acum „statul drepți” sau „statul de drepți”, cum vreți să-i spuneți, în loc de statul de drept, continuă să lanseze periodic aceste scenarii. Vreau să vă spun că astfel de înțelegeri în afara jocului democratic nu valorează nici hârtia pe care sunt scrise. Prin tot ce a făcut în ultima perioadă, PNL-ul a arătat românilor nu doar că a încetat să fie un partid liberal, ci că a devenit practic un partid antidemocratic. Cu astfel de înțelegeri ale situației politice și ale perspectivei politice nu cred că veți mai păstra nici bruma de încredere care v-a mai rămas în ochii românilor.

Așadar, nu cumva PNL să-și imagineze că poate să numească premierul în situația în care pierde alegerile, iar domnul Dacian Cioloș trebuie să candideze în aceste alegeri, dacă mai vrea să fie premier. Nu pentru că așa vreau eu, ci pentru că așa sunt regulile jocului democratic în orice țară. Rolul meu și al ALDE este să ne asigurăm că democrația, justiția, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești nu devin simple cuvinte, ci principii pe care se va construi România, după alegerile din decembrie acest an.

Așadar, solicit de la această tribună respectarea rezultatului votului popular la viitoarele alegeri. Și cred că este rolul nostru, al tuturor celor prezenți aici, să susținem democrația din România, nu numai prin declarații, ci într-o formă concretă, care să respecte votul românilor.

Vă mulțumesc. _(Aplauze.) (Revine la prezidiu.)_

Valeriu Andrei Steriu

#70665

Mulțumesc mult.

Domnule președinte al Senatului României Călin Popescu- Tăriceanu,

Domnule președinte al Camerei Deputaților Florin Iordache,

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, Stimate colege și stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Prezența prim-ministrului în fața Parlamentului reprezintă mai mult decât un gest simbolic și mai mult decât o informare despre cifre și rezultate. Este definiția separației puterilor în stat și cea mai bună reprezentare a principiului controlului puterii executive de către puterea legislativă.

Parlamentul își are locul său în sistemul de putere al democrației românești, iar acest loc trebuie recunoscut și puterea controlului parlamentar trebuie recunoscută de către întreaga societate românească și de către membrii Guvernului, fie ei tehnocrați, fie ei politicieni.

Acestea fiind spuse, mă bucur că sunteți prezent astăzi în Palatul Parlamentului, domnule prim-ministru, la 308 zile de la data formării Cabinetului pe care-l conduceți.

S-au întâmplat multe lucruri în aceste 308 zile și despre o parte dintre ele vreau să vorbesc și eu astăzi. Sunt lucruri pe care nu le-am observat doar eu, ci le-a observat orice român de bună-credință care este atent la administrația publică centrală din România.

În primul rând și în primul rând au avut loc multe schimbări de miniștri, poate mai multe decât ne-am fi așteptat din partea unui cabinet cu un mandat bine definit în timp. În cele 10 luni de la învestire au fost schimbați nu mai puțin de nouă miniștri, ceea ce înseamnă că, în medie, la fiecare 30 de zile câte un ministru a fost schimbat din funcție. Nu mai număr schimbările de secretari de stat, pentru că acestea nu pot fi reținute în sarcina dumneavoastră, fiind decizia miniștrilor cabinetului pe care-l conduceți.

Pentru unii, acest tumult poate fi prea mult și poate reprezenta un semnal în ceea ce privește stabilitatea și predictibilitatea administrației.

În al doilea rând, sincopele de comunicare publică ale miniștrilor dumneavoastră, care nu au fost deloc puține, au fost de natură să alimenteze anumite temeri în ceea ce privește administrația publică centrală. Au fost momente în care societatea românească aștepta răspunsuri și încă nu le-a primit, și mă refer la criza bebelușilor de la începutul anului, așa cum au fost momente în care societatea românească a fost luată prin surprindere, și mă refer la ultimele discuții despre modificarea CAS-ului. Și nu pot

să trec peste subiectul sincopelor fără să menționez Legea salarizării, care a generat un val de potențială incertitudine pentru investitori și pentru observatorii avizați.

În al treilea rând, nu pot să nu observ faptul că în aceste zece luni au avut loc multe greve și proteste sociale. Aproape toate categoriile socioprofesionale din România au simțit nevoia să iasă în stradă pentru a-și face auzite vocea și revendicările.

Când oamenii ies în stradă înseamnă mult mai mult decât faptul că sunt nemulțumiți, înseamnă că sunt neîncrezători în capacitatea administrației de a le rezolva problemele. Această neîncredere ar trebui să dea de gândit fiecărui ministru al Cabinetului dumneavoastră care se uită în sondaje și crede că neîncrederea și scepticismul românilor sunt canalizate doar față de politicieni și față de partidele politice.

Protestul taximetriștilor și al transportatorilor de săptămâna trecută este doar cel mai recent, dar și cel mai puternic semnal că nu mai merge o guvernare pe pilot automat. Este un mesaj deopotrivă pentru dumneavoastră, pentru Cabinetul tehnocrat, dar și pentru noi, cei care vom alcătui Guvernul politic, după alegerile din 11 decembrie.

În al patrulea rând, câteva domenii esențiale pentru dezvoltarea României dau semnale deosebit de grave, iar acest lucru se întâmplă în timpul cartului dumneavoastră. Sănătatea, educația, transporturile, infrastructura, dar și fondurile europene, adică cei mai importanți piloni ai dezvoltării României, dau semnale îngrijorătoare. Au fost multe bâlbe în sănătate și în educație și este puțină predictibilitate și sunt prea puține măsuri concrete pentru dezvoltare în aceste sectoare.

Nu doar că miniștrii dumneavoastră ai transporturilor au construit prea puțini kilometri de autostradă, dar nici măcar nu au comandat studiile de fezabilitate care puteau fi comandate, ceea ce înseamnă că și anul 2017 va fi pierdut pentru dezvoltarea infrastructurii românești.

Prea puțini bani europeni au fost absorbiți în 2016 și lucrul acesta ne va costa și pe termen scurt și mediu, afectând circuitul economic, care avea nevoie de aceste fonduri, dar ne poate afecta și pe termen lung, pentru că iarăși va trebui să convingem Bruxelles-ul că, de fapt, merităm o alocare mai mare și va trebui să depunem eforturi să nu fim penalizați.

România este ca o Dacie care, pentru a rula câteva sute de kilometri, are nevoie să-i schimbi sănătatea motorului, să o alimentezi cu fonduri europene, să o pui pe direcția Schengen și să mai faci ceva investiții. Miniștrii dumneavoastră nu doar că nu au făcut nimic din toate acestea, dar nici măcar nu par a fi găsit cum să bage cheia în contact.

Un cuvânt special despre educație, pentru că tot a început școala și se așteaptă începerea anului universitar. Concursul pentru directorii de școli este un lucru foarte bun pentru învățământul românesc. Faptul că au început deja să se adulmece și să fie pregătiri de a se pune bețe în roate acestui proces de numire obiectivă a directorilor de școală este însă de natură să ne îngrijoreze. Profitorii de pe urma învățământului nu trebuie lăsați să persevereze. Vă încurajez să rămâneți ferm pe poziție și să-i transmiteți aceeași atitudine și ministrului Mircea Dumitru.

În cele din urmă, alegerile parlamentare și organizarea acestui scrutin de către fostul dumneavoastră șef al Cancelariei reprezintă testul suprem pentru miniștrii cabinetului și, până la urmă, aceasta este misiunea supremă și finală a acestui Cabinet și-mi exprim speranța și dorința ca această misiune să fie îndeplinită la cele mai înalte standarde și în completă echidistanță.

Eu vă urez succes în următoarele două luni de zile și vă îndemn să aveți încredere că în Parlamentul României puteți găsi un aliat pentru lucrurile bune pe care le doriți implementate, iar pentru ca acest lucru să se întâmple dialogul și corecta informare reprezintă prima și cea mai importantă condiție.

Vă mulțumesc.

Erdei-Dolóczki István

#77235

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți ai celor două Camere ale Parlamentului,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

A avut oare clasa politică așteptări mari de la un guvern tehnocrat? Răspunsul este echivoc. Unii au vrut doar administrare, alții au vrut doar îndreptarea unor erori din trecut. Dar acești unii și acești alții, de fapt, au fost aceiași, alegând varianta convenabilă pe moment.

Ceea ce UDMR-ul și-a dorit din partea tehnocraților a fost crearea unui mai bun, mai transparent proces de luare a deciziilor, prin interconectarea actorilor interesați și apropierea statului de cetățean. Adică în relația sa cu statul, cu administrația publică, cetățeanul să fie privit sub multiplele lui fațete: de contribuabil, de întreprinzător, de beneficiar al serviciilor publice, de angajat, de angajator. Din păcate, nu s-a reușit acest lucru.

Ce am primit în schimb? Cu referire la absorbția fondurilor europene, semnalele din teritoriu arată incompetență în elaborarea ghidurilor solicitantului aferente Programului operativ regional 2014–2020.

Exemplele sunt numeroase: modificări substanțiale ale prevederilor, chiar și după deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor, ceea ce afectează însăși eligibilitatea multor proiecte, termene de depunere neclare sau comunicate greșit, modificate prin erate, apărute ulterior împlinirii termenului de depunere.

În două din regiunile de dezvoltare, mai precis Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru, știu precis, în urma evaluării, toate proiectele depuse au fost respinse, ceea ce este, din orice punct de vedere, absurd.

Motivele de respingere sunt interpretabile. De exemplu, se solicită documente în plus față de ceea ce apare în ghid, nu se precizează formatul unor documente și oricum ar fi depuse sunt considerate neconforme, deși nu există cerințe clare. De exemplu, nu se recunoaște dreptul de proprietate ce reiese din extrasele de carte funciară și exemplele le putem continua.

Pe scurt, sistemul în care AMPOR și angajații ADR-urilor comit greșeli după greșeli, schimbă regulile jocului săptămânal este un sistem defectuos și împiedică absorbția fondurilor europene, ducând, bineînțeles, la dezechilibre bugetare.

Și ce am mai primit? Administrația fiscală încă tratează din start contribuabilul ca pe un contravenient, în schimb mecanismele marilor fraude încă n-au fost destructurate.

Reorganizarea ANAF din decembrie 2015, în loc să apropie ANAF de contribuabil, pentru cei mijlocii a mai creat un palier suplimentar la nivel regional, astfel, în relația lor firească, normală cu Fiscul, mai nou, aceștia sunt obligați să piardă timp prețios și să cheltuiască bani și deplasări până la centrul regional, care pot să însumeze chiar și sute de kilometri. Suntem curioși să aflăm, pe date reale, dacă această reorganizare funcționează și dacă s-a îmbunătățit rata de colectare a taxelor și impozitelor pe această categorie de contribuabili.

Povara birocrației nu a fost înlăturată. În loc ca informațiile să circule de la o instituție la alta, cetățeanul încă mai stă la cozi la ghișee, cu acte superflue și documente aberante, iar pentru un răspuns așteaptă cu lunile de zile.

Să vă dau un exemplu: contribuabilii care achită CASS-ul on-line sunt obligați să se prezinte trimestrial la ANAF, să solicite dovada pe suport hârtie a achitării contribuțiilor, pe care să o prezinte mai apoi la casele județene de asigurări de sănătate.

Pe de altă parte, salariații din sectorul bugetar, incorect dimensionat, nu au parte de o salarizare echitabilă. Aruncarea pe piață a OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale ne-a dat speranța creării unui sistem mai suplu, mai transparent și, pe cale de consecință, mai ieftin.

În așteptarea efectelor pozitive ale ordonanței sus-amintite, constatăm că statul nostru este un stat ineficient, administrația de stat este stufoasă, cetățeanul se află într-o permanentă luptă cu birocrația, iar toate acestea sunt sau pot fi sursa unor dezechilibre bugetare majore. Mulțumesc mult pentru atenție.

Varujan Pambuccian

#81550

Mulțumesc.

Domnilor președinți, Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am să plec de la ultimele lucruri spuse de colegul meu de la UDMR. Da, suntem un stat cu un foarte mare decalaj în ceea ce privește modul în care ne administrăm, în raport cu statele care au rezolvat de 50, 60, 100 de ani problema aceasta.

De aceea, am să prefer să vorbesc nu doar despre prezent, ci despre viitorul apropiat. Pentru că felul în care se schimbă lumea în care trăim – și pe care noi ne facem că nu-l observăm sau nu-l observăm, probabil că nu-l observăm – este atât de radical, atât de diferit de toate schimbările care au existat până acum în istoria omului, încât mă tem că în 10-15 ani s-ar putea să nu mai vorbim de decalaje și să privim către zonele care se dezvoltă ca despre zone locuite de o altă specie. Și asta nu este o poveste.

Am să încerc să fiu mai precis în ceea ce spun. Avem în continuare ideea aceasta fixă cu locuri de muncă la lopată, o avem de 600 de ani încoace. În România locurile de muncă trebuie să fie multe și la lopată.

Vestea proastă este că locurile de muncă la lopată dispar definitiv pe planeta Pământ. Este suficient să vedem mișcarea pe care a făcut-o anul acesta Adidas, care a creat două fabrici în Europa și în Statele Unite, complet robotizate, în care nu mai lucrează oameni, că întreaga industrie de _sportswear_ a anunțat la anul 1.000.000 de șomeri în China și China însăși a înțeles către ce se îndreaptă și preferă să apese acceleratorul pe calea aceasta a robotizării complete a fabricilor. Același lucru începe să se întâmple – nu este nicio meserie ferită de fenomenul acesta – în învățământ, unde inteligența artificială deja a pătruns de anul acesta la Universitatea Tehnică din Georgia, în aproape toate domeniile, în administrație, în aproape toate domeniile.

În condițiile acestea, noi conservăm un sistem de învățământ de acum 150 de ani, pe care s-a grefat un minunat sistem de produs diplome de șomeri. De-aia avem atât de mare șomajul în rândul tinerilor, pentru că se pregătesc în domenii care astăzi, nu mâine, nu au nicio căutare pe piața muncii.

Cred că trebuie urgent să regândim sistemul de învățământ, să renunțăm la uniformitatea curriculară, să renunțăm la foarte multe lucruri care s-au cristalizat acum 150 de ani, dar care nu mai au nicio legătură cu lumea în care trăim. Cred, stimați colegi, cred, domnule prim-ministru, că este urgentă o discuție pe această temă, foarte serioasă, nepolitizată, pentru că altfel viitorul imediat, nu vorbesc de science-fiction, viitorul imediat va arăta foarte rău. Un mare istoric israelian vorbește deja de clasa oamenilor inutili, ca produs al celei de-a treia revoluții industriale, aceea cu a patra e la Davos. În realitate vorbim de a treia revoluție industrială.

Ea se pare că va fi cam cum a fost clasa muncitoare, care dispare acum în prima revoluție industrială. Cred că un stat înțelept este cel care evită să transforme această clasă într-un vector social major și lucrul acesta se face astăzi, pentru că mâine este prea târziu.

Vă mulțumesc.

Dacian Julien Cioloș

#89143

Dincolo de cifre, v-am mai spus și ce-am făcut noi, fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar în ultimii ani, ci în ultimii doi ani..., de prin 2009, 2010 încoace, și v-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămână doar cifre.

Sigur, spuneați că creșterea aceasta economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede încă în buzunarele oamenilor, chiar dacă vă spuneam de o creștere a veniturilor cu 12%. Deci poate că încă nu se vede în buzunarele oamenilor. V-am spus ce considerăm noi că trebuie făcut și ce am făcut anul acesta ca să se vadă în buzunarele oamenilor. Dar poate problema este că această creștere anul acesta nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice și probabil că aceasta afectează mai mult, și limba aceasta română probabil că nu o știu și nici nu vreau să o învăț. Limba română pe care eu o vorbesc este una directă, e una clară, a spune lucrurilor pe nume. Și spuneați că Guvernul tehnocrat nu a comunicat suficient. Probabil că n-a comunicat suficient, dar eu am preferat să facem lucruri decât să vorbim prea multe și sper eu să se vadă rezultatele.

Legat de Codul fiscal, haideți să fiu foarte clar: am cerut Ministerului de Finanțe să vină cu propuneri de simplificare. Deci în cadrul angajamentelor de simplificare a administrației și a funcționării administrației pe care le-am luat, știți că am mai venit cu modificări ale Codului fiscal în care a trebuit să corectăm erori care au fost făcute în trecut: erori de formulare, cum au fost și cea cu veteranii, și cea cu plata impozitului pentru grădinile din curțile oamenilor, unde, după ce a fost adoptat Codul fiscal, ați venit la noi, la Guvernul acesta tehnocrat, să ne cereți să modificăm, prin ordonanță de urgență, aceste lucruri și să le corectăm. Și asta am făcut: le-am corectat. Am spus-o de la început și o spun, o repet aici: nu intenționăm să creștem nicio taxă, nu intenționăm să creștem niciun impozit, nu intenționăm să scădem pensiile sau să scădem salariile. Orice modificări pe care le-am făcut la Codul fiscal au fost în acest sens, al simplificării. Și am cerut Ministerului de Finanțe, după discuții cu operatori economici, cu agenți economici, cu cei care lucrează în mediul privat, să vină cu propuneri de modificare care merg

în acest sens, al simplificării. Și au fost mai multe propuneri la Ministerul de Finanțe, dintre care unele au vizat și anumite modificări care ar fi putut avea un impact asupra taxelor, impozitelor și așa mai departe. Și am știut de ele și am spus foarte clar Ministerului de Finanțe că nu susțin astfel de modificări și că nici măcar nu vreau ca ele să fie puse în dezbatere publică. Ei, acolo a fost un secretar de stat care, în ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus în dezbatere publică acel text și i-am cerut să plece. Punct! Atât! Deci nu a fost nicio intenție de a modifica Codul fiscal în sensul a ceea ce spuneți dumneavoastră și o să vedeți măsurile pe care le vom pune în dezbatere publică, care sunt pure de simplificare, și v-am dat un exemplu, cel cu TVA-ul pentru agricultori. Doar acelea sunt cele pe care ni le asumăm să le punem în dezbatere publică, înainte de a lua orice decizie.

Ne-ați reproșat că importăm uraniu și că n-am deschis o nouă mină. Păi, dacă mina respectivă care trebuia deschisă era pregătită de acum doi, trei ani, când ar fi trebuit investiți acolo niște bani, astăzi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mină care își finalizează exploatarea în cursul acestui an și care trebuie închisă și cu alt zăcământ, care nu era pregătit încă pentru exploatare. Investim fondurile necesare ca să pregătim exploatarea acestui zăcământ și de anul viitor cred că el va putea fi exploatat și, până atunci, ca să nu întrerupem ciclul la Cernavodă, a trebuit să găsim soluții intermediare. Dar aceasta, încă o dată, e rezultatul faptului că unele lucruri n-au fost pregătite din timp.

La fel ca și cu spitalele, unde ne reproșați infecțiile nosocomiale, cu gărzile medicilor. Păi, dacă gărzile medicilor se acumulează din 2004, de când n-au fost plătite, și noi decidem să le plătim în acest an și tot noi suntem acuzați de ce n-au fost plătite din 2004... sau infecțiile nosocomiale, care au fost puse sub preș până acum, în anii trecuți, o serie de alte crize care au explodat în acest an și pe care a trebuit să le rezolvăm, cu soluții pe termen scurt, dar să începem să gândim și perspectiva.

Deci atunci când acest guvern este acuzat că nu face destul și că nu vorbește destul, cred că ar trebui să ne uităm un pic dacă nu cumva în trecut s-a vorbit prea mult și s-a făcut prea puțin.

Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să le spun.

Legat de fondurile europene, spuneați de 17 miliarde absorbite în 2015, dacă am înțeles bine. Din cifrele pe care le-am văzut eu, au fost vreo trei sau patru miliarde de euro absorbite în 2015. Anul acesta au fost plătite 3,3 miliarde. Sigur, multe dintre ele proiecte care au fost începute în anii trecuți și nu mi-am arogat rezultatul acesta. Dar a trebuit să grăbim aceste proiecte, a trebuit să le accelerăm, ca să nu pierdem banii respectivi.

Absorbția zero, nu o să mai repet, pentru că cine vrea să repete o cifră care îi place și care nu știu în ce măsură îl reprezintă, fără să știe ce e în spate..., această cifră zero, v-am spus, pentru perioada 2014–2020 există deja absorbție, suntem la 1% absorbție și suntem în media europeană. Dacă am fi avut proiecte pregătite în anii trecuți, am fi avut o absorbție mai bună. Noi v-am spus că pregătim deja proiecte, avem apeluri de proiecte lansate pentru 13 miliarde de euro, începând cu anul viitor o să se vadă aceste rezultate.

Proiecte pentru Fondul Juncker. Da, Guvernul Ponta a trimis o listă cu 200 de proiecte, din care niciunul n-a fost aprobat, pentru că niciunul n-a fost pregătit bine. Noi avem până acum câteva zeci de proiecte, din care deja unele dau semne că vor fi aprobate și ne-am dus și ne ducem pe proiecte de dimensiuni mai mici, dar proiecte concrete, pe care le putem face, și urmărim să pregătim și un cadru care să ne permită să pregătim pe viitor proiecte consistente și pentru Fondul Juncker.

Sigur, s-au folosit aici cuvinte mari, inclusiv legate de patriotism, apropo de acest Guvern tehnocrat, care e vândut străinătății, care lucrează împotriva României, care nu dă socoteală în fața Parlamentului. Sunt prezent astăzi în fața Parlamentului să dau socoteală, la câteva zile după ce mi s-a solicitat, cu ceea ce am făcut. Dacă aceasta înseamnă un guvern fără responsabilitate și fără să respecte Parlamentul, vă las pe dumneavoastră să judecați. Niciodată n-am refuzat o solicitare de a veni în fața dumneavoastră să vă spun ce am făcut. Știți foarte bine, pe proiectele mari, pe proiectele legislative importante am avut sistematic discuții cu liderii de partide politice și asta o să fac până la sfârșit. Dar pentru mine, încă o dată, patriotismul nu înseamnă discursuri sforăitoare și nu înseamnă în primul rând declarații. Pentru mine, om care sunt crescut la țară, patriotismul înseamnă în primul rând bun-simț, înseamnă a nu minți, înseamnă a-ți ține cuvântul și înseamnă să îți asumi ceea ce știi că poți să faci, și nu mai mult. Nu să faci promisiuni, ci să fii lăsat să fii judecat după fapte. Pentru mine asta înseamnă patriotismul și nu am nevoie de lecții legate de patriotism. Nici eu nu dau lecții altora legat de acest lucru. Pentru mine patriotismul și țara sunt lucruri care sunt mult prea profunde pentru a veni cu ele să le expun în piața publică pentru a câștiga niște voturi. Nu asta mă interesează

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2014/335/UE, Euratom privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, adoptată la Bruxelles la 26 mai 2014 (PL-x 636/2015, L535/2015)