Tiberiu B„rbule˛iu

Rom‚nia este pus„ din nou la col˛, pe nedrept, Ón leg„tur„ cu un subiect despre care am mai vorbit ∫i despre care voi mai vorbi — proiectul minier de la Ro∫ia Montan„.

Recent, a Ónceput difuzarea Ón America a unui film documentar, _Mine your own business_ , tenden˛ios ∫i jignitor la adresa Rom‚niei ∫i a rom‚nilor recent intra˛i Ón U.E. Urmeaz„ ca filmul s„ fie vizionat Ón aceast„ toamn„ ∫i Ón Europa. Imagini din lumea a treia sunt puse Ómpreun„ cu cele din Rom‚nia, din Ro∫ia Montan„ mai exact, pentru a sluji unei campanii denigratoare la adresa militan˛ilor ecologi∫ti care prin ac˛iunile lor — culmea! — îstopeaz„ progresul ∫i Óntre˛in subdezvoltarea Ón zon„“.

Paralela nefericit„ trasat„ Óntre Rom‚nia ∫i Africa este sup„r„toare din mai multe motive. Cl„diri p„r„site ∫i oameni Ónc„lzindu-se l‚ng„ un cazan sunt imagini pe care le po˛i Ónt‚lni ∫i la periferia New-York-ului, dar faptul c„ o companie str„in„, care se vrea un mare investitor pentru ˛ara noastr„, se folose∫te, pentru a convinge, de astfel de materiale, pe mine, ca simplu rom‚n, m„ face s„ m„ Óndoiesc de onestitatea ∫i bunele inten˛ii ale acestei firme.

Nu vreau s„ fiu p„rtinitor, nu m„ pozi˛ionez apriori de partea organiza˛iilor ecologiste, mult prea p„tima∫e, uneori, Ón Óncerc„rile lor de a atrage aten˛ia asupra eventualelor dezastre. Ceea ce nu pot s„ admit este îcomanda“ unui film denigrator pentru Rom‚nia. Spun asta pentru c„ acest gen de documentar, Ónainte de a-∫i atinge scopul, aduce mari deservicii de imagine Rom‚niei. Dovad„ este faptul c„ îThe Telegraph“, cotidian englez, titra Ón edi˛ia sa din 1 octombrie: îIndustria mineritului aurifer recruteaz„ ∫omeri din mineritul rom‚nesc Ón b„t„lia cu ecologi∫tii“.

Trist„ imagine ∫i pu˛in ofertant„ ne cre„m cu astfel de îambasadori“. P‚n„ o s„ reu∫im s„ concepem un brand de ˛ar„ — oare c‚nd?! —, renumele nostru se cl„de∫te, din p„cate, pe subiecte precum situa˛ia copiilor din orfelinate, discrimin„ri etnice, c‚ini vagabonzi ∫i cer∫etori rom‚ni pribegi prin capitalele europene. La acestea se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 poate ad„uga acum ∫i imaginea satelor rom‚ne∫ti aflate pe aceea∫i treapt„ de subdezvoltare cu cele din Africa.

Pe un cal alb vin, Óns„, cavalerii binelui de la îGabriel Resources“, care, altrui∫ti, ofer„ locuri de munc„, bun„stare ∫i o exploatare care nu distruge mediul. Reversul e Ónfrico∫„tor: spectrul s„r„ciei absolute pentru localnicii care vor refuza proiectul.

™i dac„ asta nu ar fi de ajuns, exist„ voci ∫i la Bruxelles care ne atac„ Ón leg„tur„ cu acest proiect. Recent, europarlamentarul maghiar Gyula Hegyi a avertizat, Ón cadrul unei conferin˛e de pres„ organizate la P.E., asupra pericolelor proiectului minier de la Ro∫ia Montan„. A fost, din nou, pus pe tapet dezastrul ecologic din 2000, c‚nd o companie australian„ ce opera la Baia Mare a poluat Some∫ul, Tisa, Dun„rea; s-a atras aten˛ia c„, fa˛„ de Baia Mare, exploatarea de la Ro∫ia Montan„ este de aproximativ de 40 de ori mai mare! Œngrijorarea ungurilor este justificat„ pentru c„ acest proiect de exploatare pe baz„ de cianuri are un impact transfrontalier major, Rom‚nia fiind obligat„ de normele europene s„ cear„ p„rerea ˛„rilor riverane.