Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 27 octombrie 2006 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice pe care o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este: îCoreea de Nord — un pericol nuclear“.

Prin testul nuclear subteran efectuat luni, 9 octombrie 2006, Coreea de Nord este a opta ˛ar„ care a efectuat experien˛e cu arme nucleare, al„turi de Statele Unite,

Rusia, Fran˛a, Marea Britanie ∫i China, care sunt p„r˛i constitutive ale Tratatului de Neproliferare Nuclear„ (TNP), India ∫i Pakistan, care sunt puteri nucleare _de facto_ .

De la explozia primei bombe atomice Ón de∫ertul New Mexico, la 16 iulie 1945, ∫i p‚n„ Ón prezent, puterile nucleare mondiale au efectuat 2.047 de teste explozive atomice.

Statele Unite sunt singura ˛ar„ care a folosit arma nuclear„ Ómpotriva unei ˛„ri inamice.

Tema pericolului nuclear la adresa umanit„˛ii ∫i a vie˛ii pe p„m‚nt este extrem de sensibil„ ∫i cunoscut„. Tratatul privind interzicerea complet„ a testelor nucleare, adoptat de O.N.U. la 10 septembrie 1996, a pus cap„t, teoretic, testelor nucleare efectuate Ón lume dup„ 1945.

Iat„, Óns„, c„ Phenianul atenteaz„ la garantarea p„cii ∫i stabilit„˛ii globale ∫i regionale.

Prin demararea acestui act provocator ∫i iresponsabil, comunitatea interna˛ional„ a reac˛ionat vehement Ón urma ultimului test nuclear ∫i a trimis un mesaj clar ∫i ferm regimului nord-coreean.

Cei cinci membri permanen˛i ai Consiliului de Securitate (China, Statele Unite, Fran˛a, Marea Britanie, Rusia) plus Japonia au dat o rezolu˛ie la New York.

Œn urma efectu„rii testului nuclear, Coreea de Nord s-a situat Ón afara interdic˛iilor impuse de Tratatul de neproliferare nuclear„ ∫i, Ón consecin˛„, Consiliul de Securitate al O.N.U. a impus s‚mb„t„, 14 octombrie 2006, sanc˛iuni economice ∫i comerciale Republicii Democrate Populare Coreene ∫i i-a cerut s„ revin„ la negocieri, ab˛in‚ndu-se de la alte experimente similare.

Consiliul a luat aceast„ decizie Ón Rezolu˛ia nr. 1.718, adoptat„ Ón unanimitate de c„tre cei 15 membri. Documentul prevede un embargo asupra armelor ∫i materialelor conexe, asupra materialelor legate de tehnologia nuclear„ sau cea a rachetelor, precum ∫i asupra produselor de lux.

Pe plan regional, testul nuclear a dat o lovitur„ serioas„ politicii de apropiere ini˛iate de Seul cu vecinul s„u.

Prin vocea ministrului de externe al Rom‚niei, Mihai R„zvan Ungureanu, ˛ara noastr„ condamn„ efectuarea testului, apreciind c„ acesta reprezint„ îun act grav de provocare la adresa regimului interna˛ional de neproliferare nuclear„“.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#30071

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îŒnc„ o iarn„ grea“.

Autoritatea Reglement„rii Ón Domeniul Energiei (A.N.R.E.) a publicat o list„ cu pre˛urile de referin˛„ la energia termic„ pentru 22 de localit„˛i din ˛ar„, pre˛uri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 care vor fi practicate de autorit„˛ile locale. Surpriza este imens„, rom‚nii din zonele cele mai s„race ale ˛„rii vor pl„ti cele mai mari pre˛uri, cre∫terile fiind cuprinse Óntre 60% ∫i chiar 90%. La polul opus se afl„ ora∫ele cunoscute ca av‚nd cele mai mari venituri pe locuitor, cre∫terea fiind aproape nesemnificativ„.

Ideea Guvernului de a Ónlocui pre˛ul na˛ional de referin˛„ pentru energia termic„ cu pre˛urile locale de referin˛„ stabilite de A.N.R.E. ∫i A.N.R.S.C. (Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod„rie Comunal„), Ón colaborare cu administra˛iile locale, s-a dovedit a fi un adev„rat fiasco pentru rom‚ni ∫i Ón special pentru pensionari, care Ó∫i duc zilele cu greu.

Cre∫terea fulminant„ pentru localit„˛ile s„race a acestor costuri la energia termic„ se datoreaz„ ∫i lipsei banilor pentru investi˛ii Ón infrastructur„, deteriorarea sistemelor de producere a energiei termice reflect‚ndu-se acum Ón costurile mari de produc˛ie ce vor arde la buzunarele, ∫i a∫a ciuruite, ale locuitorilor acestor zone.

Œn acest moment, av‚nd Ón vedere c„ nu se poate previziona c‚t va dura anotimpul rece ∫i mai ales cu ce fenomene meteorologice ne vom confrunta, un calcul exact al facturii la Ónc„lzire este greu de f„cut. ™i asta pentru c„ acest pre˛ este doar unul orientativ, autorit„˛ile locale put‚nd majora sau diminua aceast„ valoare, Ón func˛ie de schimb„rile intervenite Ón procesul de produc˛ie.

La nivelul jude˛ului Boto∫ani, cre∫terea pre˛ului de referin˛„ al energiei termice pentru iarna 2006—2007 este de 75%. ™i asta Ón condi˛iile Ón care, totu∫i, autorit„˛ile locale au f„cut investi˛ii serioase Ón cadrul sistemului centralizat de producere ∫i distribu˛ie a energiei termice. Nu va mira, cred, pe nimeni dac„ la iarn„ boto∫„nenii, dintr-un salariu minim pe economie, vor reu∫i s„-∫i achite par˛ial c„ldura consumat„, astfel c„ la var„ vor munci tot pentru plata c„ldurii din iarn„.

Ca urmare, solicit at‚t Guvernului Rom‚niei, c‚t ∫i A.N.R.E. ∫i A.N.R.S.C. s„ prezinte care au fost criteriile pe care s-au bazat Ón fundamentarea pre˛ului de referin˛„ pentru administra˛iile locale ∫i cum pot fi ajuta˛i cei din zonele s„race s„ dep„∫easc„ aceast„ iarn„, Ón condi˛iile Ón care debran∫area individual„ nu mai este legal posibil„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Viorel Pupez„

#32957

Bun„ diminea˛a, doamna pre∫edint„! Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îCiocoii vechi ∫i... portocalii“.

Ciocoiul, acel parvenit ∫i slugarnic al vremurilor de odinioar„, a revenit Ón actualitate, fiind prototipul omului politic Ómbr„cat Ón salopete portocalii, slug„rnicind la trei palate, poate o prinde ciolanul aruncat de la masa

boierului. El are trei caracteristici: puterea de dragul puterii, absen˛a oric„rui ideal ∫i dispre˛ul pentru mase.

Ciocoii de ast„zi ∫i de ieri se joac„ cu destinele poporului cu cinismul celui care-∫i construie∫te averea pe necazul celor pe care i-a ajutat s„ nu tr„iasc„ bine. Ei ciugulesc c‚te un pic din buc„˛ica de p‚ine a fiec„rui am„r‚t, pentru a ajunge s„ m„n‚nce caviar cu polonicul prin restaurantele cu renume din Bucure∫ti, unde se pune la cale viitorul Rom‚niei.

Ciocoii uit„ Óntotdeauna de unde au plecat, votul electoratului fiind doar un mijloc care scuz„ scopul final: Ónavu˛irea.

Pentru ciocoii actuali politica este o afacere. Unii au f„cut avere folosindu-se de statutul de demnitar, al˛ii s-au folosit de acest statut pentru a-∫i proteja agoniseala.

Ciocoii vremurilor noastre s-au f„cut peste noapte doctori Ón ∫tiin˛e ∫i universitari, au s„rit de pe punte direct pe un fotoliu c„ldu˛ de pre∫edinte. Pozeaz„ Ón omul providen˛ial, care este ba primar general, ba ∫ef de partid, ba premier, ba ∫ef de stat, adic„ tot ce vrea el s„ fie, anun˛‚nd c„ doar el poate face ordine Ón ˛ara asta.

Situa˛ia nu este doar o caracteristic„ pentru v‚rful clasei politice de la Bucure∫ti. La fel se Ónt‚mpl„ ∫i Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, unde ciocoism Ónseamn„ s„ devii Óntr-o noapte avocat, cum i s-a Ónt‚mplat pe vremuri unui lider democrat, sau doctor Ón ∫tiin˛e economice, Ón timp ce jude˛ul este falimentat prin boicotarea activit„˛ii administra˛iei locale.

Cum poate fi oare numit un lider politic liberal care, cu buzunarele doldora de bani, le transmite celor peste 5.000 de profesori din jude˛ s„-∫i mai a∫tepte salariile p‚n„ consilierii Alian˛ei vor binevoi s„ vin„ la ∫edin˛ele consiliului jude˛ean pentru a vota rectificarea bugetului?! Coicoismul define∫te ∫i fuziunea dintre rela˛iile economice ∫i cele de rudenie, practicate la numirile Ón func˛ie de la serviciile deconcentrate sau Ón consiliile de administra˛ie ale unor societ„˛i aflate Ón subordinea autorit„˛ilor locale. Cumetri, fini, na∫i ∫i nepo˛i au parvenit Ón func˛ii publice, prin concursuri de fa˛ad„, elimin‚nd orice form„ de promovare dup„ criteriul valorilor.

Termenul poate fi bl‚nd pentru cei care, Ón numele Alian˛ei portocalii, vin Ón jude˛e ∫i anun˛„ cu m‚ndrie c„ au mai rezolvat c‚teva miliarde pentru reabilitarea ∫colilor sau pentru o uli˛„ din sat. Se arunc„ cu banii publici, îf„r„ num„r“, Ón manier„ discre˛ionar„, de parc„ s-ar da de poman„, nu din taxele ∫i impozitele îr‚nda∫ului“.

Œn mai toate ora∫ele, primarii asfalteaz„ str„zile ce duc la conacul sau la neamurile lor, de la proiect p‚n„ la piatr„ sau borduri totul color‚ndu-se Ón portocaliu. Ciocoii locali nu umbl„ pe jos, sunt prea grele buzunarele umplute cu comisioane din credite bancare ce Ómpov„reaz„ bugetele locale ∫i oamenii peste 30 de ani!

St„p‚ni pe mo∫ia statului rom‚n, guvernan˛ii portocalii ∫i-au f„cut o biblie din îCiocoii vechi ∫i noi“. Aceasta Ói va costa, vor da cu capul de pragul de sus ∫i-l vor vedea pe cel de jos!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#36823

Doamna pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de 23 octombrie vom aniversa 50 de ani de la izbucnirea Revolu˛iei Anticomuniste din Ungaria. Mi∫carea social„ a Ónceput cu o demonstra˛ie pa∫nic„ a studen˛ilor din Budapesta, Ón semn de solidaritate cu poporul polonez. Demonstran˛ilor li s-au al„turat ∫i muncitorii din Capitala maghiar„. O parte dintre demonstran˛i au d„r‚mat statuia lui Stalin, ceilal˛i Óns„ au solicitat Ón fa˛a Radioului transmiterea Ón direct a revendic„rilor. Reprezentan˛ii serviciului Securit„˛ii au deschis focul asupra demonstran˛ilor din fa˛a Radioului, fapt care a contribuit la izbucnirea insurec˛iei.

Œn ziua de 24 octombrie au ap„rut coloane de tancuri sovietice Ón Capitala Ungariei. Œn ziua urm„toare, trupele sovietice au deschis focul asupra demonstran˛ilor neÓnarma˛i, ajung‚ndu-se la un adev„rat m„cel. Din acest moment, insurec˛ia popular„ n-a putut fi oprit„ nici Ón Budapesta, nici Ón ora∫ele din provincie.

Sub presiunea luptelor de strad„, Erno˝ Gere, secretarul general al partidului unic, ∫i-a dat demisia.

Œn ziua de 27 octombrie 1956 s-a format guvernul condus de Imre Nagy, iar Ón ziua urm„toare trupele sovietice au p„r„sit Capitala Ungariei.

Œn ziua de 1 noiembrie Imre Nagy a acceptat majoritatea revendic„rilor populare solicitate de revolu˛ionari ∫i a hot„r‚t ie∫irea Ungariei din Tratatul de la Var∫ovia ∫i a declarat neutralitatea ˛„rii.

Dup„ aceast„ decizie istoric„, János Kádár s-a refugiat la ambasada sovietic„, de unde a ajuns la Moscova. De aici a ini˛iat formarea unui guvern comunist contrarevolu˛ionar, care Ón ziua de 4 noiembrie, cu ajutorul trupelor sovietice, s-a instalat la Budapesta. De∫i insurgen˛ii au luptat cu eroism Ómpotriva trupelor de ocupa˛ie, rezisten˛a lor a fost zdruncinat„ Ón c‚teva zile. Luptele r„zle˛e de ariergard„ ∫i grevele politice au continuat, Óns„, ∫i la Ónceputul anului 1957.

Reprezentan˛ii puterii comuniste din Rom‚nia s-au folosit de evenimentele revolu˛ionare din Ungaria pentru a restr‚nge drepturile minorit„˛ii maghiare. Represaliile s-au Óndreptat ∫i Ómpotriva intelectualilor rom‚ni din marile centre urbane care, sub influen˛a ideilor revolu˛ionare din Ungaria, au formulat pentru prima dat„ necesitatea introducerii autonomiei universitare.

Num„rul celor Óntemni˛a˛i era de peste 10.000, dar numero∫i savan˛i, profesori universitari ∫i studen˛i au fost deporta˛i ∫i obliga˛i la munc„ silnic„. Teroarea ∫i atrocit„˛ile oficialit„˛ilor comuniste au contribuit la restr‚ngerea drepturilor cet„˛ene∫ti din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îLegea privind aplicarea legii“.

Stima˛i colegi,

Stau ∫i m„ Óntreb dac„ toat„ activitatea noastr„ din Parlament Ónseamn„ ceva pentru cineva. Discut„m proiecte de lege, discut„m articole din legi, fiecare Ón parte, Óncerc„m s„ prevedem orice situa˛ie pe care o poate na∫te acel articol sau articolele legislative, aprob„m aceste legi pentru o bun„ guvernare, pentru a∫a-numita ordine Ón stat. ™i mai departe?! Nimic.

Legea se aplic„ dup„ bunul-plac sau dup„ cum o cer interesele unei persoane sau ale unui grup de persoane.

Pachetul de legi funciare a ajuns s„ fie interpretat dup„ cum Ói taie capul pe cei pu∫i s„ vegheze la aplicarea legisla˛iei, bun„, rea, a∫a cum a fost votat„.

Œncep‚nd cu primarii, consilierii locali, membrii comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, ∫i termin‚nd cu magistra˛ii, fiecare are propria interpretare a legii ∫i niciuna dintre aceste interpret„ri nu se pliaz„ pe litera actului normativ.

Legea privind v‚nzarea spa˛iilor cu destina˛ie cabinete medicale este redefinit„ Ón fiecare comunitate dup„ interesele locale. Nici m„car lista cabinetelor ce urmeaz„ a fi scoase la v‚nzare nu a fost aprobat„ de c„tre consiliile locale din ˛ar„.

Vorba aia: îAt‚tea bordeie, at‚tea obiceie...“.

Codul fiscal a ajuns îciuca scandalurilor“ Ón mai toat„ ˛ara. Una este defini˛ia dat„ de contribuabil, o cu totul alta cea emanat„ de inspectorii fiscali.

Statul rom‚n a fost obligat s„ pl„teasc„ milioane de euro desp„gubiri celor c„rora Curtea Drepturilor Omului le-a dat dreptate. Cum s-a ajuns la aceast„ situa˛ie absurd„, Ón care str„inii s„ interpreteze legea rom‚neasc„ mult mai bine dec‚t magistra˛ii no∫tri? R„spunsul este tran∫ant de simplu: ei au aplicat litera legii, judec„torii rom‚ni au interpretat litera legii.

Zeci de mii de rom‚ni s-au luptat prin instan˛e pentru ob˛inerea drept„˛ii. Œnarma˛i cu o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ ∫i irevocabil„, ba pe deasupra ∫i Ónvestit„ cu titlu executoriu, au crezut c„ l-au prins pe Dumnezeu de un picior. Eroare! Acea hot„r‚re s-a dovedit ∫i se dovede∫te a fi îap„ de ploaie“. De ce? Pentru c„ fiecare a interpretat cum a vrut litera legii, iar hot„r‚rile judec„tore∫ti au ajuns s„ fie luate Ón der‚dere.

Lista unor astfel de exemple este foarte lung„. ™i, de aceea, m„ Óntreb dac„ toat„ activitatea noastr„ Ón Parlament Ónseamn„ ceva pentru cineva.

Ori poate este nevoie de o lege privind respectarea legii, una Ón care articolul unic s„ sune cam a∫a: îLegea este f„cut„ pentru a fi respectat„ de to˛i cet„˛enii rom‚ni, f„r„ excep˛ii, a∫a cum a fost ea votat„. Œn caz contrar, se vor aplica m„surile prev„zute de lege“. Iar m„surile vor face parte din normele metodologice de aplicare a Legii privind respectarea legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Dar chiar ∫i atunci se vor g„si unii care s„ interpreteze legea dup„ bunul-plac. Mul˛umesc.

Dumitru Bentu

#42534

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o: îRestaurantul“.

Una dintre legendele care s-au n„scut din asprele raporturi ale navigatorilor cu marea este cea a îOlandezului zbur„tor“. Subiectul, preluat ∫i de Wagner Ón opera cu acela∫i nume, se refer„ la un c„pitan olandez care jurase c„ va naviga Ón jurul Capului Bunei Speran˛e, chiar dac„ Ói va lua o via˛„ Óntreag„ acest lucru ∫i chiar mai mult. Condamnat de diavol s„ navigheze la nesf‚r∫it, are voie s„ debarce de pe corabia-fantom„ pentru scurt timp, la fiecare 7 ani, c„ut‚nd acea femeie a c„rei dragoste adev„rat„ Ól va izb„vi de blestem. Frumoas„ ∫i plin„ de semnifica˛ii legend„.

Provenit profesional din acela∫i mediu marin, pre∫edintele Traian B„sescu nu este nici fantomatic, precum nava batavului, nici dornic de a se izb„vi de vreun blestem. Este viu ∫i natural, creator la r‚ndul s„u al unui alt personaj Ón curs de îlegendizare“ — pre∫edintele-juc„tor. Din aceast„ ipostaz„ autoasumat„ emite aprecieri, judec„˛i de valoare, compara˛ii surprinz„toare ∫i îmemorabile“. Ultima asemenea isprav„ s-a petrecut Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, c‚nd pe un post de televiziune se str„duia s„ ne explice, aidoma eroului lui Bacalba∫a, ce este Uniunea European„ ∫i ce va s„ zic„ ea.

Ar fi putut recurge la o compara˛ie sau, de ce nu, la o metafor„ din specificul meseriei sale. Iat„, de exemplu, intrarea Ón Uniunea European„ poate fi asemuit„ cu acceptarea unei nave mai mici ∫i mai nec„jite Ón ansamblul unei flote puternice, maiestuoase ∫i, de ce nu, Óng„duitoare?

Dar cum atunci c‚nd aude de flot„ fuge de acest termen ca o tenebroas„ creatur„ de t„m‚ie, s-a inspirat dintr-o lume pentru care de˛ine expertiza: restaurantul.

Chiar dac„ de 5 stele, Uniunea European„ — Ón viziunea Domniei Sale — tot un local de alimenta˛ie public„ r„m‚ne! Evident, intri, comanzi, consumi, iar dac„ nu pl„te∫ti, nu-i nimic, vei pierde doar respectul comesenilor, ba, mai mult, nu vei fi dat afar„ cu argumente de tip îPotcoava“. Original„ ∫i idilic„ viziune! îSubtil„“ ∫i îonorant„“ compara˛ie pentru cea mai reu∫it„ construc˛ie politic„ ∫i economic„ a Europei ultimelor secole.

Nu mai suntem de mult nici surprin∫i, nici consterna˛i, nici m„car interesa˛i de panseurile preziden˛iale. Stilul e omul, iar omul e pre∫edinte. Restul e politic„ — de birt, de c‚rcium„, de restaurant...!

Mul˛umesc.

Costache Mircea

#45128

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Una dintre Óntreb„rile care st„ruie Ón mentalul colectiv Ón aceste momente este ∫i reversul intr„rii noastre Ón Uniunea European„, ∫i anume: unii caut„ r„spuns la Óntrebarea: ce se va Ónt‚mpla concret cu via˛a rom‚nilor ∫i ce ducem noi Ón Uniunea European„?

Prea obi∫nui˛i cu vitregiile istoriei, nu e de mirare c„ din ce Ón ce mai mul˛i rom‚ni nu mai sunt chiar at‚t de eurooptimi∫ti pe c‚t erau mai deun„zi.

Ca s„ se vad„ c‚t„ dreptate au, s„ se team„ c„ vor ie∫i iar Ón pierdere, este nevoie de un mic efort de memorie, spre a ne aminti ce jertfe am dat Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, ca la sf‚r∫it, c‚nd s-a tras linie, s„ ie∫im tot noi datori v‚ndu˛i ∫i cu r„ni care nu se vor cicatriza cur‚nd.

Dup„ 1989, am dat, pe ce-o fi, pe ce-o n-o fi, mai mult gratis, industria, economia, rezervele naturale, energia, ∫i acum a∫tept„m s„ vedem ce vom primi: produse scumpe, restric˛ii, standarde, legi europene.

Dar legile vor fi bune, c„ bune au fost ∫i p‚n„ acum la noi, cele mai multe dintre ele, dar cine o s„ le aplice?

Ce, p‚n„ acum noi n-am avut legi? Le-a respectat cineva? ™i se mai pune o Óntrebare: ce va veni dinspre Uniunea European„ vom vedea, dar cu ce Ói vom procopsi noi pe europeni? Cu c‚te procente va cre∫te economia neagr„ ∫i infrac˛ionalitatea la nivel continental?

Pentru c„ la capitolul îÓnv‚rteli, combina˛ii mafiote, escrocherii cu bani publici“ nu ne Óntrece nimeni. Altfel, cum se explic„ faptul c„ la noi medicamentul este de cinci ori mai scump dec‚t Ón ˛„rile de origine, kilometrul de asfalt este de trei ori mai scump ca Ón Austria, cum se face c„ Óndat„ ce ajunge unul primar, prefect, pre∫edinte de jude˛, toate neamurile Ó∫i Ónregistreaz„ la repezeal„ firme de reparat str„zi, de borduri, de alimentare cu gaze, cu ap„, de construc˛ii, de consolid„ri, de poduri ∫i pode˛e, de stropit ma∫inile cu ap„ chioar„ contra gripei aviare.

Chiar a∫a! De ce migreaz„ mereu primarii c„tre partidele de la putere? Ei le spun s„tenilor c„ se duc dup„ bani, ca s„ fac„ mai multe minuni Ón comun„ pentru cet„˛eni. Aiurea! Nu pentru cet„˛eni se duc ei buluc, ca haita de c‚ini la m„cel„rie! P„i dac„ au trecut to˛i Ón sfera puterii, banii fiind aceia∫i, cui s„-i dea mai Ónt‚i? P‚n„ la urm„ nu prime∫te nimeni niciun ban Ón plus pentru binele cet„˛enilor, rostul migra˛iei fiind unul singur: c‚nd e∫ti de partea puterii po˛i fura lini∫tit pentru tine ∫i pentru ai t„i, c„ nu te controleaz„ nimeni. ™i atunci, de ce se mai bat cei de sus pentru cohortele de primari migratori de jos? Pentru c„ cei de jos fur„ ∫i pentru cei de sus. Ei lucreaz„ Ómpreun„, Óntr-o perfect„ armonie, ca s„ tr„iasc„ ei bine. Iar cel mai mare furt pe care cei de jos Ól fac cadou st„p‚nilor lor este frauda electoral„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 ™i aici e aici! Acum s„-i vedem noi pe Ónal˛ii func˛ionari europeni. Vor mai sta ei cu m‚inile Ón s‚n s„ le transfere rom‚na∫ii aceast„ ho˛ie f„r„ margini Ón spa˛iul Uniunii? Vor asista ei pasivi la furtul furturilor, votul de con∫tiin˛„ al cet„˛eanului, ca p‚n„ acum?

Dac„ mai este vreun naiv care s„ cread„ c„ exager„m vorbind de fraudarea sistematic„ a alegerilor ∫i a scrutinelor constitu˛ionale, Ói dau c‚teva cifre extrase din îMonitorul Oficial“, cu rezultatele alegerilor din noiembrie 2004. ™i constat„m c„ numai Ón jude˛ul Buz„u, din 230.000 de aleg„tori prezen˛i la urne, 32.500 — aproximativ 15% — au fost pe liste suplimentare, pe T1 ∫i T2 — oameni Ón tranzit sau presupu∫i Ón tranzit.

Tot aici s-au Ónregistrat 48.000 de voturi nule, adic„ aproximativ 20%, din care: 19.000 de voturi nule la Camera Deputa˛ilor; 18.000 voturi la Senat; 11.500 voturi la Pre∫edin˛ie.

Chiar crede cineva c„ n-au mai ∫tiut oamenii s„ voteze Óntre cei c‚˛iva candida˛i la pre∫edin˛ie? ™i ale cui au fost voturile declarate nule, ale celor de la putere, care organizau alegerile, sau ale P.R.M.?

Nu mai este nici un dubiu. Cifrele oficiale arat„ clar propor˛iile inimaginabile ale fraudei. Oamenii primarului, bine p„zi˛i de ∫eful de post, fur„ voturile pe rupte, din 1990 Óncoace, v„z‚nd c„ nu li se Ónt‚mpl„ nimic, ba, mai mult, fiind recompensa˛i cu fel de fel de avantaje.

Degeaba se mai vait„ unii c„ o duc greu. Cine ajut„ mafio˛ii s„ fure bani publici, s„ fure economia, Ói ajut„ s„ fure ∫i voturi.

Aceasta este Rom‚nia real„, stima˛i comisari europeni, ho˛ie ∫i iar ho˛ie pe toat„ linia! Preg„tirea de alegeri Ón Rom‚nia, anticipate sau la termen, Ónseamn„ preg„tirea pentru fraud„.

Pentru asta au cei de la putere nevoie de primari. Primarii sunt coordonatorii jafului, ∫i nu numai Ón banii publici, nu numai Ón fondul funciar, ci ∫i tot ei sunt campionii furtului la urne.

Aten˛ie, Europa, venim!

Kerekes Károly

#50061

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la necesitatea asum„rii p„r˛ilor negative ale istoriei.

Œn data de 9 octombrie, ∫i la Bucure∫ti s-a comemorat holocaustul, ocazie cu care s-a pus piatra de temelie a Monumentului dedicat memoriei holocaustului din Rom‚nia.

La eveniment a participat pre∫edintele Traian B„sescu, Ónc„ vizibil marcat de amintirea imaginilor v„zute anul trecut la Muzeul Ónchinat holocaustului din Washington despre holocaustul din Rom‚nia. Atunci domnul pre∫edinte a pl‚ns.

Pe 9 octombrie, Domnia Sa a afirmat c„ rom‚nii ar trebui s„-∫i asume realit„˛ile istorice ∫i s„ priveasc„ Ón fa˛„ atrocit„˛ile trecutului. Trebuie s„ recunosc faptul c„ reac˛ia pre∫edintelui de anul trecut m-a impresionat, iar faptul c„ a v„rsat lacrimi Ón timpul vizit„rii muzeului mi-a confirmat p„rerea c„ este un om de stat cu o sensibilitate deosebit„.

Totodat„, nu am putut s„ nu m„ g‚ndesc c„ lacrimile pre∫edintelui se leag„ de o perioad„ Óntunecat„ a istoriei Rom‚niei, c‚nd evreii au avut o soart„ tragic„, provocat„ de autorit„˛ile rom‚ne. ™i mai m-am g‚ndit c„ tot Ón acea perioad„, ∫i tot autorit„˛ilor rom‚ne li se datoreaz„ ∫i atrocit„˛ile Óndreptate Ómpotriva maghiarilor din Ardeal.

Œn toamna anului 1944, dup„ p„trunderea armatei rom‚ne Ón Ardealul de Nord, mii de cet„˛eni de na˛ionalitate maghiar„ au fost interna˛i Ón Lag„rul de la Feldioara, jude˛ul Bra∫ov, Ón care, din cauza tratamentului inuman, au murit Ón jur de 300 de persoane, iar supravie˛uitorii au fost deporta˛i Ón fosta U.R.S.S., de unde mul˛i nu s-au mai Óntors.

M„ g‚ndesc totodat„ la execu˛iile comise cu cruzime Ón satele secuie∫ti de autorit„˛ile rom‚ne provizorii, cunoscute sub denumirea de îG„rzile Maniu“. Œn Ardealul de Nord mai mul˛i cet„˛eni de na˛ionalitate maghiar„ au fost omor‚˛i prin Ómpu∫care, iar Ón localitatea Aita Seac„, jude˛ul Covasna, men˛ionat ca un fapt ie∫it din comun, dou„ persoane au fost ucise dup„ metode medievale de decapitare.

Azi la Feldioara ∫i Ón numeroase alte locuri din Ardeal se Ónal˛„ monumente care amintesc despre aceste fapte, monumente ridicate de popula˛ia maghiar„, ∫i nu de autorit„˛ile rom‚ne, care nici p‚n„ azi nu ∫i-au exprimat Ón vreun fel regretul fa˛„ de evenimentele tragice din toamna lui ’44.

Pe mine personal m-ar impresiona un gest pios al pre∫edintelui la Memorialul de la Feldioara, ce va avea loc ∫i Ón acest an Ón noiembrie. La urma urmei, ∫i aceste victime au fost cet„˛eni ai Rom‚niei. A∫ interpreta-o ca pe o inten˛ie sincer„ de a recupera realit„˛i istorice care trebuie s„ se sedimenteze Ón con∫tiin˛a na˛ional„, ar fi, a∫adar, un gest de Ónclinare Ón fa˛a istoriei ∫i un gest de reveren˛„ Ón fa˛a victimelor ∫i a durerilor suferite de acestea.

De asemenea, mi-ar pl„cea s„ aflu c„ prin grija Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón manualele de istorie aceste evenimente dureroase ∫i-au g„sit locul cuvenit. A∫ vrea s„ v„d simple gesturi de Ón˛elegere a traumelor ∫i de regret Ón fa˛a unor tragedii trecute.

Au fost odat„ ni∫te oameni care au suferit profund. Au fost concet„˛enii no∫tri. Cele tr„ite de ei fac parte din istoria na˛ional„ ∫i ar trebui comemorate cum se cuvine. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Andrian Sirojea Mihei

#55398

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ie politic„: îImportan˛a alegerii europarlamentarilor rom‚ni trebuie promovat„ din timp“

P‚n„ la 31 decembrie 2007, Rom‚nia trebuie s„ organizeze alegeri pentru a trimite 35 de europarlamentari la Parlamentul European. Cu c‚t mai repede, cu at‚t mai bine, a∫ spune, astfel Ónc‚t Rom‚niei s„ Ói fie reprezentate legitim interesele Ónc„ de la primii pa∫i.

Dat fiind faptul c„ Ón viitor Parlamentul European va fi implicat Ón realizarea a 95% din legisla˛ia european„, importan˛a acestor alegeri este evident„, iar persoanele care vor reprezenta Rom‚nia Ón Parlamentul European trebuie s„ fie profesioni∫ti, f„r„ probleme de imagine, necontroversa˛i, care s„ reprezinte cu adev„rat interesele Rom‚niei Ón fa˛a Europei.

Jonathan Scheele, reprezentantul Comisiei Europene, a subliniat c„ îimportant este s„ ave˛i parlamentari buni“, referindu-se la criteriile de alegere a europarlamentarilor. îSper ca tinerii s„ participe, dar este nevoie de ei ∫i

pentru Óntinerirea politicii din Rom‚nia“, a mai spus dumnealui, care a f„cut ∫i un scurt profil al candidatului ideal, spun‚nd c„ acesta ar trebui s„ fie familiar cu problematica european„, ar trebui s„ ∫tie cel pu˛in o limb„ de circula˛ie european„, s„ aib„ abilit„˛i de comunicator ∫i ar trebui s„ fie ∫i un c„l„tor rezistent, desele transferuri Óntre capitale fiind foarte obositoare.

Ministrul integr„rii, doamna Anca Boagiu, a declarat c„ alegerile pentru desemnarea viitorilor europarlamentari ar trebui s„ fie organizate c‚t mai cur‚nd: îAceste alegeri trebuie s„ aib„ loc c‚t mai repede, Óntr-un moment c‚t mai apropiat de momentul ader„rii“.

Indiferent pentru ce variant„ legislativ„ se va opta pentru organizarea acestor alegeri — c„ vor fi alegeri la nivel regional sau la nivel de circumscrip˛ie na˛ional„ —, dou„ probleme trebuie tratate cu deosebit„ aten˛ie: modul de organizare a alegerilor ∫i, anterior alegerilor, promovarea importan˛ei acestora, dat fiind faptul c„ Uniunea European„ impune ca pragul electoral s„ fie de maximum 5%.

Sunt voci care spun c„, pentru a determina cet„˛enii s„ participe la vot, alegerile europarlamentarilor ar putea fi asociate cu alegerile anticipate. Acest lucru cred c„ nu ar fi benefic pentru Rom‚nia. Œn primul r‚nd, pentru c„ alegerile anticipate nu sunt o certitudine ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru c„ ar diminua interesul cet„˛enilor ∫i Ónsemn„tatea pe care ace∫tia o asociaz„ cu alegerile europarlamentare.

Trebuie s„ Ónv„˛„m din experien˛a altor ˛„ri, unde participarea popula˛iei la alegerile pentru Parlamentul European a fost sc„zut„, deseori aproape de pragul electoral, ∫i s„ prevenim o astfel de situa˛ie printr-o preg„tire corespunz„toare a evenimentului.

Cele zece state membre integrate Ón Uniunea European„ Ón mai 2004 au organizat alegeri pentru europarlamentari Ón aproximativ o lun„ ∫i jum„tate de la data integr„rii. Conform procedurilor europene, p‚n„ ce vom organiza aceste alegeri, cei 35 de actuali euroobservatori rom‚ni cap„t„ statutul de europarlamentari interimari, av‚nd inclusiv drept de vot. Domnul Jonathan Scheele spunea c„: îExista o tradi˛ie Ón Rom‚nia ca alegerile s„ nu se organizeze imediat dup„ ce vin facturile mari la electricitate ∫i c„ldur„ din iarn„“. Œns„, Ón acest caz, sunt convins c„ rom‚nii vor Ón˛elege diferen˛a ∫i importan˛a acestor alegeri pentru ˛ara noastr„, mai ales dac„ institu˛iile implicate vor face demersuri sus˛inute Ón acest sens.

De aceea, consider c„ Ministerul Integr„rii, Guvernul ∫i toate institu˛iile implicate trebuie s„ preg„teasc„ organizarea acestor alegeri ∫i s„ fac„ toate eforturile pentru promovarea importan˛ei pe care acestea o au. Deoarece doamna Boagiu dore∫te ca aceste alegeri s„ fie f„cute c‚t mai cur‚nd, ar fi cazul ca ac˛iunile de promovare s„ Ónceap„ deja ∫i Ónc„ o dat„ subliniez seriozitatea cu care aceste ac˛iuni trebuie s„ fie tratate. V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#59580

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îDegringolada din Ónv„˛„m‚nt“.

Œn interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ie doar c‚teva dintre disfunc˛iile Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar rom‚nesc, care, pe fondul neimplic„rii ∫i iresponsabilit„˛ii guvernan˛ilor portocalii, se ad‚ncesc prevestind un dezastru.

Œn primul r‚nd, Ón ultimul an, cooperarea ∫i colaborarea dintre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Parlamentul Rom‚niei au fost inexistente. Œn cele dou„ Comisii pentru Ónv„˛„m‚nt, de la Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, nu s-a prezentat ministrul educa˛iei sau al˛i factori responsabili din Ministerul Educa˛iei pentru a prezenta o strategie de dezvoltare ∫i modernizare a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar rom‚nesc pe termen scurt, mediu ∫i lung, strategie care s„ fie dezb„tut„, agreat„ ∫i sus˛inut„ de toate partidele politice, strategie care s„ fie Ón consens cu situa˛ia social„, economic„ ∫i politic„ din ˛ar„ ∫i Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œn al doilea r‚nd, structurile de organizare centrale ∫i locale ale Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, programele ∫i manualele ∫colare, metodele ∫i dot„rile nu corespund etapei actuale, nu sunt corelate cu schimb„rile survenite Ón societatea rom‚neasc„ dup„ 1990 ∫i nu r„spund cerin˛elor Consiliului Europei.

Œn al treilea r‚nd, Parlamentul Rom‚niei Ónregistreaz„ o mare avalan∫„ de acte normative, care au scopul de a modifica articole din Legea nr. 84/1995, modificat„, ∫i Legea nr. 128/1997. Majoritatea dintre ele sunt pentru satisfacerea intereselor unor grupuri de persoane care apar˛in actualei puteri portocalii: transferuri de cadre didactice, transferuri de elevi, admiteri pe toate palierele ciclului ∫colar, concursuri de titularizare ∫i de suplinire, concursuri de directori ∫i inspectori, transferuri de proprietate etc. Altfel spus, se promoveaz„ f„r„ jen„ corup˛ia prin acte normative pentru satisfacerea poftelor unor grupuri de interese ale actualei Alian˛e D.A.

Œn al patrulea r‚nd, nu este respectat„ Legea Ónv„˛„m‚ntului privind ∫colarizarea tuturor copiilor de 3—6/7 ani din lips„ de spa˛iu Ón gr„dini˛e ∫i norme didactice, ∫colarizarea tuturor absolven˛ilor de clasa a VIII-a, promo˛ia 2005—2006, din cauza desfiin˛„rii ∫colilor de arte ∫i meserii din multe comune ∫i a lipsei mijloacelor de transport pentru a parcurge cei 10—15 kilometri zilnic.

Mai mult, ∫i Ón acest an ∫colar, 2006—2007, absolven˛ii de ∫coli de arte ∫i meserii care urmeaz„ anul de completare, clasa a XI-a, nu au dreptul la burs„, deoarece Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.488/2004, ce prevede burse îBani de liceu“, nu a fost corectat„, chiar dac„ am interpelat Ón scris, de dou„ ori, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Indolen˛a, nep„sarea, iresponsabilitatea portocaliilor din Ministerul Educa˛iei Ói va determina pe elevi s„ abandoneze ∫coala ∫i anul acesta, dup„ cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón anul ∫colar precedent.

Metodologiile privind organizarea test„rilor na˛ionale ∫i a examenelor na˛ionale pentru anul ∫colar 2006—2007, chiar dac„ au fost publicate dup„ 1 septembrie 2006, reliefeaz„ cel mai bine degringolada care exist„ Ón

Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Test„rile la clasa a VIII-a — am spus-o ∫i la mo˛iunea din iunie 2006 — sunt ilegale, deoarece sunt date Ón mijlocul unui ciclu de Ónv„˛„m‚nt obligatoriu ∫i trebuiau Ónlocuite cu alte forme de evaluare care s„ permit„ repartizarea elevilor de clasa a VIII-a Ón ∫colile de arte ∫i meserii ∫i Ón licee, dup„ cum precizeaz„ Legea Ónv„˛„m‚ntului, modificat„.

De asemenea, modificarea structurii ∫i sus˛inerii examenului de bacalaureat de 3 ori Ón ultimii 5 ani i-a bulversat at‚t pe absolven˛ii de liceu, c‚t ∫i pe p„rin˛i ∫i cadrele didactice, demonstr‚nd o lips„ total„ de coeren˛„ Ón aplicarea actelor normative ∫i gener‚nd situa˛ii care conduc la Ónc„lcarea legii.

Cele c‚teva aspecte de mai sus arat„ amatorismul celor care conduc Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc chiar ∫i Ón producerea legilor ∫i a actelor normative, Ónc„lcarea flagrant„ a celor existente, ∫i reprezint„ modul de guvernare al Alian˛ei portocalii D.A.

Astfel, Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc este condus de oameni mediocri, dar nu este mediocru, a∫a cum afirma pre∫edintele Rom‚niei Traian B„sescu, datorit„ celor 80% de cadre didactice de la catedr„, care, prin d„ruire ∫i pasiune, Ó∫i fac datoria de dasc„l pentru sufletul nobil al copilului, ∫i nu pentru salariile de mizerie pe care le primesc de la guverna˛ii portocalii.

V„ mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#67786

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ declara˛ia politic„ îŒn privin˛a descentraliz„rii administrative, istoria se repet„“.

Tema descentraliz„rii a fost ∫i este una din temele intens dezb„tute atunci c‚nd este vorba despre reforma statului, modernizarea ∫i eficientizarea administra˛iei publice, Ón sensul apropierii de nevoile cet„˛eanului.

Œn Rom‚nia, aceast„ discu˛ie are particularit„˛i specifice ∫i prin faptul c„ apari˛ia ∫i consolidarea statului nu a ap„rut ca dorin˛„ ∫i confruntare Óntre comunit„˛i locale puternice, ci mai mult ca n„zuin˛„ na˛ional„ ∫i mai pu˛in ca Ónsumare de modele de dezvoltare local„.

Afirma˛iile ∫i preocup„rile pre∫edintelui B„sescu fa˛„ de descentralizare, ale premierului C„lin PopescuT„riceanu ∫i ale ministrului administra˛iei ∫i internelor Vasile Blaga nu sunt singulare Ón istorie, singular„ poate fi confruntarea ∫i competi˛ia Óntre p„r˛i, pentru ini˛iativ„ ∫i pentru bun„ apreciere din partea celor care ne judec„ performan˛a administrativ„.

Analiz‚nd situa˛ia Rom‚niei Ón perioada ultimilor 150 de ani, constat„m c„ sunt c‚teva elemente c„l„uzitoare, ∫i anume: dezvoltarea s-a f„cut Ón general pe cale centralizat„, aprecierea actului administrativ se face prin reu∫ita de atragere a resurselor financiare de la autoritatea central„, existen˛a unei diferen˛e Óntre exprimarea dorin˛ei de descentralizare ∫i concrete˛ea ac˛iunilor de centralizare a distribu˛iei resurselor financiare.

Apel‚nd la istorie, amintesc primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu c„ legea de temelie a ˛„rii, Constitu˛ia din 1866, a stabilit, la art. 107, c„ legile care se vor face s„ dea o descentralizare mai complet„ ∫i o independen˛„, neat‚rnare comunal„. Conduc„torul de atunci, frunta∫ul Ion C. Br„tianu, scria, Ón 1867: îTrebuie s„ d„m comunei ∫i jude˛ului via˛„ proprie, care s„ le fac„ s„ ias„ din l‚ncezeal„. Altfel, Ónse∫i libert„˛ile noastre politice sunt primejduite. Autonomia local„ exercitat„ cu inteligen˛„ va face din fiecare jude˛ o unitate puternic„ ∫i toate Ómpreun„ vor face din Rom‚nia un stat tare ∫i asigurat prin singurele sale mijloace“.

Ce s-a Ónt‚mplat, Ón fapt? Conform analizei f„cute Ón 1929 de doctorul Aurel Dobrescu: îPoliticienii lacomi nu au putut admite ca satele ∫i ora∫ele s„ poat„ hot„rÓ ele de soarta gospod„riei lor, c„ci ar fi sc„pat din gheare cel mai bogat izvor de c‚∫tig lesnicios. Comunelor ∫i jude˛elor li s-au Ónc„tu∫at Ón a∫a fel m‚inile Ónc‚t nu mai puteau lua nici o m„sur„ gospod„reasc„ f„r„ aprobarea de sus“.

Acela∫i doctor Aurel Dobrescu, f„c‚nd o analiz„ a Legii unific„rii administrative din 1924, ar„ta: îLiberalii, dac„ ar fi fost oameni de bun„-credin˛„, iar nu cum sunt, oameni dornici de a avea puterea Ón m‚n„ pentru a pune gheara pe toate bog„˛iile ˛„rii, ar fi trebuit s„ ia tot ceea ce a fost mai bun Ón or‚nduirile Ardealului, Basarabiei ∫i Bucovinei, iar din legiuirile Vechiului Regat s„ fi p„strat numai a∫ez„mintele vrednice, ∫i astfel, ar fi putut da Rom‚niei noi o lege care s„ ne pun„ al„turi de ˛„rile luminate ale Apusului. Dar liberalii au lucrat ca sluga netrebnic„ din Sf‚nta Scriptur„, care a Óngropat din r„utate talan˛ii da˛i de Domnul. Ei au p„strat din toate legiuirile de dincoace ∫i de dincolo de Carpa˛i ∫i de Prut tot ce au g„sit mai me∫te∫ugit, mai vierm„nos, mai potrivit pentru a Ónc„tu∫a mul˛imea Ón folosul Partidului Liberal.

R‚nd pe r‚nd, prin legi ∫i mai ales prin ordonan˛e ministeriale rele ∫i nepricepute, au stricat r‚nduielile comunelor ∫i jude˛elor, pe primari, notari ∫i Óntreaga administra˛ie au v‚r‚t-o Ón v‚rtejul politicei de partid, silindu-i Ón multe p„r˛i la t‚lh„ria furtului de urne.

Apoi, au stricat buna r‚nduial„ a aruncuturilor, d„rilor comunale, dup„ care fiecare pl„tea dup„ averea lui ∫i ∫tia omul c‚t trebuie s„ pl„teasc„. Œn locul aruncutului comunal au introdus cotele adi˛ionale, care nu sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 f„cute dup„ o cheie dreapt„, c„ci tocmai oamenii cu bani mul˛i nu pl„tesc nimic. Veniturile din accize le-au luat de la comune ∫i le-au trecut la stat. Apoi, au Óngr„m„dit asupra comunelor fel de fel de sarcini: perceptorii rurali, Óntre˛inerea jandarmilor, drumurile de ˛ar„, guarzii comunali, Óngrijirea ∫colilor primare. Ce li s-a dat comunelor Ón schimb? R„spunsul dat de liberali e batjocoritor: s„ tr„iasc„ din taxe, din pedepse ∫i cr‚∫me!

De aceea, au pornit asupra satelor potopul de taxe, care sunt pe o form„ de mari pentru s„rac, ca ∫i pentru bogat. Cu totul sunt 49 de taxe, stabilite prin Legea maximului: taxa pentru focari, pentru guarzi, taxe pe p„∫une, pe ferestre, pe ap„, pe vite, pe c‚ini, pe m„rfuri, presta˛ii ∫i altele, ∫i altele.

Una din pricinile care duc la r„u este puterea prefec˛ilor, a primarilor, a guvernului, prea nem„surat„ fa˛„ de consiliile comunale ∫i jude˛ene. Cerin˛a expres„ exprimat„ era legat„ de schimbarea din temelie a or‚nduirii centraliste, introdus„ de liberali, cu codi˛a lor, averescanii, schimbare care s„-i dea prefectului, pretorului ∫i func˛ionarilor guvernului numai at‚ta drept s„ se amestece Ón trebile comunale c‚t s„ nu strice buna regul„ ∫i or‚nduirea de stat. Se cere o nou„ lege care s„ taie din r„d„cin„ pricina r„ului f„cut de legea liberal„ ∫i s„ dea ˛„rii descentralizarea administrativ„“.

Am redat fragmente importante din analiza doctorului Aurel Dobrescu, pentru a demonstra faptul c„ descentralizarea nu este o tem„ nou„. Pentru actualitatea ∫i juste˛ea ideilor sus˛inute ∫i pentru a ar„ta c„ timpul trece, problemele r„m‚n, iar lupul Ó∫i schimb„ p„rul, prin coafura Ónc‚lcit„ a Conven˛iei ∫i portocalie a Alian˛ei, dar n„ravul r„m‚ne acela∫i, de a utiliza sofisticat puterea administrativ„ pentru cre∫terea puterii economice.

Cum stau lucrurile Ón momentul de fa˛„, c‚nd teoretizarea este mai important„ dec‚t procedura de descentralizare administrativ„? Starea de fapt se caracterizeaz„ prin urm„toarele: arogan˛a de a crede c„ sunt primii care au pornit procesul de descentralizare, neglij‚nd sau elimin‚nd legislativ elementele care Ói deranjau Ón procesul de preluare a puterii. Procesul de transferare a puterilor la nivelurile inferioare este departe de a fi finalizat, competen˛ele diferitelor niveluri de guvernare nu au fost clarificate ∫i nu au fost Ónso˛ite de transferurile corespunz„toare de proprietate ∫i de resurse financiare. Autonomia local„ financiar„ este limitat„ de capacitatea inadecvat„ a autorit„˛ilor locale de a-∫i genera propriile venituri. Progres sc„zut cu privire la conceptul, ritmul de implementare ∫i eficacitatea reformei func˛iei publice — ∫i, aici, m„ refer la separarea rolului politicului de cel al administra˛iei —, selec˛ia deschis„, dezvoltarea ocupa˛ional„ ∫i mobilitatea func˛ionarului, lipsa unui sistem unitar de salarizare Ón institu˛iile statului, lipsa de progrese Ón structura carierei, promovarea ∫i procedurile de evaluare, lipsa de claritate ∫i de Ón˛elegere Ón ceea ce prive∫te responsabilitatea Guvernului asupra angaj„rii Ón sectorul public.

Am amintit aceste elemente, unele dintre ele cuprinse ∫i Ón analizele f„cute de Uniunea European„, pentru a ar„ta festivismul ce a cuprins actuala putere c‚nd este vorba de descentralizare. Nu se face o analiz„ serioas„, ci se poart„ o discu˛ie formal„, scopul nefiind legat de

rezolvarea problemelor, ci mai mult de mediatizarea actorilor, fie c„ este pre∫edinte, premier sau ministru de interne.

Sunt multe probleme care trebuie s„-∫i g„seasc„ rezolvarea, dar structura executiv„ nu ac˛ioneaz„ Ón aceast„ direc˛ie. Exemplul cel mai bun este dat de modul Ón care se aplic„ legea-cadru a descentraliz„rii, Legea nr. 195/22 mai 2006.

Pentru a v„ edifica asupra aplic„rii acestei legi, solicit primului-ministru un r„spuns la urm„toarele Óntreb„ri: care sunt competen˛ele transferate de la autorit„˛ile centrale spre autorit„˛ile locale? Care sunt analizele de impact realizate Ón baza unor studii specifice ∫i a unor sisteme de indicatori de monitorizare? Care sunt fazele-pilot realizate Ón vederea test„rii ∫i evalu„rii impactului solu˛iilor propuse pentru descentralizarea competen˛elor? Care sunt standardele de calitate Óndeplinite la furnizarea serviciilor publice descentralizate? Care sunt strategiile privind transferul competen˛elor c„tre autorit„˛ile publice locale? Care sunt standardele de cost pentru finan˛area unor servicii publice? Care sunt politicile generale de descentralizare? Cum se asigur„ coordonarea tehnic„ ∫i monitorizarea procesului de descentralizare? Care este politica de descentralizare financiar„ ∫i fiscal„? Care este activitatea Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul administra˛iei ∫i internelor? Care sunt activit„˛ile grupurilor de lucru pentru descentralizarea competen˛elor constituite la nivelul administra˛iei publice centrale? Care sunt termenele-limit„ propuse Guvernului pentru elaborarea strategiei generale de descentralizare, a strategiilor sectoriale de standardizare ∫i a standardelor de cost ∫i calitate Ón furnizarea serviciilor publice ∫i de utilitate public„ descentralizate?

P‚n„ la urm„, r„spunsul la aceste Óntreb„ri este esen˛ial pentru aprecierea capacit„˛ii modului Ón care s-a realizat descentralizarea.

™i mai este necesar un r„spuns, care va fi dat prin maniera Ón care se construie∫te bugetul central ∫i bugetele autorit„˛ilor locale.

A∫tept„m, stima˛i guvernan˛i, cel mai autentic r„spuns, cel al faptelor, r„spuns de care are nevoie Rom‚nia. V„ mul˛umesc.

Petru C„lian

#77521

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îP„gubi˛ii Caritas, victime ale unui sistem crud“.

Ca ∫i mul˛i al˛ii, prefer s„ cred despre noi, rom‚nii, c„ suntem un popor de ideali∫ti, c„ suntem Óncrez„tori, dincolo de orice limit„ ra˛ional„, Ón bun„tatea semenilor no∫tri, c„ Ónc„ mai credem Ón minuni Ónf„ptuite peste noapte. M„ refer aici la oamenii de r‚nd, la cei care, cu speran˛a unui trai mai bun, ajung s„ se Óncread„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 promisiunile unora sau altora care le flutur„ visul bog„˛iei Ónaintea ochilor.

Dac„ Ónc„ nu a˛i ghicit, vreau azi s„ sus˛in cauza p„gubi˛ilor Caritas, una dintre cele mai mari escrocherii financiare din 1990 ∫i p‚n„ azi. De∫i Ón urma acestei escrocherii s-au c‚∫tigat sume imense de bani, sunt foarte mul˛i cei care nu s-au ales dec‚t cu o pagub„ serioas„. Este vorba despre 300.000 de persoane care au pl„tit cu economiile str‚nse din greu Ón ambi˛ia visului de a tr„i mai bine.

Fac precizarea c„ aceste 300.000 de persoane sunt constituite ca parte civil„ Ón procesul intentat contra Caritas.

300.000 este o cifr„ mult prea mare pentru a putea cuantifica speran˛ele distruse ale celor c„rora nu le-a mai r„mas dec‚t s„ cear„ dreptate instan˛elor judec„tore∫ti.

Sistemul le-a r„spuns pe toate c„ile c„ banii nu mai exist„, c„ s-au pierdut odat„ cu falimentarea B„ncii Agricole, acolo unde Stoica Ói depusese, c„ nu mai exist„ nicio posibilitate de returnare a lor, c„ e vina oamenilor c„ ∫i-au pierdut economiile Ón jocul Caritas.

Niciunul dintre r„spunsurile de mai sus nu este adev„rat. Œn primul r‚nd, banii p„gubi˛ilor, depu∫i la Banca Agricol„, nu au fost pierdu˛i Ón momentul faliment„rii acestei institu˛ii bancare. ™i asta pentru c„ cineva a ∫tiut, cu destul„ vreme Ónainte de declararea falimentului, c„ va urma acest moment ∫i a transferat cele aproximativ 500 de miliarde de lei vechi, conform unor estim„ri ale Uniunii pentru Salvarea Rom‚niei (fac precizarea c„ aceast„ institu˛ie este reprezentant al p„gubi˛ilor Ón procesele intentate contra Caritas), Óntr-un cont, a∫adar, la C.E.C. Inutil pentru p„gubi˛i s„ se Óntrebe cine a f„cut aceast„ manevr„ cu banii lor. Probabil nu se va afla niciodat„. Cert este faptul c„ Uniunea pentru Salvarea Rom‚niei de˛ine probe ce adeveresc existen˛a acestor bani Ón contul C.E.C., Óns„ de∫i probele de˛inute sunt autentice ∫i clare nicio instan˛„ din cele c„rora li s-a adresat nu a avut curajul s„ includ„ aceste documente Ón probatoriul de judecat„.

Œn al doilea r‚nd, jocul Caritas a func˛ionat cu permisiunea statului, cu autoriza˛iile Ón regul„ ∫i cu acceptul nostru tacit. Prin urmare, statul nu poate acuza ace∫ti oameni de naivitate ∫i nici nu poate r„spunde cu o alt„ Óntrebare Óntreb„rilor lor justificate.

Astfel, sistemul judiciar Ón care p„gubi˛ii Caritas ∫i-au pus ultimele speran˛e de recuperare a banilor lor se transform„ Óntr-un sistem crud, care nu face altceva dec‚t s„ prelungeasc„ supliciul la care sunt supuse aceste persoane ∫i care dureaz„ Ónc„ de la deschiderea primului proces contra domnului Stoica.

Statul nu s-a implicat deloc Ón solu˛ionarea acestei chestiuni, printr-una din institu˛iile sale. Ba, mai mult, prin C.E.C., institu˛ia bancar„ care p„streaz„ ace∫ti bani, statul devine complice la suferin˛a p„gubi˛ilor Caritas.

Contul cu suma pentru desp„gubirea celor 300.000 de persoane constituite parte civil„ Ón procesul contra Caritas trebuie identificat urgent de institu˛iile abilitate, iar banii returna˛i titularilor de drept, Ón baza chitan˛elor pe care ace∫tia le de˛in.

Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Finan˛elor trebuie s„ se implice activ Ón solu˛ionarea acestei cauze ∫i s„ cear„

instan˛elor aplicarea normelor de drept Ón vederea desp„gubirii p„r˛ii civile. Œn sens contrar, statul risc„ s„ fie ar„tat cu degetul, ca un ho˛ de drept comun, pierz‚nd orice preten˛ie de a se numi stat democratic.

V„ mul˛umesc.

Ioan Aurel Rus

#81674

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îTraiul bun ∫i nesim˛irea“.

Dup„ tragicul accident din Bucure∫ti, Ón care solistul Teo Peter a fost ucis, fiind, bietul, vinovat c„ s-a aflat Óntr-un taxi, be˛ivul pu∫ca∫ marin a sp„lat putina ∫i dus a fost.

Justi˛ia american„ l-a absolvit pe criminal de orice vinov„˛ie. Œns„, s„ nu uit„m, cu complicitatea unor exper˛i rom‚ni, exper˛i care s-au l„sat cump„ra˛i Ón dolari S.U.A., ascunz‚nd, practic, adev„rul (a se vedea viteza cu care circula criminalul). Starea de ebrietate n-a mai constatat-o nimeni.

Un caz similar s-a produs ∫i la Constan˛a, scenariul ∫i regia fiind deja cunoscute.

Ce te faci, Óns„, c„ zilele trecute, mai precis Ón noaptea de joi spre vineri, adic„ 12/13 octombrie, Ón jurul orei 23,00, la un local public situat pe Str. George Co∫buc din municipiul Bistri˛a, a izbucnit un scandal Óntre un grup de rom‚ni ∫i unul de pu∫ca∫i militari americani. Mai bine zis, 5 pu∫ca∫i americani, aghezmui˛i nevoie mare, ∫i-au ar„tat mu∫chii. Violen˛i ∫i agresivi, oamenii unchiului Sam au crezut c„ totul este posibil pentru ei, inclusiv s„-∫i sting„ ˛ig„rile pe mocheta de pe du∫umeaua localului. A fost nevoie de interven˛ia oamenilor de ordine ∫i a poli˛iei pentru a aplana situa˛ia. Poli˛i∫tii au ac˛ionat slab. Sub pretextul unei a∫a-zise imunit„˛i, i-au l„sat pe vagabonzi s„ plece, Ón loc s„-i depoziteze Ón arest, cum ar fi f„cut cu un rom‚n neao∫.

Cum era de a∫teptat, militarii americani îau ∫ters-o“ diminea˛a de la Bistri˛a, ca nu cumva onoarea armatei americane s„ fie p„tat„. Noi putem muri sau ne pot omorÓ Ón voie, nimeni nu o s„ mi∫te un deget!

Scandalul nu s-a produs Ón vreo unitate militar„, ci Óntr-un local public, unde legisla˛ia rom‚neasc„ trebuie s„-∫i spun„ cuv‚ntul ∫i vinova˛ii trebuie pedepsi˛i, oricine ar fi.

Sper s„ nu r„m‚n cu gustul amar c„ Ón Rom‚nia ∫i nepedepsirea acestor vagabonzi este posibil„.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor trebuie s„ intervin„ ∫i s„ dea exemplu de profesionalism, chiar dac„ indivizii sunt pu∫ca∫i marini americani.

Pe teritoriul Rom‚niei, nimeni nu este mai presus de lege!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006

Ioan Munteanu

#84109

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edinte. Declara˛ia mea se intituleaz„ îPoliticieni de miz„ mare“.

Platforma politic„ a disiden˛ilor din P.N.L., lansat„ duminic„, 15 octombrie, la Pite∫ti, confirm„ din nou — dac„ mai era nevoie — c‚t de ∫ubred„ a fost, este ∫i va fi a∫a-zisa unitate a for˛elor de centru-dreapta din Rom‚nia.

Atacurile dure viz‚nd Guvernul reflect„ de fapt incapacitatea partidelor aflate la putere de a rezolva numeroasele probleme din ˛ar„ ∫i de a materializa promisiunile din campania electoral„.

La preluarea puterii, Ón 12 decembrie 2004, pre∫edintele anun˛a c„ îpeste 6 luni tragem linie, adic„ facem bilan˛ul realiz„rilor“. Cum Óns„ nu avea ce realiz„ri s„ scoat„ Ón eviden˛„, domnul B„sescu a g„sit scuza c„ îParlamentul este prea ocupat cu fr„m‚nt„rile interne“ ∫i n-are timp de bilan˛.

Probabil, pentru decembrie 2006 se preconizeaz„ din nou o analiz„ a marilor Ómpliniri portocalii, dar se va Ónt‚mpla la fel ca Ón anul 2005.

Anticip‚nd momentul acesta, Ómi permit, ca simplu cet„˛ean, s„ observ ce s-a Ónt‚mplat sub Ón˛eleapta conducere a pre∫edintelui B„sescu.

Atacul lui Stolojan a dat ocazia posturilor de televiziune s„ reia episodul îDrag„ Stolo, drag„ prietene“, c‚nd pre∫edintele, cu lacrimi Ón ochi, Ó∫i asigura contracandidatul c„ Alian˛a va face totul pentru ca rom‚nii s„ tr„iasc„ bine.

Œn spiritul acelora∫i bune inten˛ii de la Ónceputul mandatului, pre∫edintele declara: îRela˛ia mea cu primulministru este foarte bun„. Va dura tot mandatul. Eu nu voi fi Ón conflict cu primul-ministru. Œn toat„ campania pe care am f„cut-o Ómpreun„ prin ˛ar„ nu am avut nici m„car un u∫or diferend. Vom rezista la mize mari, pentru c„ am‚ndoi suntem politicieni de mize mari“ — spunea Ón ianuarie 2005.

Dar n-a fost s„ fie a∫a. Œn februarie 2005, vorbind despre necesitatea alegerilor anticipate, Traian B„sescu cerea deja demisia lui T„riceanu, care, spunea: îÓn mod cert n-are capacitatea de a pune interesul na˛ional deasupra celui personal“.

T„riceanu se face c„ demisioneaz„ Ón 7 iulie 2005, pentru ca apoi s„ se r„zg‚ndeasc„, sub pretext c„ Rom‚nia, lovit„ de inunda˛ii, are nevoie de sprijinul s„u.

Lucrurile par a se normaliza, familiile T„riceanu ∫i B„sescu petrec pe terasa îCire∫ica“, dar dou„ zile mai t‚rziu, Ón 8 august 2005, pre∫edintele se dezl„n˛uie din nou, repro∫‚ndu-i premierului c„ a renun˛at la demisie sf„tuit de Sorin Ro∫ca-St„nescu, Dinu Patriciu ∫i Peter Imre, c„ este direct responsabil de corup˛ia din v„mi ∫i din spitale, c„ este victima cercurilor de interese de la Palatul Victoria.

Urmeaz„ ∫edin˛a de la sediul Guvernului — condus„ de Traian B„sescu, Ón lipsa premierului, aflat la Bratislava — ∫i telefonul dat de T„riceanu procurorului general, cu ocazia anchet„rii lui Dinu Patriciu, evenimente care au zdruncinat ∫i mai mult rela˛ia dintre cei doi politicieni de miz„ mare.

™i, iat„ c„, Ón iunie 2006, B„sescu vine cu o afirma˛ie ∫ocant„ care caracterizeaz„ perfect ruptura: îO s„ regret foarte mult c„ l-am desemnat premier“. ™i, ca s„ arate c‚t de mult conteaz„ un premier Ón luarea deciziilor importante, pre∫edintele dispune suspendarea ministrului ap„r„rii din Rom‚nia.

Urm‚nd ∫irul declara˛iilor ∫ocante cu care ne-a obi∫nuit, B„sescu declar„ c„ îŒn ceea ce prive∫te P.N.L., Ón totalul s„u, eu nu am atacat niciodat„ acest partid ∫i nici nu o voi face pe viitor“. Peste pu˛in timp se r„zg‚nde∫te, Óns„, ∫i, la mijlocul lui septembrie 2006, ∫eful statului Ói Óndeamn„ pe liberali îs„ nu mai conteze pe el la urm„toarele alegeri ∫i s„-∫i caute un candidat propriu la Pre∫edin˛ie“.

Œn aceste condi˛ii, este normal ca politicienii din Alian˛„ s„-l atace dur ∫i s„-i repro∫eze ipocrizia ∫i lipsa de consecven˛„. Dup„ liderul conservatorilor, liberalul Crin Antonescu a ajuns s„ afirme c„ îTraian B„sescu nu ne mai reprezint„, iar, dac„ persist„, devine un adversar politic pentru noi“. Reac˛ia la afirma˛ia pre∫edintelui c„ nu are nici o antipatie fa˛„ de P.N.L. a fost tran∫ant„: îeste o maxim„ ipocrizie tipic„ lui B„sescu“.

™i iat„-ne acum, la aproape doi ani de conducere portocalie, constat‚nd c„ pre∫edintele, care ar trebui s„ fie factor de echilibru ∫i de cooperare, st‚rne∫te nemul˛umiri ∫i stupoare Ón r‚ndul alia˛ilor. Dup„ ce a Óngropat P.N.fi.C.D., Partidul Democrat, prin persoana pre∫edintelui, Ón primul r‚nd, se preg„te∫te s„ lichideze ∫i Partidul Liberal.

V„ mul˛umesc.

Marian Sorin Paveliu

#88689

V„ mul˛umesc mult, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ast„zi vreau s„ aduc Ón discu˛ie o situa˛ie care s-a Ónt‚mplat Ón campania electoral„ Ón urm„ cu doi ani de zile.

Unul dintre colegii de competi˛ie de la partid care ast„zi se afl„ Ón opozi˛ie Ómi spusese, Óntr-o emisiune televizat„, faptul c„ Ón fi∫a lui de senator nu se g„sesc prea multe interven˛ii sau interpel„ri la adresa Guvernului ∫i nici declara˛ii politice ˛intite c„tre Guvern, pentru c„ nu e normal, atunci c‚nd te afli la putere, s„-˛i critici propriul Guvern.

Eu cred c„ noi avem datoria, cel pu˛in eu cred c„ am datoria, Ón calitate de reprezentant al unui partid aflat la guvernare Ón acest moment, de a spune lucrurile tran∫ant, inclusiv de la acest microfon, pentru c„ altfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 toate sloganurile pe care le-am utilizat Ón campania electoral„ risc„ s„ r„m‚n„ vorb„ goal„.

Œn mod concret, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, unul dintre jurnali∫tii din jude˛ul Gorj mi-a semnalat faptul c„ Ónt‚mpin„ greut„˛i Ón aplicarea Legii nr. 544 a accesului la informa˛iile publice ∫i mi-am f„cut datoria de onoare de a-i spune c„ dac„ cumva acest lucru, demersul lui, nu se va finaliza rapid ∫i Óntr-un mod legal, voi face aceast„ interven˛ie, ceea ce ∫i fac, de fapt, Ón momentul de fa˛„.

Œn mod concret, este vorba de aplicarea Legii nr. 95/2006, legea reformei sanitare, care impune, printre altele, ca to˛i managerii de spitale ∫i conducerile spitalelor s„-∫i Óntocmeasc„ o declara˛ie de avere ∫i de interese, ∫i aceste dou„ declara˛ii s„ devin„ publice.

Œn fapt, jurnali∫tii respectivi au Óncercat s„ ob˛in„ o copie sau m„car informa˛iile din aceste declara˛ii de avere ∫i li s-a replicat Ón scris c„ aceste Ónscrisuri sunt trimise la Bucure∫ti, a∫a cum li s-a solicitat ∫i, drept urmare, ele nu mai sunt disponibile dec‚t dac„ se adreseaz„ direct Ministerului S„n„t„˛ii.

De aceea, de la acest microfon, Ói atrag aten˛ia colegului meu, ministrul s„n„t„˛ii, c„ bunele inten˛ii ale noastre, ale tuturor, de a face reform„, de a impune mai mult„ transparen˛„ Ón scopul de a Ómpiedica tot ceea ce Ónseamn„ corup˛ie, trafic de influen˛„, venituri necuvenite ∫i a∫a mai departe, s-ar putea s„ se duc„ pe apa s‚mbetei, pentru simplul motiv c„ o m„sur„ care nu este pus„ Ón practic„ ∫i care nu este ulterior urm„rit„ dac„ se men˛ine Ón spiritul ∫i litera legii risc„ s„ cad„ Ón desuetudine ∫i chiar s„ dispar„ de la sine.

Drept urmare, Ói solicit s„ ia cuno∫tin˛„ de aceast„ Ónc„lcare, din punctul meu de vedere, a legii ∫i s„ ia m„surile care se impun, inclusiv m„surile administrative ∫i cele coercitive.

V„ mul˛umesc frumos.

Gheorghe Adrian Miu˛escu

#92652

îPerspectiva Arge∫ului Ón Uniunea European„“ Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi deputa˛i,

Œnainte de toate, ˛in s„ Ómi exprim bucuria Ón ceea ce prive∫te succesul repurtat de statul rom‚n Ón aceste zile. Acum suntem siguri: la 1 ianuarie 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene. Ca urmare a unor eforturi constante, a consecven˛ei cu care s-a urm„rit realizarea reformei interne, pres„rate pe alocuri cu compromisuri politice, iat„-ne ast„zi c„ doar 90 de zile ne despart de Europa.

Sigur, 1 ianuarie 2007 nu constituie Óns„ un sf‚r∫it de drum, ci doar sf‚r∫itul unei etape, poate chiar un nou Ónceput, Ónceputul integr„rii. Rom‚nia ∫i rom‚nii mai au mult de lucru p‚n„ a deveni, din toate punctele de vedere, un stat la standarde europene.

Spun acest lucru, ∫i am siguran˛a c„ nu sunt singurul care g‚nde∫te astfel, deoarece suntem con∫tien˛i c„ nu am atins nici pe departe standardele de via˛„ ale Uniunii Europene. Sunt ora∫e ∫i comune Ón ˛ara noastr„ Ón care situa˛ia financiar„ a oamenilor este mai mult dec‚t precar„, Ón care redresarea economic„ local„ pare imposibil„. Pentru to˛i ace∫ti oameni acest succes nu Ónseamn„ mare lucru. Œnseamn„, totu∫i, o speran˛„.

Jude˛ul pe care Ól reprezint, Arge∫, are asemenea zone defavorizate: C‚mpulung Muscel ∫i zona de sud a jude˛ului Arge∫. Noi, cei din Arge∫, cunoa∫tem situa˛ia acestor zone; cunoa∫tem ∫i motivele pentru care Muscelul ∫i sudul jude˛ului, alt„dat„ zone prospere, au ast„zi majore probleme economice. F„r„ doar ∫i poate, Ón cazul municipiului C‚mpulung, acest motiv Ól reprezint„ e∫ecul ARO, caz pe care, nu demult, Ól semnalam de la tribuna Parlamentului. Œn ceea ce prive∫te sudul jude˛ului, lipsa acut„ de investi˛ii, privatiz„rile nereu∫ite, precum ∫i proasta gestionare a unei mo∫teniri comuniste, ∫i a∫a deficitar„, nu au f„cut dec‚t s„ acutizeze starea accentuat„ de subdezvoltare.

Vreau s„ remarc Óns„ c„ Ón ultimii doi ani Guvernul ∫i-a Óndreptat privirea ∫i c„tre Muscel. Ca urmare a unor eforturi sus˛inute, municipiul C‚mpulung a beneficiat de fonduri guvernamentale. Vorbim de c‚teva zeci de miliarde, bani folosi˛i pentru infrastructura municipiului. Sunt Óns„ convins c„ Executivul va continua s„ aduc„ bani Ón aceast„ zon„, fie c„ ace∫tia vor fi pentru infrastructur„, dezvoltarea turismului sau pentru crearea unor noi locuri de munc„.

C‚te astfel de zone sunt Óns„ Ón Rom‚nia?

Sunt arge∫ean ∫i m„ aflu aici s„ reprezint arge∫enii. Din acest motiv vreau ca Arge∫ul s„ intre cu adev„rat Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. De aceea voi face tot ce Ómi st„ Ón putin˛„ s„ atrag Ón continuare fonduri pentru Arge∫, fie c„ sunt pentru Muscelul p„gubit de devalizatorii ARO sau pentru dezvoltarea zonei de sud a jude˛ului (predominant agricol„), fie c„ sunt pentru oricare alt„ localitate din acest jude˛.

Vom sim˛i cu to˛ii roadele integr„rii Ón Uniunea European„ Ón c‚˛iva ani. S„ sper„m c„ vor fi c‚t mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 pu˛ini, Óns„ avem acum certitudinea c„ vom fi ajuta˛i s„ tr„im mai bine.

S„ nu uit„m Óns„: depinde de noi, rom‚nii.

Am v„zut c„ Guvernul are ∫i voin˛a politic„, ∫i capacitatea necesare aplic„rii Ón continuare a m„surilor de reform„ necesare Óndeplinirii angajamentelor asumate. Œn acest context, continuarea cu succes a preg„tirii pentru aderare este esen˛ial s„ se desf„∫oare Óntr-un climat de stabilitate politic„ intern„, Ón care ac˛iunea Guvernului s„ fie sprijinit„ de Parlament, de toate for˛ele politice, de societatea civil„ ∫i de mass-media, care trebuie s„ se implice Ón mod responsabil Ón crearea cadrului necesar ader„rii Ón bune condi˛ii.

Doar a∫a Rom‚nia va putea s„ beneficieze, deplin ∫i Ón cel mai scurt timp cu putin˛„, de avantajele ader„rii.

Alecsandru ™tiuc„

#96430

îAutostrada «Golden Blitz»!“

Respect‚nd pre˛ioasele indica˛ii preziden˛iale primite cu ocazia instal„rii Ón fruntea Ministerului Transporturilor, domnul Berceanu a decis îs„ lucreze mai str‚ns“ cu firmele de construc˛ii rom‚ne∫ti, pentru ca acestea s„ aib„ acces la lucr„rile finan˛ate din bani europeni. De aceea era satisf„cut domnul ministru Ón ziua Ón care anun˛a c„ licita˛ia pentru primul tronson al autostr„zii Bucure∫ti–Bra∫ov a fost c‚∫tigat„ de ni∫te firme rom‚ne∫ti asociate chiar Ón acest scop.

Nu Ónt‚mpl„tor, una dintre aceste firme este controlat„ de ilu∫tri oameni de afaceri, patronii de la îGolden Blitz“, amici ai pre∫edintelui B„sescu, care Ó∫i vede astfel atins interesul de a promova anumi˛i constructori rom‚ni.

Aceia∫i distin∫i patroni de restaurant recuno∫teau, Ón luna mai 2006, faptul c„, de∫i c‚∫tig„ deseori licita˛ii publice, nu prea dispun totu∫i de utilaje, fiind nevoi˛i s„ le Ónchirieze, lucru constatat la momentul respectiv ∫i de Corpul de Control al Ministerului Transporturilor.

Ni s-a p„rut extrem de dubios c„ aceea∫i firm„, care s-a îabonat“ la contractele Prim„riei Municipiului Bucure∫ti ∫i la alte lucr„ri de reabilitare a Autostr„zii Bucure∫ti— Pite∫ti, reu∫e∫te s„ descalifice firme importante din Uniunea European„ (Austria, Fran˛a, Ungaria), cu mare experien˛„ Ón domeniul construc˛iei de autostr„zi. Diferen˛a prea mare Óntre ofertele firmelor concurente era cea care ridica semne de Óntrebare. Ofertele firmelor str„ine cu experien˛„ ∫i tradi˛ie, care opereaz„ cu exigen˛e tehnice ∫i de calitate la nivel occidental, nu au cobor‚t sub 230 de milioane de euro, iar rom‚nii ofer„ cu mult mai pu˛in. De˛in ace∫tia vreo tehnologie secret„, care le permite costuri foarte mici de execu˛ie a lucr„rilor? Nu cumva se miza, de fapt, pe formula consacrat„ a îadi˛ionalelor“, caz Ón care ne a∫tept„m s„ vedem costurile cresc‚nd de la lun„ la lun„, ajung‚nd Ón final la dublul sumei licitate?

R„spunsul ni l-a dat chiar domnul ministru, care a recunoscut, Óntr-un moment ulterior de sinceritate, faptul c„ autostrada o s„ coste mult mai mult dec‚t suma stabilit„ la licita˛ie. Domnia Sa este convins c„ Ón domeniul construc˛iilor de drumuri îse va m‚nca o p‚ine bun„“ Ón urm„torii ani Ón Rom‚nia. A∫a este, domnule ministru. Ve˛i tr„i bine... din banii Uniunii Europene!

Cert este c„, dac„ ˛inem cont de ceea ce se va pierde îpe de l„turi“, din cei 200 de milioane de euro vor mai r„m‚ne poate 100 milioane, din care se va construi o autostrad„ de proast„ calitate ∫i cu materiale ieftine, tocmai bun„ de reparat Ón fiecare an, conform bunei tradi˛ii de p‚n„ acum, ∫i, eventual, tot cu amicii Partidului Democrat de la îGolden Blitz“. Argumentul ofertei mai avantajoase nu este dec‚t un blitz, care vrea s„ îia ochii“ opiniei publice din Rom‚nia!

La a∫a Guvern, a∫a autostrad„!

Aurel Olarean

#99289

îConferin˛a Comunit„˛ilor Rom‚ne∫ti din Europa — podul unific„rii spirituale a rom‚nilor de pretutindeni“

S„pt„m‚na care a trecut a g„zduit, Ón aceast„ cl„dire, o manifestare de excep˛ie organizat„ de Ministerul Afacerilor Externe sub patronajul primului-ministru al Rom‚niei: prima Conferin˛„ a Comunit„˛ilor Rom‚ne∫ti din Europa. Din p„cate, evenimentul nu a fost suficient mediatizat, ∫i spun asta g‚ndindu-m„ la importan˛a unei astfel de Ónt‚lniri. S„ nu uit„m c„ numai Ón ultimii ani peste 3 milioane de rom‚ni au ales s„ tr„iasc„ pe alte meleaguri, f„r„ a-i mai pune la socoteal„ ∫i pe cei alunga˛i de prigoana comunist„. Mul˛i dintre ei, personalit„˛i marcante Ón via˛a cultural„ sau ∫tiin˛ific„, au preferat s„ Ónceap„ o nou„ via˛„ Ón lumea larg„, dar nu au uitat unde s-au n„scut ∫i unde au copil„rit. Este, deci, de datoria noastr„ s„ nu-i uit„m ∫i s„-i Óncuraj„m Ón noua lor via˛„.

Reuniunea din acest an se vrea a fi prima dintr-un ∫ir de Ónt‚lniri anuale, la care sunt invita˛i s„ participe reprezentan˛ii celor mai importante asocia˛ii culturale ∫i etnice rom‚ne∫ti din jurul grani˛elor ∫i din Balcani, precum ∫i personalit„˛i marcante din diaspora european„.

Conferin˛a, Óncheiat„ duminic„, a permis dialogul direct al membrilor marcan˛i ai comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din afara grani˛elor cu autorit„˛ile rom‚ne, precum ∫i dezbateri privind problematica specific„ ∫i solu˛ii viabile Ón contextul procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Ca teme principale de discu˛ie Ministerul Afacerilor Externe a ales, pentru aceast„ prim„ reuniune, dou„ subiecte de importan˛„ major„ pentru invita˛i, respectiv îComunit„˛ile rom‚ne∫ti Ón statele din vecin„tate ∫i Balcani“ ∫i îEmigra˛ia rom‚neasc„ Ón spa˛iul european“.

Organizarea, Ón premier„, a unei asemenea conferin˛e este demn„ de Óntreaga noastr„ apreciere, permi˛‚nd un dialog direct Óntre delega˛ii rom‚nilor din peste 20 de ˛„ri ∫i reprezentan˛ii din mediul academic, cultural, massmedia ∫i al societ„˛ii civile din Rom‚nia.

Noi, cei care tr„im Ón Rom‚nia, ∫i rom‚nii din diaspora avem nevoie unii de al˛ii, leg„turile de limb„ ∫i cultur„ fiind permanente, chiar dac„ ne despart mii de kilometri distan˛„. Dar abordarea leg„turilor cu rom‚nii din afara grani˛elor ˛„rii implic„ o analiz„ diferen˛iat„ a problemelor specifice, Ón func˛ie de factori istorici, de dimensiunea ∫i afirmarea lor ca entitate etnic„ ∫i de fenomenele sociale ap„rute mai ales Ón ultimii ani. Rezultatele se vor vedea Ón timp, dar important este s„ Ón˛elegem ∫i s„ nu uit„m un lucru: nu exist„ rom‚ni din Rom‚nia ∫i rom‚ni din afara grani˛elor, noi to˛i suntem rom‚ni ∫i trebuie s„ continu„m s„ tr„im ∫i s„ g‚ndim rom‚ne∫te, indiferent de ˛ara care ne-a adoptat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006

C„t„lin Lucian Matei

#102105

îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc, pe cale s„ devin„ o ru∫ine na˛ional„“

## Stima˛i colegi,

Apreciez c„ domnul ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, Mihail H„rd„u, s-a revoltat Ón nenum„rate r‚nduri Ómpotriva primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu pentru a ob˛ine banii necesari Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Dup„ lungi ∫iruri de proteste, se pare Óns„ c„ domnul ministru nu este capabil s„ gestioneze nici o criz„.

Odat„ cu testele na˛ionale s-a declan∫at ∫i primul scandal de propor˛ii al mandatului actualului ministru, demonstr‚ndu-se c„ securitatea subiectelor era redus„. Cum s-a ajuns la o asemenea concluzie? Simplu! Un jurnalist de la un cotidian central a ob˛inut subiectele testului de istorie de la examenul de capacitate, domnul ministru Mihail H„rd„u devenind cu aceast„ ocazie m„rul discordiei Ón coali˛ia puterii.

A urmat scandalul legat de cump„rarea de c„tre un jurnalist a subiectelor de limba rom‚n„ de la bacalaureat, dar niciun vinovat nu a fost g„sit.

Œn toamn„, noul an ∫colar nu a fost deschis pentru to˛i ∫colarii Ón aceea∫i zi, deoarece ∫colile se confruntau cu mari probleme.

Ne reamintim cu to˛ii c„ domnul ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, Mihail H„rd„u, anul trecut s-a angajat Ón fa˛a electoratului, a Guvernului ∫i Ón fa˛a sindicatelor c„ va construi proiecte viabile de dezvoltare a infrastructurii din Ónv„˛„m‚nt, pe care urma s„ le Ónainteze Guvernului pentru a ob˛ine finan˛are.

Din p„cate Óns„ din toate aceste promisiuni nu a fost trimis„ Guvernului dec‚t o simpl„ list„, lipsit„ de informa˛ii precise, neata∫‚nd proiectele necesare ob˛inerii finan˛„rii, solicit‚nd Óns„ foarte mul˛i bani de la buget.

Domnul ministru nu a reu∫it nimic din ceea ce ∫i-a propus din cauz„ c„ trebuia s„ cear„ ∫i s„ ob˛in„ de la autorit„˛ile locale ∫i de la cele de specialitate informa˛ii concrete despre necesit„˛ile de finan˛are. Apoi, Ómpreun„ cu aceste institu˛ii trebuia s„ pun„ la punct proiecte de finan˛are care s„ cuprind„ studii de fezabilitate, indicatori economici ∫i tot ce mai este nevoie.

Ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii a mai promis ∫i subven˛ii consistente pentru gr„dini˛e, Óns„ Ón afara faptului c„ nu au primit nimic, p„rin˛ii pl„tesc totul, inclusiv alimenta˛ia ∫i orele suplimentare.

Deoarece nu exist„ programe, banii aloca˛i din buget pentru Ónv„˛„m‚nt r„m‚n neconsuma˛i. Culmea ironiei!

Pe niciun membru al Guvernului ∫i nici m„car pe Traian B„sescu nu-i doare inima de grija ∫colii ∫i a sistemului de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia. Ace∫ti domni Ó∫i scot ochii pentru orice alte interese, Ón afara celor din Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate ∫i Ón special a celor rela˛ionate cu socialul.

A˛i afirmat c„ trebuie s„ avem Óncredere Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Sta˛i lini∫tit! Œn el avem Óncredere, Óns„ Ón modul dumneavoastr„ de a conduce ministerul nu mai avem Óncredere deloc. A˛i fost criticat de colegii liberali de alian˛„ pentru viteza redus„ a reformei, chiar v-au acuzat c„ nu ave˛i abilit„˛i de negociator Ón rela˛ia Guvern — sindicate.

Ne Óntreb„m ce scuz„ va mai inventa ministrul H„rd„u pentru a fugi de responsabilitate.

Domnule ministru, cu toat„ decen˛a de care ar fi trebuit s„ da˛i dovad„ p‚n„ acum, ar trebui s„ v„ da˛i urgent demisia din Guvern, pentru a demonstra c„ sunte˛i Ón stare, m„car o dat„, s„ v„ asuma˛i r„spunderea.

Credem c„ v-ar sta mult mai bine Ón postura de bunic care Ó∫i plimb„ lini∫tit nepo˛eii prin parc, dec‚t Ón aceea de om care pierde Ón fiecare zi Óncrederea celor ce i-au acordat-o f„r„ vina lor.

V„ mul˛umesc.

Claudius Mihail Zaharia

#105626

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Zilele acestea am fost surprins, ∫i nu neap„rat Óntr-un mod pl„cut, de planurile de dezvoltare a municipiului Bucure∫ti propuse de administra˛ia local„ ∫i sus˛inute financiar at‚t de bugetul local, c‚t ∫i de fonduri de la institu˛ii centrale.

Cu toate c„ perspectiva unor drumuri Ónc„p„toare menite s„ fluidizeze traficul, a unor construc˛ii moderne de locuin˛e ∫i a unor arene sportive la standarde europene m„ bucur„ nespus, acest sentiment dispare brusc Ón momentul Ón care Ómi sunt prezentate eforturile ∫i constr‚ngerile pe care trebuie s„ le suport eu, ca locuitor al Bucure∫tiului.

Astfel, Ón modul Ón care sunt planificate, ac˛iunile mai sus men˛ionate transform„ bucure∫teanul Óntr-un dublu pl„titor pentru fiecare realizare a autorit„˛ilor locale: o dat„ prin taxele ∫i impozitele achitate ∫i Ón al doilea r‚nd prin costurile suplimentare de timp ∫i bani pe care le determin„ aglomera˛ia ∫i blocajele determinate de aceste lucr„ri.

S„ lu„m spre exemplu situa˛ia dezvolt„rii infrastructurii Ón municipiul Bucure∫ti, un program absolut necesar pentru transformarea Capitalei Rom‚niei Óntr-o capital„ european„. Acest program, prin modul Ón care a fost demarat ∫i Ón care se implementeaz„ a devenit de mult„ vreme un motiv de sup„rare ∫i de stres.

Cu to˛ii suntem de acord c„ infrastructura Bucure∫tiului este Ónvechit„ ∫i c„ nu mai face fa˛„ num„rului mare de autovehicule, Óns„ de aici ∫i p‚n„ la a fi Ón totalitate de acord cu decizia administra˛iei locale de a Ónchide sectoare Óntregi de drum care transform„ traficul din ora∫ Ón calvar este un pas destul de mare. Œn timp ce Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, autorit„˛ile caut„ permanent solu˛ii, astfel Ónc‚t s„ eficientizeze permanent serviciile oferite ∫i s„ Óncurce c‚t mai pu˛in cet„˛enii Ón activit„˛ile zilnice, Ón Rom‚nia pare a fi exact invers.

Œnc„ nu am Ón˛eles de ce Ón Bucure∫ti, o capital„ la fel de aglomerat„ ca multe dintre capitalele europene, nu se lucreaz„ noaptea, pe por˛iuni mai restr‚nse ∫i mai eficient, sau, Ón cazul Ón care lucrarea cere Ónchiderea total„, de ce nu sunt identificate, marcate ∫i aduse la cuno∫tin˛a popula˛iei solu˛iile alternative de deplasare?

Doresc s„ atrag aten˛ia autorit„˛ilor locale c„ este necesar„ schimbarea modului de Óndeplinire a responsabilit„˛ilor publice ∫i c„ Bucure∫tiul, Ón calitatea sa de capital„ european„, are nevoie de o administra˛ie care g‚nde∫te ∫i func˛ioneaz„ european.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Œnainte de a Óncheia a∫ mai dori s„ men˛ionez o problem„ care la momentul de fa˛„ mi se pare eronat abordat„, ∫i anume reabilitarea din bani publici a arenelor sportive. Suntem cu to˛i con∫tien˛i de faptul c„ Rom‚nia are nevoie de arene sportive moderne care s„ poat„ g„zdui competi˛ii la standarde europene, Óns„ ca acest lucru s„ se realizeze acum ∫i din bani publici este incorect fa˛„ de cet„˛eni ∫i fa˛„ de priorit„˛ile acestora.

Subliniez faptul c„ fondurile publice trebuie Óndreptate c„tre proiecte care s„ corespund„ agendei popula˛iei, ∫i nu alocate Ón mod direct reconstruc˛iei de stadioane. Pentru acest tip de proiecte pot fi g„site solu˛ii alternative de sus˛inere din partea statului, Óns„ f„r„ a implica banii publici.

Pentru ca aceste situa˛ii s„ fie ameliorate sau chiar evitate solicit prefec˛ilor ca prin aparatul propriu s„ monitorizeze mai atent modul Ón care primarii ∫i consiliile locale gestioneaz„ proiectele locale, astfel Ónc‚t acestea s„ fie gestionate Ón favoarea cet„˛eanului.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Ardelean

#109217

Modernizarea localit„˛ilor, atragerea unor investi˛ii cu mare poten˛ial care s„ ridice nivelul de trai sunt obiective strategice. Ne place s„ vorbim despre ele, mai ales Ón localit„˛ile mai mici, care ne dorim s„ se dezvolte exploziv Ón urm„torii ani. ™i totu∫i, se fac at‚t de pu˛ine lucruri pentru a crea premisele dezvolt„rii acestor localit„˛i!

Planurile Urbanistice Generale (P.U.G.-urile) sunt — sau mai bine spus ar trebui s„ fie! — h„r˛ile de dezvoltare a acestor localit„˛i. Sunt planurile prin care autorit„˛ile publice, comunitatea, la urma urmei, demonstreaz„ c„ dezvoltarea unei comune, a unui ora∫, nu este l„sat„ la voia Ónt‚mpl„rii, c„ exist„ o logic„ urbanistic„ ∫i edilitar„ Ón devenirea comunit„˛ilor locale.

Din p„cate, realitatea din teritoriu nu justific„ o viziune optimist„. Din diferite motive, foarte multe localit„˛i nu au aprobat Planurile Urbanistice Generale. Fie c„, a∫a cum este cazul unor localit„˛i din jude˛ul Arad, anumite firme de proiectare nu Ó∫i onoreaz„ la timp comenzile, fie pur ∫i simplu din neglijen˛„ sau lips„ de viziune, sunt administra˛ii locale care nu au reu∫it s„ adopte un P.U.G.

Consider c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ca ∫i conducerile Consiliilor jude˛ene ∫i ale Prefecturilor, ar trebui s„ se implice temeinic Ón rezolvarea acestor probleme. Administra˛iile locale trebuie sprijinite, prin aportul de informa˛ii ∫i/sau financiar, dac„ este cazul, pentru a reu∫i s„ adopte P.U.G.-urile.

A∫tept„m ca administra˛iile locale s„ fie preg„tite, de anul viitor, s„ acceseze fondurile puse la dispozi˛ie de Uniunea European„ pentru investi˛ii Ón infrastructur„. A∫tept„m ca, dup„ 1 ianuarie 2007, comunele ∫i ora∫ele din Rom‚nia s„ atrag„ mai multe investi˛ii, care s„ ridice nivelul de trai din ˛ar„. Pentru aceste deziderate este Óns„ important ca prim„riile, consiliile locale s„ fie preg„tite. Fondurile europene vor putea fi atrase Ón mod eficient doar Ón condi˛iile Ón care comunit„˛ile locale vor demonstra c„ au o concep˛ie, o viziune despre dezvoltare. De aceea, e nevoie de un efort concentrat pentru ca administra˛iile locale s„ adopte Planurile

Urbanistice Generale, care le creioneaz„ concep˛ia de dezvoltare.

Corneliu Ciontu

#111442

Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor,

Nu e tocmai r„u s„ fii rom‚n Ón aceste zile. Am Ónceput — ca na˛iune — s„ respir„m, s„ scoatem capul Ón lume, s„ tr„im Óntr-un ritm sus˛inut al satisfac˛iilor. Intr„m Ón Europa. G„zduim Reuniunea Francofoniei. Suntem membri activi Ón alian˛ele puternice ale lumii. Sunt lucruri care deun„zi ar fi p„rut pu˛in plauzibile, dar se Ónt‚mpl„.

Concomitent cu aceste evenimente de Ónalt„ politic„, avem un motiv parc„ mai viu ∫i mai autentic de satisfac˛ie: am revenit pe harta lumii sportive. Na˛ionala de rugby s-a calificat la Campionatul Mondial; poloul rom‚nesc uime∫te; handbalul feminin ∫i masculin au crescut enorm ∫i — mai presus de toate — am redevenit o mic„ putere fotbalistic„.

Ve˛i spune c„ sunt performan˛e mai vulgare ∫i neÓnsemnate dec‚t Sommet-ul Francofoniei, de pild„. Totu∫i, dac„ privi˛i jurnalele de ∫tiri, ve˛i vedea c„ relat„rile despre sosirea lui Raul ∫i Ronaldo le-au surclasat pe cele privind sosirea lui Jacques Chirac. Rom‚nii par s„ se bucure mai mult de parteneriatul nostru cu Europa atunci c‚nd aceasta presupune o sear„ de fotbal bun dec‚t o dup„-amiaz„ la Consiliul Europei.

Pe scurt, din punct de vedere sportiv suntem deja Ón Europa, iar fotbalul pare a deschide drumul. Juc„m Ón Liga Campionilor ∫i privim cu relaxare grupele Cupei UEFA. Se discut„ — Ón limbaj european — de contracte avantajoase, de sponsori, de marketing profesionist. Totu∫i, pentru c„ schimbarea s-a petrecut foarte rapid, suntem asemeni unui proasp„t Ómbog„˛it care poart„ pantofi descusu˛i la un costum scump. Ne lupt„m cu Real Madrid, dar avem stadioane sovietice. D„m piept cu PSG, dar peluza rapidist„ se pr„bu∫e∫te. îDinamo“ prime∫te mari echipe ale Europei Óntr-o magherni˛„ construit„ prin 1950. E grav... ™i — aten˛ie! — vina nu este a investitorilor, care au Ón˛eles c„ ∫i-ar amortiza rapid cheltuielile Ón infrastructur„. Vina este a noastr„, a iner˛iilor ∫i ezit„rilor noastre Óntre proprietatea public„ ∫i cea privat„.

Vi se pare normal ca Ministerul de Interne s„ ofere, din banii no∫tri, milioane de dolari pentru refacerea stadionului din ™tefan cel Mare? De ce? Care e interesul public Ón acest caz? Au acces copiii no∫tri pe teren, la o miu˛„? Pot to˛i angaja˛ii ministerului s„ alerge pe pist„? E intrarea la meci gratuit„? Nu! Atunci, de ce nu se accept„ varianta concesion„rii? De ce s„ nu cheltuiasc„ ac˛ionarii, care — repet — sunt dispu∫i s„ o fac„? De ce s„ cheltuiasc„ steli∫tii pentru dinamovi∫ti? Dar dinamovi∫tii pentru steli∫ti? De ce la Timi∫oara, de pild„, autorit„˛ile locale refuz„ s„ investeasc„ Ón stadion, dar nici nu las„ clubul de fotbal s„ o fac„? Œntr-o ˛ar„ cu reguli logice ∫i s„n„toase nu am putea Ónt‚lni gestul generos al patronului îStelei“, care a investit bani Óntr-un stadion care nu-i apar˛ine nici m„car sub form„ de concesiune. Pentru c„ ˛„rile normale respect„ proprietatea, Óncurajeaz„ investi˛iile ∫i dezvoltarea infrastructurii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Am Ónceput s„ ne m‚ndrim cu aspectul occidental al Stadionului îGhencea“, dar facem asta de∫i chiar noi, statul, reprezentan˛ii statului, nu am f„cut nimic Ón acest sens. Dimpotriv„, statul a blocat orice investi˛ie Ón propriile arene, de parc„ aceste ruine ar fi cine ∫tie ce comori. Nu a∫ vrea s„ crede˛i c„ pledez cauza unuia sau a altui patron de club. To˛i sunt Ón aceea∫i situa˛ie, iar stadioanele nu reprezint„ dec‚t v‚rful vizibil al unui fenomen mult mai larg. Sunt Ón discu˛ie toate bazele sportive, inclusiv pentru sportul de mas„, care ast„zi sunt Ón paragin„ din pricina prim„riilor, ministerelor sau regiilor care ∫i le disput„. Nu ar fi mai simplu s„ tras„m o lege clar„ a bazelor sportive care s„ interzic„ clar demolarea unei baze sportive f„r„ a construi alta Ón loc? Nu ar fi mai u∫or s„ concesion„m stadioanele, oblig‚nd Ón schimb fiecare patron s„ construiasc„ c‚te o mic„ baz„ pentru sportul de mas„?

V„ m„rturisesc c„ privesc aceast„ problem„ ca pe un mister, Ón fa˛a c„ruia fac supozi˛ii de amator. S„ fie oare vreo lupt„ ascuns„ pentru terenurile aferente stadioanelor? Dar o astfel de problem„ se rezolv„ u∫or, cu un contract care limiteaz„ clar dreptul de concesiune. S„ fie oare vorba de valoarea arenelor? Bine, dar aceste arene sunt demodate, incomode, lipsite de facilit„˛i decente. Ar fi mai ieftin s„ construie∫te de la zero, conform principiilor moderne, dec‚t s„ c‚rpe∫ti b„tr‚nele noastre ovale de beton. S„ fie la mijloc orgolii? Rivalit„˛i? Nu ∫tiu. ™tiu doar c„, din acest punct de vedere, tr„im Ón plin absurd. Lucrurile nu pot continua astfel, Óntr-o perpetu„ improviza˛ie ∫i t‚rguial„.

Propunerea mea c„tre colegii deputa˛i interesa˛i de problem„ este formarea unei comisii speciale care s„ se aplece asupra problemei ∫i care s„ g„seasc„ o solu˛ie coerent„, practic„ ∫i echitabil„. Œn joc e demnitatea noastr„ de gazd„ ∫i de ˛ar„ european„. Œn joc sunt viitoarele talente, care nu se pot forma pe maidan. Œn joc e civiliza˛ia, care uneori se m„soar„ cel mai bine pe stadioane.

V„ mul˛umesc ∫i a∫tept reac˛iile colegilor.

Costic„ Macale˛i

#116545

îCriz„ de profesori Ón ∫colile boto∫„nene“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ca ∫i alte jude˛e din ˛ar„ ∫i jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament, se confrunt„ cu o grav„ criz„ a Ónv„˛„m‚ntului.

Pe l‚ng„ problemele legate de infrastructur„ — ∫coli aflate Óntr-o stare avansat„ de degradare ∫i cu o îdotare“ sub orice critic„ — Ónv„˛„m‚ntul din jude˛ se confrunt„ cu o acut„ criz„ de personal. Astfel, s-a ajuns la situa˛ia Ón care zeci de cadre didactice care au ie∫it la pensie vor fi men˛inute la catedr„ Ón anul ∫colar 2006—2007 din cauza deficitului de profesori califica˛i. Mai exact, Inspectoratul ™colar Jude˛ean Boto∫ani a fost nevoit s„ angajeze, prin cumul, 82 de pensionari, pentru ca activitatea din mai multe ∫coli, Ón special din mediul rural, s„ nu fie afectat„.

Cele mai deficitare catedre sunt cele de limb„ rom‚n„, limb„ englez„ ∫i limb„ francez„ din ∫colile din

comunit„˛ile rurale, Ón special cele aflate la distan˛„ mai mare de municipiul Boto∫ani.

Oficialii Inspectoratului ™colar sus˛in c„, Ón acela∫i timp, probleme sunt ∫i la angajarea profesorilor califica˛i Ón informatic„, pe motiv c„, de cele mai multe ori, ace∫tia Ó∫i g„sesc locuri de munc„ mai bine pl„tite Ón alte sectoare de activitate.

Pe l‚ng„ revolta pe care ne-o provoac„ o astfel de ∫tire, trebuie Óns„ s„ facem ∫i o analiz„ concret„ a factorilor care au contribuit la o astfel de situa˛ie critic„. Nu este un secret pentru nimeni faptul c„ salariile din Ónv„˛„m‚nt sunt unele sub orice critic„ ∫i, Ón ciuda eforturilor profesorilor ∫i chiar a promisiunilor Guvernului, condi˛iile de recompensare a dasc„lilor pentru efortul depus au r„mas dintre cele mai precare. Œns„ un alt factor decisiv al acestei situa˛ii Ól reprezint„ starea infrastructurii. Astfel, profesorilor care ar trebui s„ predea Ón comunele din jude˛ le-ar fi deosebit de dificil s„ ajung„ s„ profeseze Ón respectivele loca˛ii din motive ce ˛in de o infrastructur„ mai mult dec‚t precar„, mai ales Ón condi˛ii de iarn„, care, ne place sau nu, ne bate la u∫„.

Ce ne intrig„, de asemenea, sunt domeniile deficitare: limba rom‚n„, limba englez„, limba francez„ ∫i informatica. Mai precis, pe l‚ng„ faptul c„ ai no∫tri copii sunt priva˛i de studiul lui Eminescu ∫i Creang„, tocmai acum, Ón prag de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, elevii nu pot s„ Ónve˛e nici limbi str„ine ∫i nici informatic„, domenii f„r„ de care progresul ∫i concuren˛a pe pia˛a muncii r„m‚n o vorb„ Ón v‚nt.

Inspectoratul ™colar Boto∫ani vine Óns„ ∫i ne îlini∫te∫te“, anun˛‚ndu-ne c„ pentru a acoperi posturile libere a apelat ∫i la 161 de Ónv„˛„tori ∫i profesori necalifica˛i. Œntr-adev„r, o m„sur„ de avarie, dar care nu ne poate determina s„ nu ne Óntreb„m: cum Ói vor privi ∫i primi europenii pe copiii no∫tri preg„ti˛i Ón astfel de condi˛ii, domnilor guvernan˛i?

Cristian Mihai Adomni˛ei

#119404

î™i doar credin˛a...“

A∫ dori s„-l parafrazez pe filozoful Petre fiu˛ea care spunea c„ îRusia ∫i Spania sunt ˛„ri gravide de cre∫tinism“.

Oricine ar fi vizitat Ia∫iul s„pt„m‚na care a trecut ar fi fost ferm convins c„ aceste locuri sunt îgravide“ de ortodoxism.

Sf‚nta Cuvioas„ Parascheva Ó∫i continu„ lucrarea vie˛ii sale, m‚ntuindu-ne an de an pe noi, locuitorii acestui ora∫ at‚t de Óncercat. Oare ∫tie Sf‚nta c‚t„ nevoie avem de ea pentru a putea ie∫i din cochilia rece ∫i resping„toare Ón care este prins acest ora∫, blamat de o ˛ar„ Óntreag„ pentru scandalurile ∫i acuza˛iile de corup˛ie neÓntrerupte?!

Aceast„ s„rb„toare religioas„ a f„cut ca ochii multora s„ se Óntoarc„ binevoitor spre noi. Œnal˛i politicieni ∫i oameni de stat, Ónal˛i prela˛i, personalit„˛i ale vie˛ii publice, deopotriv„ ie∫eni, ardeleni, munteni, moldoveni, credincio∫i sau doar negustori, copii sau v‚rstnici sunt to˛i primi˛i ∫i omeni˛i de acest ora∫ a∫a cum poate el mai bine, pentru c„ ie∫enii sunt oameni extrem de primitori, calzi ∫i binevoitori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 V„ chem„m pe to˛i, din toat„ ˛ara, la aceast„ s„rb„toare cre∫tin„, pentru c„ Ia∫iul este centrul cultural al Rom‚niei Ón cea mai pur„ form„ de cultur„ — spiritualitatea. Ia∫iul este centrul ortodoxismului european Ón aceste zile ∫i doar credin˛a ne poate ar„ta pio∫enia atunci c‚nd uit„m de vremelnicia noastr„.

V„ primim pe to˛i la Ia∫i pentru a v„ aduce aminte sau poate pentru a vedea pentru prima dat„ tradi˛ii ∫i me∫te∫uguri populare, de la cele mai sofisticate tehnici de Óncondeiere a ou„lor p‚n„ la cioplitul Ón lemn, de la Ónnobilarea iilor ∫i c„m„∫ilor populare la Ómpletitul co∫urilor din nuiele sau confec˛ionarea m„∫tilor populare.

Acesta este Ia∫iul pe care vreau s„ vi-l prezint, stima˛i colegi. Nicic‚nd Ia∫iul nu va fi altceva. Un ora∫ care are o astfel de s„rb„toare Ón calendarul s„u nu va putea fi niciodat„ polul s„r„ciei sau polul corup˛iei din Rom‚nia.

™i doar credin˛a oamenilor din acest ora∫ ne va Ónt„ri ∫i ocroti de fiecare dat„!

Dan Grigore

#121513

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îManagementul fondurilor publice — o problem„ real„ a administra˛iei locale“

Realizarea unor obiective de investi˛ii de maxim„ importan˛„ pentru comunit„˛ile locale, cu respectarea criteriilor de eficien˛„ economic„, dar ∫i cu utilizarea principiilor unui management performant ∫i adaptat exigen˛elor ∫i permanentelor schimb„ri identificabile Ón spa˛iul public, ar trebui s„ reprezinte un imperativ pentru orice autoritate a administra˛iei publice locale care, potrivit prerogativelor cu care este Ónvestit„ prin lege, administreaz„ fonduri publice.

Realitatea pe care, din p„cate, o percepem la nivelul administra˛iei publice din Rom‚nia contrazice ∫i Óncalc„ flagrant principiile de care aminteam anterior.

Un exemplu Ón acest sens Ól reprezint„ modul Ón care executivul, dar ∫i Consiliul Local al Municipiului Slobozia Ón˛eleg s„ administreze ∫i s„ gestioneze eficient bugetul local Ón acord cu interesul ∫i nevoile cet„˛enilor. Œn 1998 Consiliul Local Slobozia, Ón calitate de autoritate contractant„, a Óncheiat un contract de achizi˛ie public„ care avea ca obiect cump„rarea de centrale termice pentru blocuri, a c„ror valoare se ridic„ la 5,4 miliarde. Anul trecut, Ón luna iulie, primarul propune Consiliului Local, sub forma unui proiect de hot„r‚re, aprobarea Studiului de fezabilitate pentru reabilitarea sistemului centralizat de Ónc„lzire prin echiparea cu centrale termice, proiect respins de consilierii Alian˛ei D.A., Óntruc‚t investi˛ia nu era rentabil„ ∫i Ón acela∫i timp implica riscuri financiare majore datorate nepl„˛ii serviciului de c„tre beneficiari. O lun„ mai t‚rziu acela∫i proiect de hot„r‚re este din nou supus dezbaterii. Primarul propune consilierilor achizi˛ionarea de centrale termice pentru dou„ blocuri la care procentul de bran∫are este mai mare de 20%. Proiectul de hot„r‚re cu amendamentul propus de primar este votat de consilieri, 3 dintre consilierii Alian˛ei ab˛in‚ndu-se. Œn mod anormal, pentru achizi˛ionarea centralelor nu s-a organizat licita˛ie public„, ci s-a Óncheiat un act adi˛ional la contractul din 1998. Valoarea celor dou„ centrale stipulat„ Ón actul adi˛ional este de

170.000 euro. Cert este c„ din studiile efectuate pentru justificarea achizi˛ion„rii acestor centrale reiese c„ vor func˛iona sub 20% din capacitate, Ón condi˛iile Ón care Óntr-unul din cele dou„ blocuri exist„ un singur apartament care nu are central„ proprie. Mai mult la data semn„rii actului adi˛ional pentru livrarea celor dou„ centrale termice, celelalte centrale achizi˛ionate anterior de Prim„rie nu mai func˛ionau, din cauza datoriilor acumulate Óntr-o singur„ lun„ de beneficiarii de servicii. Œn mod surprinz„tor, Ón lista de investi˛ii a Prim„riei pe anul 2006 se reg„se∫te obiectivul centrale termice, valoarea men˛ionat„ fiind de 2,1 miliarde.

Este inadmisibil faptul c„ Ón administra˛ia public„ din Rom‚nia fondurile publice sunt utilizate defectuos pentru realizarea unor investi˛ii nerentabile, lipsite de sustenabilitate. De asemenea, fundamentarea unor decizii privind realizarea de investi˛ii f„r„ o riguroas„ cercetare prealabil„ a tuturor indicatorilor economici ∫i mai ales f„r„ determinarea riscurilor este o grav„ eroare pe care multe autorit„˛i ale administra˛iei publice locale o comit.

Exemplul pe care vi l-am supus aten˛iei este o dovad„ palpabil„ din care reiese c„ astfel de gre∫eli exist„. Acestea ar trebui remediate, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón numai dou„ luni administra˛ia public„ local„ se va alinia standardelor europene at‚t de drept, c‚t ∫i de fapt.

Daniel Buda

#125126

î«Diplomatic Park» ∫i Rom‚nia de dincolo de hotare“ Œn ultima vreme, suntem martorii unor articole de pres„ ap„rute Ón unele ziare occidentale care Ói Ónfiereaz„ vehement pe rom‚ni, fiindc„ ar fi ba ho˛i, ba proxene˛i, ba criminali pentru un pumn de m„run˛i∫. Prin limbajul utilizat, aceste articole au ∫i o real„ tent„ rasial„, fapt care nu poate face nicidecum cinste autorilor sau redac˛iilor.

Mult„ vreme dup„ 1989 am fost considera˛i îoaia neagr„“ a Europei. Imaginea rom‚nilor Ón imaginarul colectiv occidental se rezuma la cer∫etori ∫i la ho˛i, eventual la copiii p„r„si˛i Ón leag„nele ceau∫iste. Proverbiala poveste a rom‚nilor care au m‚ncat lebedele de pe lacul din Viena a fost mult„ vreme pe buzele tuturor. Imaginarul cet„˛eanului occidental a Ónregistrat mai degrab„ unele imagini frapante, pe care nu le-a mai v„zut nic„ieri ∫i multe dintre ∫abloanele de imagine s-au Óntip„rit Ón mintea occidentalului din cauza realit„˛ilor cotidiene: fie c„ a v„zut cer∫etori rom‚ni Ón metrou sau Ón gar„, fie ca a v„zut sau a citit reportaje incendiare despre traficul de minori rom‚ni. De aici ∫i p‚n„ la a generaliza aceste lucruri la scara Óntregii Rom‚nii este Óns„ o cale destul de lung„. Œn plus, unele fapte disparate de acest tip nu justific„ porniri xenofobe, indiferent despre ce ziar ar fi vorba ∫i indiferent Ón ce ˛ar„ ar ap„rea el.

Pe de alt„ parte, def„im„rile la adresa rom‚nilor sunt nedrepte. Nu o dat„ rom‚nii au fost l„uda˛i pentru h„rnicia lor sau pentru priceperea lor profesional„. Œn Spania, Óntr-o anumit„ regiune, politicienii b„∫tina∫i le solicit„ chiar votul. Ba, mai mult, at‚t Ón Italia, c‚t ∫i Ón Spania exist„ cazuri de rom‚ni ale∫i Ón administra˛ia local„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Dincolo de luminile ∫i umbrele care contureaz„ imaginea rom‚nilor Ón Occident, un lucru este adev„rat: pentru imaginea mai pu˛in bun„ a cona˛ionalilor no∫tri avem ∫i noi partea noastr„ de vin„, Ón sensul c„ nu am f„cut c‚t trebuia pentru a fi percepu˛i altfel.

Ministerul de interne a f„cut eforturi considerabile pentru a stopa migra˛ia clandestin„ ∫i exportul de infrac˛ionalitate Ón Uniunea European„. Œn fond, f„r„ aceste eforturi n-am fi primit und„ verde la aderare, av‚nd Ón vedere stegule˛ele ro∫ii de la justi˛ie ∫i afaceri interne.

Problema este Óns„ alta. Œn primul r‚nd, diaspora rom‚neasc„ este, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, destul de dezbinat„ ∫i Ón plus a fost tentat„, cel pu˛in p‚n„ Ón 2004, s„ aib„ o atitudine ostil„ fa˛„ de puterea de la Bucure∫ti ∫i implicit ∫i fa˛„ de cei afla˛i Ón ambasade ∫i consulate. Ne amintim scenele ru∫inoase Ón care pre∫edintele Iliescu era huiduit sau bombardat de cona˛ionalii no∫tri de peste hotare cu diverse produse alimentare.

Œn fond, mul˛i dintre rom‚nii fugi˛i Ón Occident Ónainte de 1989 erau fila˛i de îb„ie˛ii no∫tri cu ochi alba∫tri“ din ambasadele ∫i consulatele Rom‚niei Socialiste. Unii dintre ei au r„mas acolo ∫i dup„ 1989. Aceast„ adversitate s-a tradus Óntr-o lips„ de comunicare Óntre diaspora rom‚n„ ∫i reprezentan˛ii no∫tri diplomatici.

Vorbind despre ace∫tia, ajungem la o alt„ durere. La Ónt‚lnirea cu membrii corpului diplomatic rom‚n care a avut loc la Bucure∫ti, premierul T„riceanu le-a cerut acestora s„ lase acas„ limbajul de lemn. Poate c„ ar fi fost mai potrivit s„ nu-i mai lase s„ se reÓntoarc„ la post. Avem un corp diplomatic Ómb„tr‚nit Ón rele, cu mentalit„˛i antedecembriste, iar multe dintre ambasadele ∫i consulatele noastre sunt ni∫te veritabile cimitire ale dinozaurilor politici — ca la Jurasic Park —, func˛iile diplomatice fiind ni∫te sinecuri politice. Ne amintim de venerabilul Oliviu Gherman care, dup„ ce a mo˛„it patru ani la ∫efia Senatului, a fost trimis de Ion Iliescu s„ mo˛„ie ∫i la Paris. Complicele Ón recursuri Ón anulare, Joi˛a T„nase, a fost r„spl„tit de acela∫i Ion Iliescu primind func˛ia de consul la Strasbourg. ™i exemplele ar putea continua.

Mul˛i dintre diploma˛ii no∫tri odat„ ajun∫i la post uit„ pentru ce au fost trimi∫i acolo: fie se consider„ Ón vacan˛„, fie se ocup„ de tot felul de afaceri oneroase. Œn loc s„ fie principalii vectori de imagine ai Rom‚niei ∫i s„ fie factorul de coagulare Óntre Guvernul de la Bucure∫ti ∫i diaspora rom‚neasc„, ace∫ti diploma˛i de salon nu se pot reprezenta nici m„car pe sine ∫i nicidecum Rom‚nia.

Consider c„ e nevoie de o strategie de imagine din partea Ministerului de Externe. Œn fond, ambasadele noastre trebuie s„ fie preocupate primordial de imaginea Rom‚niei Ón lume ∫i de ap„rarea intereselor acesteia. Nu se poate ca ministerul s„ nu aib„ o reac˛ie vehement„ la articolele def„im„toare din ziarele occidentale. N-am auzit s„ fi dat nici m„car un drept la replic„. Œn al doilea r‚nd, este nevoie de un nou sistem de cuantificare a activit„˛ii diploma˛ilor no∫tri.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón unele ziare occidentale este grav, Ón perspectiv„. Poate cineva are interesul ca Rom‚nia s„ intre Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie

2007 cu o pat„ pe obraz, pentru a avea capul plecat Ónaintea Bruxellesului. De-a lungul amarei noastre istorii am avut mult„ vreme capul plecat Ón fa˛a Œnaltei Por˛i a Orientului. Acum nu mai trebuie s„ avem capul plecat Ón fa˛a Occidentului. Avem nevoie de Occident, dup„ cum ∫i acesta are nevoie de noi. Pentru aceasta trebuie s„ fim percepu˛i a∫a cum suntem, ∫i nu pe baza unor cli∫ee prefabricate. Œn fond, cli∫eele de mentalitate sunt cel mai greu de schimbat ∫i tocmai de aceea trebuie s„ ne preocupe Ón mod deosebit imaginea noastr„ Ón ochii celor din Uniunea European„.

Dumitru Avram

#130689

## îSpaimele ˛„ranului rom‚n“

Ani buni dup„ aderarea la Uniunea European„, cei mai mul˛i rom‚ni vor tr„i extrem de greu. Puterea Óncearc„ s„ minimalizeze dificult„˛ile mari care se contureaz„ de pe acum, tem‚ndu-se ca nu cumva s„ se Ónt‚mple ∫i la Bucure∫ti ceea ce se petrece de c‚teva s„pt„m‚ni la Budapesta, mai cu seam„ c„ guvernan˛ii no∫tri, de∫i Óncuraja˛i la Bruxelles, sunt Ónjura˛i v‚rtos Ón Rom‚nia. Œntr-un mare bucluc Ói arunc„ aderarea pe cei din mediul rural. Pe bun„ dreptate, un ˛„ran teleorm„nean, ∫ugub„˛, dar cu mintea limpede a rom‚nului care de veacuri ˛ine pe umeri aceast„ ˛ar„, unul dintre urma∫ii celor imortaliza˛i de Zaharia Stancu sau Marin Preda, rostea o fraz„ memorabil„: îAsculta˛i-m„ pe mine, ne bag„-n Europa descul˛i ∫i Ón izmene!“.

O asemenea reflec˛ie amar„ nu-i deloc o simpl„ metafor„, ci o crud„ realitate a satului nostru ruinat, Ómpins acum la noi ∫i mari sacrificii pentru un dram de civiliza˛ie. Ca s„ realizezi o schimbare radical„ Ón satul rom‚nesc, Ón urma c„reia milioane de ˛„rani s„-∫i Ónsu∫easc„ modul de munc„ ∫i de via˛„ al fermierului occidental, este nevoie ca, pe l‚ng„ fondurile comunitare, care neÓndoielnic vor trece prin multe site mafiote, ˛„ranul Ónsu∫i s„ investeasc„ mult.

Dar de unde bani, c‚nd din veniturile-i modeste ˛„ranul rom‚n nu-∫i mai poate cultiva nici peticul pe p„m‚nt pe care l-a redob‚ndit dup„ destr„marea cooperativei agricole? Cum s„ nu fie cuprins de Óndoieli, ba chiar de spaime, auzindu-l pe comisarul european Jonathan Scheele, care afirma recent c„ îmarea agricultur„ va fi impulsionat„, dar micii fermieri vor trebui s„ se adapteze sau s„ dispar„“. Cu alte cuvinte, vor fi sprijini˛i ∫i se vor adapta noii mo∫ieri îÓncropi˛i“ peste noapte (c‚teva mii), iar 9—10 milioane de ˛„rani vor pieri. Ar fi o performan˛„ tragic„ pe care n-a reu∫it s-o ating„ nici cooperativizarea for˛at„ din perioada 1949— 1962.

Œntr-adev„r, speran˛ele sau frisoanele celor mai mul˛i politicieni stau sub semnul mult-invocatelor alegeri anticipate, care devin aproape certe dup„ 1 ianuarie 2007. Aderarea va crea convulsii ∫i Ón s‚nul partidelor obligate s„-∫i elaboreze noi strategii, noi programe, dar mai ales s„ mediteze asupra unor noi alian˛e politice. Cu siguran˛„ c„ semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ va fi c‚ntecul de leb„d„ al Alian˛ei portocalii, care s-a decolorat de mult„ vreme.

Toate disensiunile, mai mult sau mai pu˛in transparente, care au m„cinat pe din„untru aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 nefireasc„ Óncreng„tur„ politic„, vor erupe de acum frontal, cu vicleana contribu˛ie a Palatului Cotroceni, unde se pl„m„de∫te, cu aluat cam vechi ∫i expirat, o alian˛„ de tip nou, cea dintre democra˛i ∫i social-democra˛i, Ón vederea unui nou Executiv, chiar a unui Guvern minoritar, preconizat de primul pirat al ˛„rii. Sau poate, cine ∫tie, democra˛ii sunt interesa˛i de experien˛a vast„ a socialdemocra˛ilor Ón m‚nuirea fondurilor publice!

Mul˛i observatori politici sunt Óns„ de p„rere c„ o combina˛ie Óntre îpreacinsti˛ii democra˛i“ ∫i îtic„lo∫i˛ii“ pesedi∫ti este sortit„ de la bun Ónceput e∫ecului. Œntr-adev„r, este greu de crezut c„ P.S.D. va accepta s„ intre Ón preconizata coali˛ie guvernamental„ dac„ nu i se va oferi postul de premier. Pe de alt„ parte, toat„ aceast„ rocad„ politic„, ini˛iat„ de Traian B„sescu, are drept principal scop Ónsc„unarea ca prim-ministru a lui Theodor Stolojan, cel mai proasp„t alungat din P.N.L.

acest pod, construit pe vremea lui Carol al II-lea, avea st‚lpii de sus˛inere Ómpodobi˛i cu basoreliefuri reprezent‚nd stemele provinciilor istorice ale Rom‚niei Mari. Podul a fost demolat, basoreliefurile distruse cu t‚rn„copul, ∫i totu∫i vorbim despre un obiectiv aflat pe lista B pozi˛ia 517 a monumentelor istorice din Capitala ˛„rii!

Constructorii Ó∫i v„d Ón continuare de treab„, podul a fost d„r‚mat ∫i nimeni nu s-a interesat ca m„car aceste basoreliefuri s„ fie conservate ∫i amplasate Ón alt„ loca˛ie. Tot la fel de lini∫ti˛i Ó∫i v„d de treab„ ∫i cei pl„ti˛i de Ministerul Culturii s„ vegheze la protec˛ia ∫i conservarea patrimoniului istoric na˛ional. Œn fond, nici nu mai au motive s„ se gr„beasc„: totul a fost distrus ∫i nimic nu se mai poate recupera.

S-a mai ∫ters o pagin„ de istorie!

Ioan Dumitru Puchianu

#135061

îLips„ de respect ∫i nep„sare fa˛„ de valorile istorice ale neamului rom‚nesc“

Periodic, peste cultura ∫i istoria Rom‚niei se abate, ca un blestem, t„v„lugul demol„rilor haotice. Indiferent de an sau de epoc„, indiferent de regimul politic, cei pu∫i s„ vegheze la conservarea ∫i p„strarea valorilor culturale ∫i istorice ale acestui neam uit„ care este rolul lor Ón aceste func˛ii Ónalte ∫i mai ∫terg o pagin„ de istorie.

A∫a au f„cut comuni∫tii, c‚nd, sub pretextul unei moderniz„ri urbane ∫i rurale prost Ón˛elese, au d„r‚mat, f„r„ nici o noim„, obiective culturale ∫i istorice inestimabile ∫i care nu au mai putut s„ fie ref„cute sau restaurate, ∫i ce nu s-a putut d„r‚ma a fost ascuns privirilor rom‚nilor sub un strat gros de ciment, chipurile ctitorilor acestui neam fiind definitiv Óngropate ∫i sortite anonimatului.

Am crezut ∫i am sperat ca toate acestea s„ fie de domeniul trecutului, am vrut s„ uit„m aceast„ perioad„ neagr„ Ón cultura na˛ional„. Dar, din p„cate, istoria se repet„ Ón zilele noastre, c‚nd nici m„car nu mai exist„ scuza c„ un dictator paranoic decide de unul singur asupra importan˛ei ∫i valorii unui obiectiv istoric. Pur ∫i simplu incompeten˛a ∫i lipsa de interes de care dau dovad„ tocmai cei pu∫i s„ apere mo∫tenirea istoric„ a Rom‚niei fac posibil„ distrugerea ∫i degradarea unor astfel de monumente.

Pe ruinele fostei capitale a dacilor, Sarmisegetuza, pasc ast„zi turme de vaci ∫i oi. Zona a fost s„pat„ ∫i br„zdat„ cu ∫an˛uri ∫i gropi de cei dornici s„ g„seasc„ o parte din comorile dacilor, f„r„ ca cineva s„-i Ómpiedice sau s„ mai refac„ arealul distrus. Asta Ón timp ce statul rom‚n, total dezinteresat, a ajuns s„ primeasc„ semnale din Paris sau Londra c„ piese din patrimoniul arheologic dacic au ap„rut pe aceste pie˛e, fiind oferite spre v‚nzare de diver∫i particulari.

Cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„ au Ónceput la Bucure∫ti lucr„rile de demolare a Podului C.F.R. B„neasa, acesta urm‚nd a fi ref„cut ∫i modernizat din temelii. Ac˛iunea Ón sine a fost larg mediatizat„, mai ales din cauza gravelor probleme de trafic pe care le implic„, ∫i totu∫i nimeni dintre cei de la Ministerul Culturii ∫i Direc˛ia de Patrimoniu a Municipiului Bucure∫ti nu s-a sesizat c„

îLiberalii europeni au onorat Rom‚nia“

La mijlocul lunii octombrie a trecut aproape neobservat un eveniment destul de important pentru destinul european al ˛„rii noastre. Œntre 12 ∫i 13 octombrie 2006 a avut loc la Bucure∫ti primul congres al unui grup politic semnificativ din Parlamentul European ∫i m„ bucur c„ tocmai noi, liberalii, am avut acest privilegiu.

Al 27-lea Congres al Partidului European Liberal Democrat ∫i Reformist (ELDR), desf„∫urat timp de dou„ zile Ón Rom‚nia, a reprezentat un moment politic de excep˛ie, o recunoa∫tere a faptului c„ ˛ara noastr„ a devenit _de facto_ un partener respectat Ón Europa, iar manifestarea a fost un prilej deosebit pentru ca aproape 500 de reprezentan˛i ai celor 49 ˛„ri membre ale ELDR s„ se Ónt‚lneasc„ cu un num„r egal de lideri liberali rom‚ni.

Lucr„rile Congresului au fost deschise de c„tre Annemie Neyts-Uyttebroeck, pre∫edinte al Interna˛ionalei Liberale, ∫i de c„tre C„lin Popescu-T„riceanu, vicepre∫edinte.

Printre personalit„˛ile politice marcante europene participante la aceast„ important„ manifestare ar trebui amintite Graham Watson, liderul grupului Alian˛ei Europene Liberale ∫i Democrate (AELD), avocat de succes pentru demersul rom‚nesc de aderare la U.E., Androula Vassiliou din Cipru, pre∫edinta Organiza˛iei Europene a Femeilor Liberale, fost membru al Parlamentului European, Aidan McQuade din Marea Britanie, director al Organiza˛iei Antisclavie, membru al Grupului de exper˛i pentru stoparea traficului de persoane al Uniunii Europene, Karin Riis-Jorgensen, Danemarca, membru al Parlamentului European, vicepre∫edinte ALDE.

P.N.L. V‚lcea a fost reprezentat la acest congres de o delega˛ie de 15 persoane condus„ de doamna profesoar„ Zvetlana Preoteasa, vicepre∫edint„ na˛ional„ a O.F.L.

Pe parcursul celor dou„ zile ale lucr„rilor congresului, pe l‚ng„ ∫edin˛ele de plen, au avut loc ∫edin˛e pe comisii de specialitate ∫i seminare, precum ∫i Ónt‚lnirea de lucru a reprezentantelor Organiza˛iei Europene a Femeilor Liberale. Femeile liberale au avut o implicare deosebit„ Ón diversificarea ∫i sus˛inerea tematicilor abordate, mai ales pe componenta g„sirii unor solu˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 care s„ diminueze discriminarea sexual„ Ón ˛„rile europene.

Œn cuv‚ntul s„u, pre∫edinta ONFL, senatorul Norica Nicolai, a f„cut referire la politica Guvernului Rom‚niei pentru a asigura egalitatea de ∫anse ∫i pentru combaterea traficului de persoane, men˛ion‚nd c„ îfemeile din ˛ara noastr„ sunt preg„tite s„ devin„ membre ale Uniunii Europene“.

Profesoara Zvetlana Preoteasa, reprezentanta jude˛ului V‚lcea, a sus˛inut necesitatea trat„rii f„r„ nici un fel de discriminare a femeilor din Rom‚nia care aleg s„ munceasc„ legal Ón ˛„rile Uniunii Europene ∫i a men˛ionat c„ ˛ara noastr„, ca ∫i celelalte ˛„ri europene, condamn„ exploatarea sexual„ a femeilor ∫i copiilor.

Lu‚nd Ón considerare faptul c„ anual Óntre 600.000 ∫i 800.000 de femei, b„rba˛i ∫i copii, cad victime traficului de persoane Ón Europa, acest flagel devenind a treia surs„ ilegal„ de venit dup„ droguri ∫i arme, Congresul Liberalilor Europeni a cerut statelor membre U.E. ratificarea ∫i punerea Ón practic„ a Protocolului pentru combaterea traficului de persoane semnat la Palermo, Italia, Ón decembrie 2000 ∫i a hot„r‚rii Consiliului Europei pentru stoparea traficului de fiin˛e umane, semnat„ la Var∫ovia Ón mai 2005.

De asemenea, congresul a cerut tuturor partidelor liberale europene s„ elaboreze c‚t mai repede un sistem de prevenire, protejare ∫i reintegrare social„ a victimelor, pentru asigurarea deplin„ a drepturilor omului Ón ˛„rile europene. S-a propus Ónfiin˛area unei re˛ele de ad„posturi Ón Óntreaga Europ„ unde victimele care cer ajutor s„ fie consiliate, protejate ∫i sprijinite material ∫i moral. Pentru depistarea rapid„ a acestora se va Ónfiin˛a o linie de telefon unic„ ∫i gratuit„ Ón Óntreaga Europ„, unde cei care cer ajutor s„ fie imediat prelua˛i ∫i sprijini˛i.

S‚mb„t„, 14 octombrie, delega˛ia liberalelor europene a vizitat Ón Bucure∫ti un centru pentru femei victime ale traficului de persoane, demonstr‚nd c„ Rom‚nia a f„cut progrese ∫i Ón acest domeniu, aliniindu-se rapid politicii europene.

Œn timpul congresului s-a vorbit mult despre ˛ara noastr„, despre realiz„rile spectaculoase ale Guvernului T„riceanu.

Œn seara zilei de 12 octombrie to˛i delega˛ii au participat la un dineu oficial, un adev„rat spectacol de muzic„ ∫i lumini. A fost un bun prilej pentru ca mul˛i s„ se cunoasc„ direct, s„ discute probleme interesante ∫i chiar s„ fac„ schimb de adrese.

Delega˛ia V‚lcei a luat astfel contact cu elite europene, s-a integrat rapid evenimentului ∫i s-a sim˛it excelent.

Sub deviza îLucr‚nd Ómpreun„ pentru Europa sigur„ ∫i liber„“, Congresul ELDR a fost o reu∫it„, to˛i cei prezen˛i angaj‚ndu-se c„ vor sprijini Ón continuare Rom‚nia pe calea dezvolt„rii ∫i reformelor.

Florin Iordache

#142206

îAgen˛ia Na˛ional„ de Integritate — r„m„∫i˛a unui vis demult apus“

Stima˛i colegi parlamentari,

Potrivit proiectului de lege, Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate, controlul averilor, cercetarea conflictelor de

interese ∫i constatarea incompatibilit„˛ilor Ón exercitarea func˛iei era un organism independent, cu personalitate juridic„, ce urma s„ func˛ioneze la nivel na˛ional, ca structur„ unic„, fiind condus„ de un pre∫edinte, ajutat de un vicepre∫edinte, care sunt numi˛i pentru un mandat de 4 ani. Cam aste se putea spune despre proiectul de Lege A.N.I., considerat de gurile rele a fi numit ∫i proiectul îMacovei“.

S„pt„m‚na trecut„, faimosul ∫i mult r‚vnitul proiect a trecut prin acele ascu˛ite ale Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor ∫i, aplic‚ndu-i-se tratamentul cu acupunctur„, a ie∫it un pic cam î∫ifonat“ din ∫edin˛a comisiei. Acesta a fost momentul marii dezam„giri... macoveniene. Ce a vrut doamna ministru s„ fac„ ∫i ce a ie∫it la final! O diferen˛„ cam mare. De ce? Pentru c„, spre deosebire de ceea ce crede doamna ministru despre parlamentarii poporului, noi mai ∫i g‚ndim ∫i anticip„m demersurile mai pu˛in ortodoxe ale doamnei ministru.

™tim ∫i o Ón˛elegem par˛ial pe doamna ministru pentru efortul depus de a scoate o lege cum alta nu-i Ón Uniunea European„, lege pe care, Ón credin˛a Domniei Sale, statele membre ale Uniunii ar fi preluat-o imediat ∫i ar fi Óncercat s„ creeze ∫i ele o institu˛ie similar„, Ón toat„ Uniunea European„, iar numele Macovei ar fi d„inuit peste vremuri.

Œn realitate, ∫tim cu to˛ii c„ A.N.I. nu era altceva dec‚t praf Ón ochi pentru pres„ ∫i pentru acei oameni simpli de acas„ care mai au Ónc„ t„ria s„ cread„ Ón pove∫tile cu z‚ne prezentate de doamna ministru. Nu cred c„ ar fi o gre∫eal„ s„ consider„m c„ inten˛ionat doamna ministru nu a dorit s„ ne bucure cu prezen˛a sa la ∫edin˛a comisiei de s„pt„m‚na trecut„, Óntruc‚t ieri, r„sfoind ziarele, am citit Ón paginile marii majorit„˛i a cotidienelor c„ doamna ministru nu Ó∫i mai recunoa∫te legea. Ca ∫i cum Legea A.N.I. era legea Domniei Sale, ∫i nu a unui Guvern, Ónc„, Ón func˛iune. Prilejul ideal de a poza Ón victim„ Ón fa˛a electoratului!

Ceea ce vreau s„ subliniez prin aceast„ declara˛ie politic„ este tocmai faptul c„, Ón Comisia juridic„ a Camerei, pe parcursul mai multor ∫edin˛e, s-a dezb„tut o lege de maxim„ importan˛„ pentru actualul Guvern, dar f„r„ sor˛i de izb‚nd„ Ón fa˛a unei legisla˛ii care ne permite s„ intervenim mai mult sau mai pu˛in asupra unei legi, Ón fa˛a unei Constitu˛ii care nu ne permite s„ cre„m institu˛ii doar de dragul unor mini∫tri ∫i mai ales Ón fa˛a unei etape extrem de importante pentru ˛ara noastr„, aderarea la Uniunea European„, moment care nu poate fi pierdut din cauza unei legi care nu constituie o prioritate a Uniunii.

Vreau s„ v„ aten˛ionez pe to˛i, stima˛i colegi, chiar ∫i pe cei din coali˛ie, c„ nu Óntotdeauna un proiect ini˛iat de un ministru Ón func˛iune este unul bun ∫i nu Óntotdeauna ceea ce Ó∫i propune un ministru este definitiv, pentru c„ nu trebuie s„ uit„m c„ Ón via˛„ totul este perfectibil, chiar ∫i Legea A.N.I.!

George B„e∫u

#145334

îFlutur Ón˛elene∫te Rom‚nia“

fi„ranilor le-a fost luat„ bucuria trecutei toamne ∫i a prim„verii lui 2006, dup„ ce foarte mul˛i dintre ei au fost nevoi˛i s„ lase p„m‚ntul nelucrat. Le-a fost luat„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 bucuria verii, dup„ ce pre˛ul de batjocur„ oferit pentru gr‚u i-a lipit ∫i mai tare de s„r„cie.

fi„ranilor le este luat„ ∫i bucuria acestei toamne, Ón care trebuie s„ v‚nd„ 5 kilograme de porumb pentru a-∫i cump„ra o p‚ine ∫i Ón care n„dejdea c„ vor avea spor la bani de pe urma strugurilor le este spulberat„ de acelea∫i pre˛uri mici, care nu acoper„ cheltuielile.

F„r„ bani cu care s„-∫i are p„m‚nturile, f„r„ perspectiva c„ vor putea vinde recoltele la pre˛uri rezonabile, ˛„ranii las„ p‚rloag„ o mare parte din p„m‚nturi. Suprafe˛e Óntinse de terenuri agricole se Ón˛elenesc ∫i nu le vor mai putea des˛eleni nici impozitele, nici amenzile cu care Guvernul vrea s„ relanseze agricultura rom‚neasc„.

fi„ranii, b„tr‚ni, neputincio∫i ∫i r„ma∫i singuri dup„ ce le-au plecat copiii prin str„in„t„˛i, nici m„car nu pot fi executa˛i silit pentru impozite sau amenzi nepl„tite. Cine s„ le cumpere s„r„cia scoas„ la mezat de oamenii fiscului?

Oficial, ei o duc bine. Au aflat despre binele lor ∫i comisarii europeni care au dat und„ verde integr„rii agriculturii rom‚ne∫ti Ón marea agricultur„ european„. Realitatea se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ arate, Óns„, pe dos fa˛„ de statisticile guvernamentale.

fi„ranii rom‚ni, b„tr‚ni ∫i neputincio∫i, au aflat mai nou c„ sunt fermieri ∫i c„ Guvernul va face ∫i va drege pentru ei. P‚n„ acum, nici Guvernul ∫i nici foarte vocalul ministru Gheorghe Flutur nici nu au dres, nici nu au f„cut! Poate doar s„ trecem Ón contul performan˛elor ministrului omor‚rea p„s„rilor de prin ogr„zile satelor, opera˛iune care ar putea fi reluat„ cu succes Ón s„pt„m‚nile ce vin. Dac„ ar fi fost Ón stare s„ fac„, nu ar mai fi continuat Ón˛elenirea unor terenuri care ar trebui s„ aduc„ bun„stare ∫i bucurie ˛„ranilor!

Din curiozitate sau, pur ∫i simplu, din Ónt‚mplare, privi˛i ce se Ónt‚mpl„ pe c‚mp Óntr-o vreme Ón care trebuia terminat sem„natul orzului ∫i Ónceput„ Óns„m‚n˛area gr‚ului. Dac„ ve˛i constata c„ terenurile nu sunt arate ∫i c„ nu lucreaz„ mai nimeni la sem„nat, nu g‚ndi˛i r„u despre ˛„rani! Ei nu au nici Óndemn, nici putere s„ are ∫i s„ semene.

Poate cei care i-au f„cut fermieri cu p„m‚nt Ón˛elenit au o explica˛ie. Ba chiar sunt obliga˛i s„ o aib„ dup„ ce le-au furat, una dup„ alta, ˛„ranilor bucuriile, min˛indu-i cu program ∫i b„g‚ndu-le Ón gospod„rii bel∫ug de s„r„cie!

Gheorghe Dragomir

#147946

îBugetul primului an european al Rom‚niei“

Pentru prima data dup„ 16 ani, Guvernul T„riceanu a reu∫it s„ schimbe filozofia bugetar„ a Rom‚niei, prin propunerea unui buget axat pe priorit„˛i ∫i proiecte de dezvoltare, ∫i nu pe pomeni electorale sau pe servirea clientelei politice, a∫a cum proceda P.S.D.

Construc˛ia acestui buget pleac„ de la o realitate politico-economic„ ce nu poate fi contestat„: la 1 ianuarie 2007 ˛ara noastr„ va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ∫i de aceea bugetul pe anul 2007 poate fi considerat primul buget european al Rom‚niei.

Cea mai mare provocare cu care ne confrunt„m este aceea a planific„rii resurselor publice care trebuie s„ se fac„ Óntr-o modalitate care s„ men˛in„ stabilitatea

macroeconomic„ dar care, Ón acela∫i timp, s„ sus˛in„ cre∫terea ∫i competitivitatea Ón urm„toarea etap„ de dezvoltare na˛ional„.

Din acest punct de vedere ∫i av‚nd Ón vedere angajamentele asumate prin programul de guvernare, bugetul pe anul 2007 va asigura finan˛area contribu˛iei Rom‚niei la bugetul Uniunii Europene, precum ∫i sumele necesare continu„rii reformelor structurale din s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, cercetare-dezvoltare, pensii, agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Priorit„˛ile bugetare ale Rom‚niei sunt, pentru 2007, aloca˛iile pentru investi˛ii, ce trebuie intensificate, mai ales Ón infrastructur„, precum ∫i asigurarea cofinan˛„rii proiectelor beneficiare de fonduri europene pentru a se realiza o absorb˛ie c‚t mai mare a acestora.

Evident, exist„ ∫i alte necesit„˛i financiare care nu sunt neap„rat legate de aderare, dar care au fost neglijate Ón ultimii ani, ∫i anume dezvoltarea capitalului uman prin cheltuieli publice mai mari Ón educa˛ie, cercetare ∫i dezvoltare, reforma Ón s„n„tate ∫i sistemul de pensii.

Pentru anul 2007 se estimeaz„ un buget general consolidat cu o cre∫tere de 2,2 puncte procentuale fa˛„ de 2006 ∫i o pondere Ón P.I.B. ∫i mult mai mare fa˛„ de anii preceden˛i. Aceast„ proiec˛ie are la baz„ at‚t m„surile fiscale adoptate Ón 2006, ∫i care vor intra Ón vigoare de la 1 ianuarie 2007, continuarea armoniz„rii cu legisla˛ia comunitar„, dar ∫i performan˛a colect„rii veniturilor bugetare ca urmare a Ónt„ririi administra˛iei fiscale ∫i a controlului fiscal.

Horea Dorin Uioreanu

#150221

Readuc Ón discu˛ia Camerei Deputa˛ilor un of etern al nostru, al ardelenilor, pentru c„ mi se pare normal s„ spun, pentru a c‚ta oar„, c„ ne dorim Autostrada îTransilvania“ ∫i c„ acesta nu este un moft, ci este o utilitate public„ necesar„ tuturor rom‚nilor.

Œn timp ce domnii Berceanu ∫i B„sescu Ó∫i radicalizau declara˛iile vizavi de Compania american„ îBechtel“, amenin˛‚nd cu rezilierea contractului, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, un amic care venea de la Bucure∫ti la Cluj pomenea to˛i sfin˛ii, dup„ ce a trebuit s„ parcurg„ aceast„ distan˛„ Ón opt ore. Numai lovindu-se de aceast„ situa˛ie nepl„cut„, amicul meu bucure∫tean a Ón˛eles de ce vorbim noi, trimi∫ii ardeleni, cu at‚ta patos despre construirea unei autostr„zi care s„ lege vestul ˛„rii de Bucure∫ti.

Œn acest context, am urm„rit declara˛iile domnului ministru al transporturilor, reluate c‚teva zile mai t‚rziu de pre∫edintele Rom‚niei, prin care ace∫tia îluau de urechi“, ca s„ folosesc un termen at‚t de drag colegilor mei, pe reprezentan˛ii firmei americane care construiesc Autostrada îTransilvania“.

Œnainte de a ne cufunda Ón discu˛ii tehnice, apreciez preocuparea domnilor Berceanu ∫i B„sescu pentru bunul mers al lucr„rilor de construire a Autostr„zii îTransilvania“, dar le amintesc faptul c„ Ónt‚rzierile la care s-au referit sunt cauzate, Ón principal, de activitatea deplorabil„ a fostului ministru Gheorghe Dobre, colegul de partid al domnului Berceanu, care a Ónt‚rziat cu incon∫tien˛„, timp de un an de zile, continuarea lucr„rilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 la Autostrada Bra∫ov—Bor∫. Œn acest sens, blocarea lucr„rilor din timpul ministeriatului îde succes“ al domnului Dobre, predecesorul domnului Berceanu, a determinat ridicarea ∫antierului din punctele de lucru ∫i risipirea for˛ei de munc„ calificate.

De asemenea, Ól sf„tuiesc pe domnul ministru P.D. Radu Berceanu s„ priveasc„ aceast„ lucrare ca pe un parteneriat Óntre Ministerul Transporturilor, Compania american„ îBechtel“ ∫i ardeleni. Œn acest sens, consider c„ doar o bun„ comunicare ∫i o colaborare matur„ Óntre ace∫ti trei factori poate s„ conduc„ la un rezultat convenabil pentru toate cele trei p„r˛i implicate ∫i interesate de un rezultat pozitiv. Recomand domnului Berceanu, Ón acest sens, pentru bunul mers al proiectului, o atitudine de Ón˛elegere ∫i Ól sf„tuiesc s„ nu pun„ be˛e Ón roate prin declara˛ii de amenin˛are care nu fac dec‚t s„ tensioneze situa˛ia, Ón detrimentul Ardealului. Œn acest sens, Ói reamintesc faptul c„ a∫tept„rile popula˛iei ardelene pentru realizarea Autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ sunt extrem de mari.

Nu Ón ultimul r‚nd, am un mesaj pentru to˛i cei care r„spund direct sau indirect de crearea acestei pun˛i de leg„tur„ Óntre Bucure∫ti ∫i Ardeal: s„ vorbim mai pu˛in ∫i s„ facem mai mult! Apelez la Ón˛elepciunea dumneavoastr„ Ón acest sens.

Ioan Ghi∫e

#153118

îLupta barourilor de avoca˛i, expresie a unui sistem neconstitu˛ional ∫i neprincipial“

Recenta grev„ a Uniunii Na˛ionale a Barourilor din Rom‚nia a eviden˛iat o fa˛„ a crizei care se manifest„ Ón sistemul judiciar din Rom‚nia.

Blocarea instan˛elor judiciare, haosul ∫i dezordinea au paralizat o s„pt„m‚n„ justi˛ia din ˛ara noastr„. Principalii p„gubi˛i au fost cet„˛enii one∫ti, p„r˛i Ón procese ∫i contribuabili ai sistemului public. Principali beneficiari au fost unii dintre infractorii periculo∫i.

Practic, se lupt„ grup„rile de avoca˛i Óntre ele, Ón afara legii ∫i a institu˛iilor. De regul„, grevele se fac de c„tre angaja˛i Ón rela˛ia lor cu angajatorii. Se pune Óntrebarea: avoca˛ii Ómpotriva c„ror angajatori au f„cut greva?

De data aceasta greva avoca˛ilor s-a manifestat fa˛„ de a∫a-numita lips„ de implicare a Ministerului Public Ón a solu˛iona numeroasele pl‚ngeri penale formulate Ómpotriva avoca˛ilor din Baroul constitu˛ional.

Surprinz„tor, principalele puteri executive din stat au r„mas spectatoare, f„r„ a prezenta atitudini publice ∫i, mai grav, f„r„ a oferi solu˛ii.

U.N.B.R. solicit„ de mai mult timp s„ se interzic„ practicarea avocaturii ∫i accesul Ón instan˛e membrilor Baroului constitu˛ional. U.N.B.R. se bazeaz„ pe legea privind practicarea profesiei de avocat. Baroul constitu˛ional se bazeaz„ pe Constitu˛ie ∫i pe decizii definitive ∫i irevocabile ale instan˛elor prin care s-au Ónregistrat barourile care i s-au asociat.

Analiz‚nd mai la rece, deta∫at ∫i constructiv, putem g„si c„, paradoxal, ambele p„r˛i au dreptate, at‚t U.N.B.R., c‚t ∫i B.C.R. Apar logic Óntreb„ri de genul: cum este posibil? Ce este de f„cut?

F„r„ a avea preten˛ii de a fi atoate∫tiutori, afirm„m cu claritate ∫i t„rie c„ solu˛ia este promovarea unei legicadru a profesiilor liberale, lege care s„ respecte at‚t conceptul european de profesie liberal„, c‚t ∫i Constitu˛ia Rom‚niei.

Un astfel de proiect de lege l-am propus de c‚teva luni ∫i acum este Ón dezbaterea Senatului.

Problema de fond a profesiilor liberale care se practic„ azi Ón ˛ara noastr„ este c„ cele mai multe dintre ele s-au privatizat prin crearea unui cadru legal care ignor„ dou„ drepturi constitu˛ionale fundamentale, ∫i anume acela de liber„ practic„ a unei profesii liberale ∫i libera asociere a persoanelor.

Prostul obicei care s-a dezvoltat Ón ˛ara noastr„ a fost s„ se promoveze prin ordonan˛„ de guvern norma specific„ pentru practicarea unei profesii liberale. Apoi, dup„ c‚˛iva ani, aceast„ ordonan˛„ s-a adoptat ca lege, eventual cu pu˛ine modific„ri. Dup„ al˛i c‚˛iva ani, prin hot„r‚re de guvern s-a adoptat Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a corpului profesional al respectivei profesii a∫a-zis liberale.

Eroare de fond este c„ aceste corpuri profesionale sunt denumite prin chiar textul legii sau al ordonan˛ei de guvern prin care s-a creat cadrul legal de Ónfiin˛are a lor îorganiza˛ie profesional„ de utilitate public„!“ Adic„ un fel de organiza˛ie public-privat„?!

Prin ignorarea Constitu˛iei, art. 116—117, se instituie prin lege organisme de specialitate care combin„ caracterul public al responsabilit„˛ii cu cel privat al activit„˛ii.

Pentru orice organiza˛ie cu caracter nelucrativ care se Ónfiin˛eaz„, asocia˛ie sau funda˛ie, utilitatea public„ se recunoa∫te prin hot„r‚re de guvern dup„ trei ani de func˛ionare.

Pentru ca aceast„ persoan„ juridic„, asocia˛ie sau funda˛ie s„ se Ónfiin˛eze este necesar„ hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ ∫i irevocabil„, Ón condi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000, completat„ ∫i modificat„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 37/2003, dar pentru anumite asocia˛ii, anume cele numite prin ordonan˛„ de guvern îorganiza˛ie profesional„ de utilitate public„“, nu mai este nevoie de o decizie Ón justi˛ie pentru a fi Ónfiin˛ate.

O astfel de persoan„ juridic„ se Ónfiin˛eaz„ prin efectul legii, nu prin hot„r‚re judec„toreasc„ ∫i nici prin voin˛a unor persoane fizice care se asociaz„ Ón mod constitu˛ional ∫i prin liberul lor consim˛„m‚nt, ci prin voin˛a puterii politice, Guvern ∫i apoi majoritate parlamentar„, adic„ prin lege. îCurat constitu˛ional, coane F„nic„!“, ar spune Ghi˛„ Pristanda, poli˛aiul din piesa lui Caragiale.

Mai grav, aceste îorganiza˛ii profesionale stabilite de c„tre Guvern din start ca fiind de utilitate public„ (adic„ ilegal!?)“, a∫a cum le declar„ totdeauna guvernele, fac evaziune fiscal„ corespunz„tor execu˛iei unor bugete anuale de peste 10 milioane de euro. Cum? Simplu. Ele, corpurile profesionale, nu pl„tesc impozit pe venit sau pe profit, pentru c„ nu sunt Ónregistrate drept comercian˛i, agen˛i economici.

Colecteaz„ at‚t cotiza˛ii, c‚t ∫i taxe pentru prest„ri de servicii, obligatorii pentru membrii corpului profesional,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 sute de miliarde de lei, bani care scap„ oric„rui control public al Cur˛ii de Conturi sau al Ministerului de Finan˛e, pentru c„ aceste îorganiza˛ii profesionale de utilitate public„“ sunt un fel de stru˛o-c„mile, organisme publicprivate care s-au constituit Ón fapt Ón adev„rate structuri de tip caste profesionale. Altfel spus, aceste corpuri profesionale sunt ∫i func˛ioneaz„ ca stat Ón stat.

Mai mult, Ón cadrul acestor corpuri profesionale se practic„ Ónv„˛„m‚nt profesional Ón afara cadrului legal. Tot felul de func˛ionari din aparatul de stat predau colegilor lor de profesie cursuri pentru care se percept taxe ∫i pentru care lectorii sunt pl„ti˛i.

Totul se desf„∫oar„ Óntr-o general„ evaziune fiscal„ care este de domeniul penalului, iar institu˛iile responsabile ale statului nu se sesizeaz„ pentru c„ tocmai ∫efii acestor institu˛ii fac pe profesorii ∫i c‚∫tig„ bani pred‚nd astfel de cursuri f„r„ a fi profesori. Adic„ se practic„ Ónv„˛„m‚nt privat Ón afara cadrului legal, dar se percep bani mul˛i ∫i ilegal!

Prin lobby politic la nivel guvernamental ∫i parlamentar aceste corpuri profesionale ∫i-au creat un cadru legal neconstitu˛ional prin care exercit„ ∫i cumuleaz„ puteri de legiferare normativ„ Ón cadrul profesiei, puteri de sanc˛ionare disciplinar„ merg‚nd p‚n„ la excludere din profesie ∫i puteri pentru stabilire de taxe ∫i cotiza˛ii obligatorii pentru practican˛ii profesiei, indiferent de op˛iunea ∫i acceptul lor.

Mai mult, Ón unele cazuri, conducerile jude˛ene ale acestor corpuri profesionale stabilesc cu de la sine putere ∫i Ón baza legii lor speciale c‚˛i practican˛i ai profesiei vor fi admi∫i pe pia˛„ Ón viitorul an. Practic, aceste corpuri profesionale folosesc un cadru legal, dar neconstitu˛ional ∫i abuziv fa˛„ de interesul public. Pia˛a liber„ ∫i concuren˛a pentru practicarea profesiilor liberale ∫i a serviciilor dependente de acestea sunt Óngr„dite Ón baza legii. Astfel, s-au creat adev„rate caste, grupuri profesionale privilegiate, care de multe ori primesc Ón interior, pentru practic„ ∫i stagiatur„, tinerii speciali∫ti doar Ón baza unor ∫p„gi de c‚te 10—15.000 de euro.

Practic, func˛ioneaz„ o corup˛ie profesional„ institu˛ionalizat„ Ón baza legii! Efectul este c„ tinerilor absolven˛i de facult„˛i care au probat capacitate profesional„ la standardele necesare le este Óngr„dit dreptul de exercitare liber„ a practic„rii unei profesii liberale. Starea de fapt duce la aceea c„ serviciile care decurg din practicarea profesiilor liberale sunt foarte scumpe ∫i practicate de c„tre un num„r limitat ∫i controlat de speciali∫ti mai vechi Ón profesie.

Cei mai afecta˛i de acest sistem diabolic sunt tinerii profesioni∫ti, dar mai ales cet„˛enii defavoriza˛i, cei cu venituri mici, ∫omeri, pensionari care nu pot pl„ti astfel de servicii scumpe.

Œn acest fel, mul˛i cet„˛eni nu Ó∫i pot exercita drepturi constitu˛ionale pe care le au pe h‚rtie, dar de care nu pot beneficia, neav‚nd suficien˛i bani.

Pentru schimbarea Ón bine a st„rii de fapt, exist„ o solu˛ie care func˛ioneaz„ cu succes Ón toate statele lumii civilizate, ∫i anume existen˛a unei legi-cadru privind profesiile liberale.

O astfel de lege-cadru, bazat„ pe Constitu˛ie, trebuie s„ garanteze oric„rui cet„˛ean dreptul de a exercita Ón mod liber ∫i neÓngr„dit o profesie liberal„.

Apoi trebuie s„ se separe rolul asocia˛iilor profesionale, pentru a propune standarde profesionale ∫i criterii pentru exercitarea unei profesii ∫i s„ se ˛in„ seama de rolul statului, de control pentru exercitarea Ón cadru legal a profesiei.

R„m‚ne ca doar justi˛ia s„ poat„ limita sau interzice, Ón baza legii speciale, exercitarea dreptului de liber„ practic„ a unei profesii liberale.

P‚n„ c‚nd se vor corecta anomaliile sistemului Ón sensul celor propuse mai sus, r„m‚ne c„ oric‚nd pot face grev„, pentru exact acelea∫i motive ca ∫i avoca˛ii, practican˛ii tuturor celorlalte profesii ale c„ror legi speciale s-au creat prin ignorarea prevederilor Constitu˛iei privind libera asociere ∫i exercitarea liber„ a unei profesii.

Solu˛ia pentru astfel de situa˛ii este una simpl„ ∫i clar„, adoptarea propunerii legislative privind profesiile liberale.

Ioan fiundrea

#162080

Declara˛ie politic„ intitulat„: î...escu, Ón 2008, va fi conservator!“

Dup„ fiecare vizionare a celebrei piese de teatru scris„ de Tudor Mu∫atescu, jucat„ admirabil de actorii Teatrului de Comedie, tr„iesc o senza˛ie str„in„ de bun„ dispozi˛ie pe care o remarc ∫i pe fe˛ele altor spectatori.

Asem„narea dintre spectatorii prezen˛i Ón sal„ ∫i aleg„tori pe de-o parte, ∫i scena politic„ rom‚neasc„ ∫i actori este izbitoare, rom‚nii devenind tot mai resemna˛i la g‚ndul c„ aceste tipologii de conduc„tori sunt o predestinare.

Constantele piesei, la care de 16 ani asist„m ului˛i, par s„ fie actorii, termina˛ia numelui lor, demagogia discursului pe care Ól practic„ ∫i s„r„cia tot mai accentuat„ a spectatorilor, de fiecare dat„ Óntreb‚ndu-ne retoric care ar fi modelul preziden˛iabil care ar curma aceast„ parodie.

Dar un amic Ómi readuce buna dispozi˛ie, spun‚ndu-mi la finalul spectacolului c„ îsolu˛ia stop„rii acestei parodii ar putea fi alegerea unui pre∫edinte universitar“.

Œn acel moment am realizat c„ exist„ multe asem„n„ri Óntre doi dintre cei trei îescu“ postdecembri∫ti care evolueaz„ pe scena noastr„ politic„, din punct de vedere al comportamentului neconform cu standardele de elegan˛„ europene.

Ace∫ti doi îescu“, au, de asemenea, profesiuni asem„n„toare, apa fiindu-le singurul amic, ambii v‚slind Ónainte de ’89 Ón tulbureala unui comunism de care au profitat din plin ∫i de care metabolic nu se pot dezb„ra, indiferent cu c‚t parfum de trandafir l-ar Ómb„ls„ma.

Al treilea î...escu“ postdecembrist este universitar, ∫i dac„ alternan˛a se p„streaz„ Ón 2008, rom‚nii, fiind un popor conservator, se presupune c„ vor alege tot un profesor.

™i cum singurul pre∫edinte de partid profesor universitar de pe e∫ichierul politic este al nostru, adic„ al conservatorilor, sper, dragi colegi, ca pentru binele rom‚nilor s„ avem Ón 2008 un îescu“ conservator care s„ ne reprezinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Cu siguran˛„, doar un pre∫edinte conservator poate pune cap„t acestei dramolete ieftine postdecembriste, care ne-a anulat Ón 16 ani speran˛ele ∫i z‚mbetele, ∫tiut fiind c„ istoria noastr„ modern„ ∫i-a Ónceput zidirea cu reputa˛i profesori conservatori, ∫i nu cu _sailor-men_ .

Ion Luchian

#164354

Anun˛area faptului c„ Rom‚nia este preg„tit„ s„ adere la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 reprezint„ cel mai mare succes colectiv al acestei ˛„ri din ultimele decenii.

Integrarea este un succes al actualei guvern„ri, pentru c„ datorit„ reformelor sus˛inute desf„∫urate Ón domeniile sensibile a putut fi men˛inut„ data de 1 ianuarie, Óns„ este, Ón primul r‚nd, un succes al Rom‚niei ∫i al tuturor rom‚nilor care ∫i-au f„cut bine treaba zi de zi la locurile lor de munc„ ∫i care au sus˛inut cu putere acest proiect major.

Unii au afirmat c„ integrarea noastr„ nu a fost ob˛inut„ pe merit, ci a fost mai degrab„ un gest politic f„cut de Bruxelles. Œn opinia mea, o asemenea afirma˛ie este complet gre∫it„, Ón primul r‚nd pentru c„ Rom‚nia a Óndeplinit efectiv toate criteriile de integrare, a∫a cum au fost ele stabilite de Uniune la Copenhaga, ∫i Ón al doilea r‚nd pentru c„ o astfel de decizie ar fi fost complet contrar„ principiilor ∫i modului de ac˛iune ale Uniunii.

De asemenea, imediat dup„ publicarea raportului de ˛ar„ au existat anumite voci, ale unor anali∫ti ∫i oameni politici, care s-au gr„bit s„ eviden˛ieze greut„˛ile pe care le vom Ónt‚mpina de la 1 ianuarie din punct de vedere economic ∫i social. Nu neg c„ ar fi posibile aceste greut„˛i, Óns„ ar trebui s„ se eviden˛ieze ∫i oportunit„˛ile pe care le vom avea.

Integrarea Ón Uniune ne ofer„ ocazia de a lua parte la un proiect uria∫, un proiect al libert„˛ii ∫i prosperit„˛ii pe un Óntreg continent, un proiect cu at‚t mai important ast„zi, Ón contextul actualei situa˛ii interna˛ionale — m„ refer la lupta contra terorismului —, un proiect la care ne putem aduce ∫i noi contribu˛ia. Nu Ón ultimul r‚nd, integrarea Ón Uniune ne ofer„ ocazia de a ne definitiva dezvoltarea economic„ ∫i institu˛ional„, ne ofer„ ocazia de a reveni, dup„ decenii de pauz„, la normalitate.

Este adev„rat Óns„ c„ mai degrab„ de noi depinde realizarea tuturor acestor lucruri, dec‚t de Uniune, ca Óntreg, de capacitatea noastr„ de a realiza proiecte ∫i de a le pune Ón practic„, de capacitatea noastr„ de a cheltui cu folos banii primi˛i, de capacitatea noastr„ de a progresa, din toate punctele de vedere, Óntr-o lume aflat„ Óntr-o continu„ mi∫care.

A∫a cum se spune, mingea este Ón terenul nostru.

Liviu C‚mpanu

#166636

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMica schism„ ∫i marele f‚s“.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Óntr-un cadru mai mult sau mai pu˛in festiv, mai mult sau mai pu˛in sobru, a fost lansat„ mult tr‚mbi˛ata platform„ pentru relansarea Dreptei rom‚ne∫ti. Aceast„ ini˛iativ„ a avut ca for˛„ motrice doi fo∫ti pre∫edin˛i liberali: Valeriu Stoica ∫i Theodor Stolojan, ultimul dintre ei reprezent‚nd probabil administra˛ia preziden˛ial„ sau societatea civil„. Av‚nd Ón

vedere ideile lansate de c„tre domnul Theodor Stolojan, am Ónclina s„ credem c„ prezen˛a lui acolo a fost rezultatul unei tematici preziden˛iale, pentru c„, la un moment dat, te Óntrebai cine cui i-a furat ideile: Stolojan lui B„sescu sau invers.

Œnfiin˛area unei organiza˛ii, a unei structuri, a unui pol politic ar trebui s„ aib„ la baz„ programe cu planuri de ac˛iune bine definite, cu oameni care s„ coordoneze aceste ac˛iuni, o logistic„ bine pus„ la punct, o strategie. Ce am v„zut noi c„ au ini˛iatorii platformei: sim˛„minte refulate, nemul˛umiri personale, acuze strict personale la adresa unor membri ai conducerii P.N.L.-ului ∫i ipoteze. Cum po˛i s„ ai Óncredere Ón îgenialul“ Valeriu Stoica care, ca pre∫edinte de partid, a reu∫it performan˛a de a-l duce dintr-o extrem„ Ón alta a credibilit„˛ii Ón fa˛a electoratului?! A avut minunata idee de a scoate P.N.L.-ul din Conven˛ia Democrat„, dar ∫i proasta inspira˛ie de a-l conduce Ón anul 2002 la un procent de 4,7% Ón sondajele de opinie.

Cum po˛i avea Óncredere Ón tehnocratul Stolojan care, dup„ ce a muncit doi ani buni Ón folosul liberalismului rom‚nesc, se retrage, f„r„ explica˛ii credibile, din cursa preziden˛ial„, l„s‚ndu-i loc îlupului de mare“, iar dup„ c‚∫tigarea alegerilor s-a aciuat la îs‚nul“ acestuia, av‚nd ca predilect„ preocupare acuzarea liberalilor ∫i a conducerii lor?!

S-a sperat ce, prin aceast„ ac˛iune? Ruperea P.N.L.-ului? Realizarea visului m„re˛ al lui B„sescu ∫i Stolojan de a crea un partid preziden˛ial care s„-i sufle v‚nt Ón p‚nzele unei noi candidaturi la pre∫edin˛ie? Aducerea lui Becali l‚ng„ Stolojan pentru a Ónt„ri dreapta rom‚neasc„? S-ar putea pune nenum„rate Óntreb„ri ∫i am putea g„si la fel de multe r„spunsuri. Din p„cate, avem de a face cu un comportament de piroman, care nu g„se∫te altceva mai bun dec‚t s„ dea foc casei pe care tocmai a p„r„sit-o. Spun c„ a p„r„sit-o, pentru c„, din punctul meu de vedere, Stolojan nu a fost dat afar„ din partid, ci s-a exclus pas cu pas, zi de zi, prin comportamentul fa˛„ de colegii cu care, la un moment dat, forma o echip„. Acest mod de ac˛iune nu pot s„-l asimilez dec‚t celui al unor maidanezi care, dup„ ce sunt fug„ri˛i de oameni, se mai opresc la col˛ul blocului ca s„ mai latre pu˛in.

Mihai Sandu-Capr„

#169371

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPrimul buget european“ Aderarea la Uniunea Europeana permite, dar ∫i oblig„, iar Guvernul T„riceanu ac˛ioneaz„ Ón consecin˛„. Pentru al doilea an consecutiv avem de-a face cu o nou„ filozofie bugetar„, cu un buget bazat pe proiecte ∫i priorit„˛i de dezvoltare.

Politicile liberale Ón domeniul bugetar, Óncep‚nd cu introducerea ∫i men˛inerea cotei unice de impozitare de 16% ∫i termin‚nd cu Ónt„rirea controlului fiscal, reflect„ voin˛„ politic„ a Guvernului de Óndeplinire, Óntr-o manier„ european„, a Programului de guvernare.

Proiectul de buget pentru anul 2007, cel mai important din ultimii ani, av‚nd Ón vedere certitudinea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, ˛ine seam„ at‚t de priorit„˛ile Rom‚niei, c‚t ∫i de obliga˛iile Ón raport cu cerin˛ele Uniunii. Bugetul primului an de integrare european„ va asigura sumele necesare continu„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 reformelor structurale din educa˛ie, s„n„tate, cercetare, dezvoltare ∫i a reformei pensiilor, precum ∫i contribu˛ia Rom‚niei la bugetul Uniunii Europene.

Domenii precum educa˛ia sau s„n„tatea vor avea parte, pentru prima dat„ Ón perioada postdecembrist„, de o cre∫tere a aloc„rii bugetare ce le va apropia semnificativ de nivelurile din Uniunea European„. Educa˛ia va beneficia de o finan˛are egal„ cu 5,2% din P.I.B., sum„ care reprezint„ o cre∫tere mai mare cu 40.000 de miliarde de lei fa˛„ de anul 2006. Fondurile vor fi destinate investi˛iilor Ón infrastructura educa˛iei, urm„rindu-se consolidarea ∫i reabilitarea de unit„˛i ∫colare, dotarea laboratoarelor, precum ∫i finan˛area de baz„ a Ónv„˛„m‚ntului superior de stat ∫i sus˛inerea cercet„rii. De asemenea, pentru anul 2007, s„n„t„˛ii i se aloc„ cel mai mare buget de p‚n„ acum, 4% din P.I.B., dublu fa˛„ de bugetul alocat de P.S.D. Ón 2004.

Totodat„, anul 2007 este al doilea an consecutiv c‚nd se realizeaz„ reduceri ale contribu˛iilor de asigur„ri sociale cu circa dou„ puncte procentuale. Suma alocat„ pentru asigur„ri ∫i asisten˛„ social„ Ón 2007, 11,2 miliarde euro, reprezent‚nd 10,34% din P.I.B., este aproape dubl„ fa˛„ de cea acordat„ Ón 2004.

Astfel, bugetul propus de Executiv pentru anul 2007 reflect„ o situa˛ie de normalitate, ∫i anume cre∫terea nivelului de trai, bazat„ pe o cre∫tere economic„ semnificativ„, sintetiz‚nd Ón acela∫i timp calitatea actului de guvernare.

Mircea Ciopraga

#171807

îInformare asupra celei de-A 28-a Reuniuni a Comisiei pe probleme legale ∫i politice a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ (A.P.C.E.M.N.)“

Œn perioada 11—12 octombrie 2006 am participat la Chi∫in„u la reuniunea Comisiei pe probleme legale ∫i politice a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ (A.P.C.E.M.N.).

Œn calitate de pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ voi face, prin declara˛ia politic„ de ast„zi, a∫a cum v-am obi∫nuit deja, o scurt„ informare asupra programului acestei reuniuni, a recomand„rilor adoptate ∫i a propunerilor Ónaintate de c„tre delega˛ia rom‚n„.

Comisia pe probleme legale ∫i politice a A.P.C.E.M.N. s-a reunit pentru a discuta ∫i aproba proiectele de raport ∫i de recomandare cu tema îConsolidarea cadrului legislativ pentru protec˛ia propriet„˛ii intelectuale Ón statele membre ale Organiza˛iei Cooper„rii Economice la Marea Neagr„“ (O.C.E.M.N.).

La lucr„rile acestei comisii am fost desemnat cu calitatea de raportor ∫i am avut astfel oportunitatea de a monitoriza ∫i evalua Óndeaproape situa˛ia respect„rii propriet„˛ii intelectuale Ón ˛„rile membre ale organiza˛iei.

O concluzie de baz„ a raportului prezentat a fost c„ Ón pofida Ómbun„t„˛irii cadrul legislativ din statele membre ale O.C.E.M.N., Ón conformitate cu cerin˛ele ∫i standardele interna˛ionale ale protec˛iei drepturilor intelectuale, tendin˛a de violare a lor este totu∫i Ón cre∫tere. Mai mult, Ónc„lcarea protec˛iei intelectuale

cunoa∫te ast„zi o dimensiune interna˛ional„ ∫i reprezint„ o amenin˛are serioas„ pentru economiile na˛ionale.

Astfel, analiz‚nd datele existente din toate statele membre, Comisia a conchis c„, av‚nd Ón vedere amploarea interna˛ional„ a problemei, este necesar„ o abordare la toate nivelurile, prin dezvoltarea ∫i implementarea standardelor na˛ionale, regionale ∫i interna˛ionale ∫i ini˛ierea de programe menite s„ aduc„ la cuno∫tin˛a opiniei publice poten˛iale pagube ∫i pericole pe care Ónc„lcarea propriet„˛ii intelectuale le poate aduce at‚t la nivel macro, c‚t ∫i la nivel micro, chiar ∫i Ón cazul bunurilor de larg consum.

Œn consecin˛„, Comisia pe probleme legale ∫i politice a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ recomand„ parlamentelor ∫i guvernelor statelor membre O.C.E.M.N. s„ ac˛ioneze unitar, s„ Ómbun„t„˛easc„ cadrul institu˛ional necesar l„rgirii cooper„rii Ón domeniul protec˛iei drepturilor de proprietate intelectual„ Ón regiunea M„rii Negre, s„ fac„ cunoscute opiniei publice importan˛a protec˛iei propriet„˛ii intelectuale ∫i riscurile, pierderile economice ∫i implica˛iile sociale, prin campanii sus˛inute Ómpreun„ cu societatea civil„ ∫i organiza˛ii neguvernamentale.

Mai mult, parlamentele trebuie s„ pun„ accent pe problemele propriet„˛ii intelectuale pentru adoptarea unei legisla˛ii adecvate, s„ continue armonizarea legisla˛iei Ón domeniu cu standardele interna˛ionale ∫i ale Uniunii Europene ∫i s„ Óndemne institu˛iile na˛ionale implicate s„ dezvolte rela˛ii de cooperare ∫i o mai bun„ comunicare cu organismele interna˛ionale.

Œn cadrul aceleia∫i comisii, urm‚nd procedura organiza˛iei, delega˛ia Rom‚niei a prezentat ∫i propunerile ˛„rii noastre de modificare a Regulamentului A.P.C.E.M.N.

Delega˛ia Rom‚niei a Ónaintat dou„ propuneri considerate ca fiind oportune ∫i necesare datorit„ contextului important care determin„ rolul prezent ∫i viitor al organiza˛iei. Propunerile preg„tesc din punct de vedere institu˛ional organiza˛ia pentru a face fa˛„ provoc„rilor generate de evolu˛iile regionale ∫i interna˛ionale.

Prima propunere se refer„ la exercitarea simultan„ a pre∫edin˛iilor cele dou„ organiza˛ii, A.P.C.E.M.N. ∫i O.C.E.M.N., Ón aceea∫i perioad„ de timp ∫i de c„tre aceea∫i ˛ar„, propunerea av‚nd urm„toarele argumente: o astfel de formul„ ar elimina neconcordan˛ele curente dintre cele dou„ organiza˛ii ∫i ar corela mai bine activitatea lor, printr-o cooperare optim„. Ca urmare, responsabilitatea ˛„rii care de˛ine pre∫edin˛iile celor dou„ organiza˛ii ar cre∫te, armoniz‚nd astfel strategiile ∫i proiectele parlamentului ∫i guvernului.

De asemenea, pre∫edin˛ia simultan„ ar facilita absorb˛ia fondurilor europene Ón vederea dezvolt„rii regiunii M„rii Negre ∫i ar consolida astfel rela˛ia dintre Uniunea European„ ∫i cele dou„ organiza˛ii. Œn vederea implement„rii acestei propuneri, delega˛ia rom‚n„ a propus comisiei spre adoptare un calendar punctual de trecere la aceast„ formul„.

Cea de-a doua propunere prevede introducerea pe agenda A.P.C.E.M.N. a unei reuniuni periodice a pre∫edin˛ilor parlamentelor na˛ionale din statele membre, dup„ modelul altor organiza˛ii, dar mai ales ca oportunitate Ón contextul l„rgirii Uniunii Europene ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 unei viitoare colabor„ri Óntre A.P.C.E.M.N. ∫i Parlamentul European.

Ambele propuneri s-au bucurat de acceptul delega˛iilor celorlalte ˛„ri, urm‚nd a fi discutate Ón am„nunt ∫i eventual adoptate Óntr-o form„ final„, anul viitor, la Bucure∫ti.

Mircea Man

#176921

îProducerea alcoolului — tradi˛ie ∫i accize“

Pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Administrare Fiscal„, domnul Sebastian Bodu, a efectuat o vizit„ Ón jude˛ul Maramure∫ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, unde a sus˛inut o conferin˛„ de pres„ Ón cadrul c„reia a fost prezentat„ situa˛ia Maramure∫ului din punct de vedere al Óncas„rilor la buget, precum ∫i situa˛ia Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice a acestui jude˛, ocazie cu care ∫eful A.N.A.F. a confirmat faptul c„ din punct de vedere al finan˛elor obiectivele au fost realizate Ón toate localit„˛ile maramure∫ene.

Cu prilejul sus˛inerii conferin˛ei de pres„, pre∫edintele A.N.A.F. a mai declarat c„ se dore∫te ca produc„torii tradi˛ionali de b„uturi alcoolice s„ fie scuti˛i de la plata accizei pe alcool, dar numai Ón cazul Ón care ace∫tia folosesc la producerea b„uturii fructele din propria gospod„rie.

Presa local„ din Maramure∫ a preluat trunchiat declara˛ia Domniei Sale ∫i a informat gre∫it c„ va urma scutirea de la plata accizelor la b„uturile alcoolice. Acesta este un lucru ce necesit„ a fi clarificat. Domnul Bodu s-a referit la o inten˛ie viitoare, cuprins„ Óntr-un proiect legislativ av‚nd drept scop limitarea evaziunii fiscale Ón produc˛ia de alcool, ceea ce nu presupune eliminarea accizelor.

Ini˛iativa ∫efului A.N.A.F. vine la pu˛in timp dup„ ce accizarea alcoolului de consum ob˛inut din distilarea fructelor a generat un protest general din partea ˛„ranilor, deoarece Ón cadrul negocierilor de aderare la U.E. ˛ara noastr„ a acceptat ca ∫i acest produs s„ fie accizat la fel ca orice alt produs alcoolic.

Sunt exceptate de la plata accizelor doar ˛uica ∫i rachiurile din fructe fabricate de persoana fizic„ ∫i consumate de c„tre aceasta ∫i membrii familiei sale, cu condi˛ia ca acestea s„ nu fie v‚ndute, Ón limita cantit„˛ii de 300 litri, cu concentra˛ie alcoolic„ de 40% Ón volum, pentru fiecare gospod„rie individual„, la nivelul unui an calendaristic. Atunci c‚nd se dep„∫e∫te limita de produc˛ie, cantitatea respectiv„ este supus„ accizelor Ón vigoare.

Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal este interzis„ prestarea de servicii c„tre popula˛ie de c„tre de˛in„torii de cazane care nu de˛in autoriza˛ie de antrepozit fiscal, iar fapta constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 2 la 7 ani.

Œntr-adev„r, produc„torii tradi˛ionali de p„linc„ din Maramure∫ sunt de p„rere c„ intrarea Ón Uniunea European„ le va aduce numai necazuri, dar proiectul de lege ini˛iat ∫i transmis Ministerului Finan˛elor Publice urm„re∫te s„ limiteze categoria celor care se fac vinova˛i de evaziune fiscal„ Ón comercializarea alcoolului.

Nu trebuie s„ uit„m c„ Maramure∫ul are o tradi˛ie veche Ón producerea alcoolului, c„ produc„torii acestuia folosesc strict fructele ca materie prim„ ∫i c„ acesta este destinat consumului propriu, ∫i nu comercializ„rii, deci proiectul de lege ini˛iat nu va Óngr„di producerea acestuia.

Ovidiu Ioan Silaghi

#179887

Declara˛ie politic„ îLiderii ELDR apreciaz„ ac˛iunile P.N.L.“.

Dup„ cum se ∫tie, s„pt„m‚na trecut„, P.N.L. a avut onoarea de a organiza Congresul Partidului European Liberal Democrat ∫i Reformist (ELDR). Constat cu satisfac˛ie c„ oficialii ELDR au salutat progresele realizate de Rom‚nia ∫i contribu˛ia Cabinetului T„riceanu Ón procesul ader„rii. De asemenea, am re˛inut c„ lideri ai liberalilor europeni sunt cu totul de acord cu deciziile luate de conducerea central„ a P.N.L., legate de a∫a-zisele probleme interne ale partidului.

Chiar pre∫edintele ELDR, doamna Annemie NeytsUyttebroeck a apreciat drept juste m„surile dure luate de conducerea P.N.L. Œntr-o pozi˛ie exprimat„ oficial, Domnia Sa a afirmat c„ îNu po˛i lucra pentru o companie ∫i s„ o critici Ón public. Aceasta este una dintre regulile de baz„ pentru func˛ionarea unei organiza˛ii. ™i s„ spui c„ democra˛ia Ónseamn„ dreptul de a insulta, dreptul de a b‚rfi, dreptul de a r„sp‚ndi minciuni, dreptul de a submina o organiza˛ie? Nu, acesta nu este o democra˛ie, este egoism“. Doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck a demonstrat c„ este o bun„ cunosc„toare a realit„˛ilor din ultimii 15 ani din Rom‚nia ∫i a men˛ionat c„ îvreau s„ fie foarte clar c„ sunt suficient de familiarizat„ cu istoria din ultimii 15 ani a Rom‚niei pentru a ∫ti c„ actualul prim-ministru a Ómpins mult mai multe reforme dec‚t predecesorii s„i. Domnul Stolojan, spre exemplu, a Ónt‚rziat, de fapt, reforma. Sub guvernul s„u, rom‚nii au pierdut ani ∫i ne-a p„rut foarte r„u c‚nd am v„zut acest lucru Ónt‚mpl‚ndu-se“.

Persoanele care critic„ P.N.L. pentru excluderea unor membri ai s„i trebuie s„ ∫tie c„ disciplina de partid este aceea∫i pe toate meridianele. Pre∫edintele ELDR, doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck, a precizat c„ astfel de sanc˛iuni nu sunt singulare ∫i a dat un exemplu: îPartidul meu a exclus un senator deoarece, Ón alte circumstan˛e, a f„cut exact acela∫i lucru, Óncerc‚nd, de ani Óntregi, s„ stea cu un picior Ón partid ∫i cu altul Ón afara partidului. Iar acest lucru nu merge“. f n s„ men˛ionez c„ persoana la care a f„cut referire doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck este o personalitate public„ extrem de popular„ Ón Belgia, un idol Ón lumea sportului, un personaj cu priz„ la electorat, dar respectarea principiilor democra˛iei a primat Ón acest caz.

De asemenea, ˛in s„ reamintesc c„, ∫i Ón cazul Ón care este vorba de aceea∫i familie politic„, liderii europeni nu au obiceiul nici s„ laude ∫i nici s„ critice f„˛i∫ unele ac˛iuni interne ale unui partid dintr-o ˛ar„ anume. Dar atunci c‚nd se fac unele aprecieri, s„ zicem, categorice, acest aspect nu Ónseamn„ Ón nici un caz o dovad„ de curtoazie fa˛„ de aceste ac˛iuni, ci reflect„ o pozi˛ie fa˛„ de o situa˛ie evident„. De aceea, nu trebuie s„ mire pe nimeni declara˛iile ∫i aprecierile f„cute de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck, de domnul Graham Watson, care a avut o pozi˛ie similar„.

P.S.: Am Ón˛eles c„ reprezentan˛ii P.S.D. din comisia parlamentar„ special constituit„ pentru elaborarea legisla˛iei electorale propun, nici mai mult, nici mai pu˛in, s„ nu se organizeze alegeri pentru Parlamentul European Ón 2007 ∫i s„ a∫tept„m alegerile generale din Europa din 2009.

Ca observator Ón Parlamentul European precizez c„ o astfel de idee, ∫i numai la stadiul de propunere, ar Ónsemna o imens„ palm„ la adresa imaginii Rom‚niei. f n s„-i asigur pe adversarii ideii alegerilor pentru Parlamentul European c„ nu exist„ nici un fel de incompatibilit„˛i pentru perioada Ón care euroobservatorii din Rom‚nia ∫i Bulgaria vor activa ca europarlamentari p‚n„ la momentul alegerilor, care trebuie s„ se ˛in„ Ón 2007.

Relu Fenechiu

#183616

îProletcultismul ∫i demagogia, legile de baz„ ale P.S.D.“

Credeam c„ odat„ cu apropierea zilei de 1 ianuarie 2007, anumi˛i politicieni din Rom‚nia vor l„sa la garderob„ ˛inuta de mahala d‚mbovi˛ean„ ∫i vor Ómbr„ca hainele civiliza˛iei europene. M-am Ón∫elat amarnic. Mai mult, zilele trecute am asistat prin intermediul mass-media la o Óntoarcere Ón timp, la perioada imediat postdecembrist„, de care cu to˛ii vrem s„ uit„m.

Aflat Ón plin„ campanie electoral„ intern„ pentru p„strarea pozi˛iei de pre∫edinte al P.S.D., domnul Mircea Geoan„ ∫i ortacii s„i au Ómbr„cat haina proletcultist„ ∫i au relansat sloganul lui Ion Iliescu din 1990, îVin mo∫ierii!“. Iat„ ce declar„ liderul P.S.D.: îCum este posibil ca Guvernul Rom‚niei, acest guvern de dreapta, lipsit de orice sensibilitate social„, s„-∫i propun„ s„ dea Ónapoi marilor industria∫i ai acestei ˛„ri dinainte de comunism c‚teva sute de milioane de euro, numai pentru fostul industria∫ Auschnitt?“

Vin la r‚ndul meu ∫i pun urm„toarele Óntreb„ri: Cum este posibil ca un lider de partid parlamentar, fie el ∫i de opozi˛ie, s„ sus˛in„ o astfel de abera˛ie, cu dou„ luni Ónainte de aderare? Cum este posibil s„ sus˛ii c„ reprezin˛i un partid modern, european ∫i s„ negi dreptul la proprietate consfin˛it de Constitu˛ie? Cum este posibil s„ te Ómpotrive∫ti unor desp„gubiri legale, exact Ón zilele Ón care curg pe band„ rulant„ informa˛ii privind procesele pierdute de statul rom‚n la C.E.D.O., tocmai pentru Ónc„lcarea drepturilor privind desp„gubirile?

Domnul Geoan„ se comport„ ca un vajnic agitator — politruc nu pot s„-l numesc, pentru c„ ace∫ti indivizi nu se coborau s„ propage printre precupe˛e marxismleninismul — al anilor ’50 ∫i le spune celor pu˛ini care sunt dispu∫i s„-i acorde aten˛ie c„ sumele care urmeaz„ s„ fie acordate ca desp„gubiri îmarilor industria∫i“ ar fi trebuit s„ fie utilizate pentru medicamente sau pensii.

Nu iau Ón calcul ultradoza de demagogie ∫i populism a domnului Geoan„, dar vreau s„-i atrag aten˛ia Domniei Sale ∫i colegilor s„i de partid c„ prin aceste lu„ri de pozi˛ie Ó∫i merit„ din plin, poate ∫i mai mult, porecla cu care l-a cadorisit Ion Iliescu. Pentru c„ numai un om prost informat poate sus˛ine c„ Guvernul va da 320 de

milioane de euro drept desp„gubiri pentru fo∫tii mari industria∫i. Cred c„ ∫i cel mai neinformat parlamentar ∫tie c„ nu se acord„ desp„gubiri Ón bani Ón baza legilor retroced„rilor acolo unde restituirea Ón natur„ nu mai este posibil„, ci totul se regleaz„ prin Fondul îProprietatea“. Œi recomand domnului Geoan„ s„ studieze Legea nr. 10/2001, republicat„ Ón 2005 cu modific„rile de rigoare. Va afla astfel c„ suma respectiv„ reprezint„ evaluarea fostelor propriet„˛i, ∫i aceast„ evaluare se va trece pe un certificat de investitor la Fondul îProprietatea“. Sper ca domnul Geoan„ s„ nu aib„ un ∫oc, peste c‚teva luni, pentru c„ este posibil ca suma respectiv„ s„ creasc„ de c‚teva ori dup„ listarea la burs„ a Fondului îProprietatea“.

P.S. Urm„toarea exprimare: îmarilor industria∫i ai acestei ˛„ri, dinainte de comunism“ m„ face s„ cred c„ pentru domnul Geoan„ perioada interbelic„ este una de condamnat, iar comunismul, societatea ideal„. Nimic nu m„ mai mir„!

Tiberiu B„rbule˛iu

#186835

Rom‚nia este pus„ din nou la col˛, pe nedrept, Ón leg„tur„ cu un subiect despre care am mai vorbit ∫i despre care voi mai vorbi — proiectul minier de la Ro∫ia Montan„.

Recent, a Ónceput difuzarea Ón America a unui film documentar, _Mine your own business_ , tenden˛ios ∫i jignitor la adresa Rom‚niei ∫i a rom‚nilor recent intra˛i Ón U.E. Urmeaz„ ca filmul s„ fie vizionat Ón aceast„ toamn„ ∫i Ón Europa. Imagini din lumea a treia sunt puse Ómpreun„ cu cele din Rom‚nia, din Ro∫ia Montan„ mai exact, pentru a sluji unei campanii denigratoare la adresa militan˛ilor ecologi∫ti care prin ac˛iunile lor — culmea! — îstopeaz„ progresul ∫i Óntre˛in subdezvoltarea Ón zon„“.

Paralela nefericit„ trasat„ Óntre Rom‚nia ∫i Africa este sup„r„toare din mai multe motive. Cl„diri p„r„site ∫i oameni Ónc„lzindu-se l‚ng„ un cazan sunt imagini pe care le po˛i Ónt‚lni ∫i la periferia New-York-ului, dar faptul c„ o companie str„in„, care se vrea un mare investitor pentru ˛ara noastr„, se folose∫te, pentru a convinge, de astfel de materiale, pe mine, ca simplu rom‚n, m„ face s„ m„ Óndoiesc de onestitatea ∫i bunele inten˛ii ale acestei firme.

Nu vreau s„ fiu p„rtinitor, nu m„ pozi˛ionez apriori de partea organiza˛iilor ecologiste, mult prea p„tima∫e, uneori, Ón Óncerc„rile lor de a atrage aten˛ia asupra eventualelor dezastre. Ceea ce nu pot s„ admit este îcomanda“ unui film denigrator pentru Rom‚nia. Spun asta pentru c„ acest gen de documentar, Ónainte de a-∫i atinge scopul, aduce mari deservicii de imagine Rom‚niei. Dovad„ este faptul c„ îThe Telegraph“, cotidian englez, titra Ón edi˛ia sa din 1 octombrie: îIndustria mineritului aurifer recruteaz„ ∫omeri din mineritul rom‚nesc Ón b„t„lia cu ecologi∫tii“.

Trist„ imagine ∫i pu˛in ofertant„ ne cre„m cu astfel de îambasadori“. P‚n„ o s„ reu∫im s„ concepem un brand de ˛ar„ — oare c‚nd?! —, renumele nostru se cl„de∫te, din p„cate, pe subiecte precum situa˛ia copiilor din orfelinate, discrimin„ri etnice, c‚ini vagabonzi ∫i cer∫etori rom‚ni pribegi prin capitalele europene. La acestea se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 poate ad„uga acum ∫i imaginea satelor rom‚ne∫ti aflate pe aceea∫i treapt„ de subdezvoltare cu cele din Africa.

Pe un cal alb vin, Óns„, cavalerii binelui de la îGabriel Resources“, care, altrui∫ti, ofer„ locuri de munc„, bun„stare ∫i o exploatare care nu distruge mediul. Reversul e Ónfrico∫„tor: spectrul s„r„ciei absolute pentru localnicii care vor refuza proiectul.

™i dac„ asta nu ar fi de ajuns, exist„ voci ∫i la Bruxelles care ne atac„ Ón leg„tur„ cu acest proiect. Recent, europarlamentarul maghiar Gyula Hegyi a avertizat, Ón cadrul unei conferin˛e de pres„ organizate la P.E., asupra pericolelor proiectului minier de la Ro∫ia Montan„. A fost, din nou, pus pe tapet dezastrul ecologic din 2000, c‚nd o companie australian„ ce opera la Baia Mare a poluat Some∫ul, Tisa, Dun„rea; s-a atras aten˛ia c„, fa˛„ de Baia Mare, exploatarea de la Ro∫ia Montan„ este de aproximativ de 40 de ori mai mare! Œngrijorarea ungurilor este justificat„ pentru c„ acest proiect de exploatare pe baz„ de cianuri are un impact transfrontalier major, Rom‚nia fiind obligat„ de normele europene s„ cear„ p„rerea ˛„rilor riverane.

Din exterior suntem percepu˛i ca indiferen˛i fa˛„ de cursul acestui proiect care, dup„ p„rerea europarlamentarului maghiar, a ajuns Óntr-o faz„ prea avansat„. Este deranjant s„ fim ar„ta˛i cu degetul pentru un proiect care nu ne apar˛ine ∫i care nu ne aduce, deocamdat„, dec‚t imense prejudicii de imagine ∫i credibilitate.

Pe de alt„ parte, am Ón˛eles c„ speciali∫tii maghiari au transmis Ministerului Mediului rom‚n 122 de observa˛ii critice la Studiul de impact depus de îGabriel Resources“, solicit‚nd ministrului Sulfina Barbu s„ nu emit„ acordul de mediu pentru Ónceperea exploat„rii la Ro∫ia Montan„. A∫tept„m r„spunsul doamnei ministru. Lipsa de reac˛ie ∫i îtactica stru˛ului“ nu ne ajut„, ca ˛ar„, cu nimic.

Nu Ón˛eleg c‚t ∫i de ce noi, ca popor, trebuie s„ mai suport„m loviturile venite din exterior pentru un proiect ale c„rui beneficii — Ón afara locurilor de munc„ promise localnicilor ∫i care, Óntre noi fie vorba, nu sunt prea multe! — nu sunt evidente, Óns„ neajunsurile sunt at‚t de mari!

Rom‚nia, pe drumul Ónceput Ón Europa, are destule probleme de rezolvat, astfel Ónc‚t s„-∫i mai permit„ îluxul“ unei îbombe cu ceas“, gen Ro∫ia Montan„.

Am mai spus-o ∫i o repet... mul˛i investitori str„ini mari ∫i zeflemitori vin ∫i Ó∫i pornesc afaceri Ón Rom‚nia, din dou„ considerente majore: for˛a de munc„ ieftin„ ∫i inabilitatea autorit„˛ilor rom‚ne de a implementa legisla˛ia, Ón special pe cea de mediu. Nu vreau s„ dau eu verdicte, dar Ón spatele acestei inabilit„˛i st„ uneori nep„sarea, alteori incompeten˛a ∫i de multe ori stau interese de ordin material.

Acesta e crudul adev„r. E un naiv cine crede c„ aceste companii sunt interesate Ón primul r‚nd de bun„starea oamenilor, ∫i nu de maximizarea profitului (ceea ce din punctul de vedere al economiei de pia˛„ e corect!). Problema e c„ Ón acest drum spre atingerea cu orice pre˛ a obiectivului propus ele dispre˛uiesc, Ón egal„ m„sur„, localnici ∫i autorit„˛i.

™i dac„ este a∫a... de ce trebuie s„ suporte Rom‚nia toate acestea?!

Vasile Cosmin Nicula

#192104

îNoe la Cotroceni!“

Corabia tranzi˛iei, dup„ furtuni d„t„toare de fiori reci pe ∫ira spin„rii ∫i de speran˛e portocalii, a urcat pe firul apei ∫i a ajuns la Cotroceni. Acolo, marinarul de curs„ lung„ a debarcat pe∫ti∫orii, gugu∫tiucii, pupezele ∫i alte perechi de lighioane amintite de legenda biblic„ ∫i le-a r„sp‚ndit potrivit soiului, voca˛iei ∫i folosin˛ei lor, Ón gr„dina raiului portocaliu, pentru m„car un mandat Óntreg. Pentru unele viet„˛i Óns„, care se aflau mai aproape de ochiul magic al lui Noe, via˛a a devenit destul de grea, Óntruc‚t vajnicul c‚rmaci, deprins cu apuc„turi rele prin porturile lumii, se ∫tergea cu ele prin p„r˛ile ru∫inoase ∫i le f„cea zile fripte. V„z‚nd at‚ta lips„ de sim˛ire ∫i de recuno∫tin˛„, r‚nd pe r‚nd au Ónceput s„ p„r„seasc„ arca ∫i s„ se lipeasc„ de func˛ii de prim rang la universit„˛i umaniste, Ón lumea afacerilor sau Ón fruntea Funda˛iei pentru o Societate Deschis„, cu certificat de expert ∫i aur„ de victim„ a toanelor preziden˛iale.

Dar exist„ ∫i excep˛ii.

Ultimul gugu∫tiuc preziden˛ial, cu nume derivat din localitatea care g„zduie∫te cantonamentul echipei na˛ionale de fotbal de la S„ftica ∫i prenume de Ómp„rat roman (supranumit ∫i Claudius Zeul), a fost lansat Ón travesti pe post de porumbel voiajor, pentru a culege ∫i Óngropa informa˛ii compromi˛„toare din str„in„tate, eventual de la Anvers ori de prin locurile pe unde a mai trecut Noe. A∫a a ajuns director S.I.E. Porumbi˛a a r„mas Ón cuib. Pentru a atenua un eventual scandal, la S.R.I. a fost b„gat la Ónaintare George Maior, pe post de iepure, pentru a-i asigura un fini∫ str„lucit. Acesta nu avea nevoie de proteze pentru a ocupa o func˛ie at‚t de important„. Calculele au fost perfecte, iar Parlamentul a validat cu o majoritate confortabil„ mutarea. Œn acest mod fericit ∫i avantajos a luat sf‚r∫it îcriza Serviciilor“.

Urm„toarea mutare, la fel de inspirat„, a fost cea din Procuratura General„. Fiind de gen feminin, acesteia i-a fost pus„ Ón frunte o distins„ doamn„, care poart„ la g‚t o cruciuli˛„ cre∫tineasc„ pentru a o feri de relele Ón care s-ar putea b„ga sau le-ar putea cauza ∫i pentru a mai salva ceva din prestigiul celei mai controversate ∫i hulite institu˛ii. Trebuie s„ sper„m c„ m„car aici a nimerit-o, dac„ mutarea nu ne preg„te∫te o nou„ capcan„ care vizeaz„ catapultarea unei porumbi˛e preziden˛iale pe post de comisar personal Ón U.E. Candidatele g‚nguresc european! Vor fi departajate la limbi.

Se pare c„ Noe a avut m‚n„ bun„ la femei, care s-au dovedit deosebit de active ∫i performante, a∫a cum sunt celebrit„˛ile feminine lansate Ón politic„ — Anca Boagiu ∫i Mioara Mantale. Poate o recupereaz„ ∫i pe Mona Musc„, dac„ o mut„ la Cotroceni ori o transfer„ la P.D. ∫i Ói cl„te∫te pu˛in dosarul de la C.N.S.A.S. A∫tept„m surprize-surprize!

Œn ce prive∫te partea b„rb„teasc„ de la Cotroceni, s-ar zice c„ este Ón grea suferin˛„. Mitul Stolo a apus de mult, a∫a cum au apus ∫i cele ale lui Petre Roman, Valeriu Stoica, Emil Constantinescu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Victor Ciumara, Dinu Patriciu, Teodor Mele∫canu etc. Degeaba mai dau ei din aripa t‚n„r„! P‚n„ ∫i cel c„ruia i s-a ridicat statuie Ón centrul Capitalei a intrat Ón anonimat ∫i nu mai este amintit dec‚t la parastase. Asta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Ónseamn„ c„ au fost surogate sau fantome politice. Suntem cu ochii pe ei!

Morala: Dup„ Noe, potopul!

Vladimir Alexandru M„n„stireanu

#195551

Declara˛ie politic„: îE∫ti de∫tept, ai cas„!“

De la apari˛ia A.N.L., mii de tineri au sperat c„ o parte dintre problemele lor vor lua sf‚r∫it prin ob˛inerea unei locuin˛e.

Astfel, ei au f„cut eforturi imense pentru a-∫i aduna acte ∫i dovezi pentru a ob˛ine un punctaj bun Ón cursa pentru o cas„ dat„ de agen˛ie. Œntre timp, mul˛i dintre ace∫ti tineri ori au renun˛at s„ mai spere, ori au dep„∫it v‚rst„ legal„ de 35 de ani pentru a primi astfel de locuin˛e.

Unul dintre motivele pentru care visul unei locuin˛e a fost spulberat pentru tinerii cu venituri reduse care au optat pentru ob˛inerea unui credit ipotecar Ón vederea cump„r„rii unei locuin˛e au fost ratele lunare care ar fi trebuit pl„tite. Aceste rate se ridic„ la cel pu˛in 400 de euro/lun„.

Apoi, felul Ón care aceste locuin˛e erau repartizate de consiliile locale a fost un alt motiv pentru care tinerii au renun˛at s„ mai a∫tepte case de la A.N.L.

Œn afar„ de faptul c„ prin A.N.L. s-au construit mult prea pu˛ine locuin˛e fa˛„ de num„rul cererilor, accesul tinerilor îde r‚nd“ la o astfel de cas„ s-a dovedit a fi doar un vis frumos.

Agen˛ia Na˛ional„ a Locuin˛elor a fost conceput„ ca o gigantic„ agen˛ie imobiliar„, care s„ rezolve la nivel na˛ional problema locuin˛elor.

Pornit ini˛ial ca un proiect menit s„ vin„ Ón sprijinul tinerilor care vor s„-∫i cumpere o locuin˛„ cu credit sau s„ beneficieze de o chirie modic„, A.N.L. s-a transformat Óntr-un distribuitor de locuin˛e pentru tinerii speciali∫ti sau, mai bine spus, pentru cei care au rela˛ii, p„rin˛i influen˛i sau amici sus-pu∫i ∫i se numesc speciali∫ti.

Scandalul privind beneficiarii caselor ob˛inute prin A.N.L. nu a ocolit marile ora∫e unde A.N.L. a construit.

Nu contest„ nimeni faptul c„ avem nevoie de speciali∫ti, dar nu putem ignora latura protec˛iei sociale a unor tineri care nu au perspectiva de a-∫i cump„ra o cas„.

A∫ men˛iona faptul c„ Prim„ria Tulcea inten˛ioneaz„ s„ ofere un bloc de locuin˛e angaja˛ilor proprii, deoarece, potrivit normelor de acordare a locuin˛elor sociale, prioritate au doar tinerii speciali∫ti, Ón timp ce un num„r mare de tineri au o situa˛ie locativ„ plasat„ mult sub condi˛ia uman„.

Criza locuin˛elor se face resim˛it„ tot mai mult nu numai Ón municipiul Tulcea, ci ∫i Ón toat„ Rom‚nia ∫i inevitabil ne Óntreb„m ce ne facem cu tinerii care ∫i-au terminat studiile ∫i sunt nevoi˛i sa se desprind„ de casa p„rinteasc„, s„-∫i Óntemeieze o familie ∫i s„-∫i creeze un rost Ón via˛„?

Poate c„ edilii ar trebui s„ se g‚ndeasc„ s„ construiasc„ locuin˛e accesibile ∫i pentru muritorul de r‚nd, nu numai pentru speciali∫ti.

Daniela Popa

#198195

Declara˛ie politic„: îProgramul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu venituri reduse“

Confirmarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 plaseaz„ ˛ara noastr„ la finalul unui proces Óndelungat de reforme ∫i, totodat„, la Ónceputul unei perioade pline de speran˛„ pentru un trai mai bun.

Un argument important pentru decizia Uniunii Europene de a ne primi Ón marea familie european„ este cel economic. Trebuie s„ admitem faptul c„, Ón pofida unor perioade dificile pentru popula˛ie, economia rom‚neasc„, Ón prezent, este pe o cale ascendent„.

De∫i Ón ultimii ani se constat„ o cre∫tere economic„, exist„ categorii largi de popula˛ie care tr„iesc la limita s„r„ciei, fapt eviden˛iat nu doar de discursuri politice, ci mai ales de statistici.

Societatea rom‚neasc„ relev„ situa˛ii contradictorii: pe de o parte, categoria oamenilor de afaceri care au prosperat, iar, pe de alt„ parte, categorii de popula˛ie care tr„iesc la limita s„r„ciei. Un exemplu Ón acest sens sunt pensionarii.

Accentuarea diferen˛ei de nivel de trai Óntre p„turile sociale distruge solidaritatea social„ ∫i reduce capacitatea societ„˛ii rom‚ne∫ti de a face fa˛„ cerin˛elor integr„rii Ón Uniunea European„. Principiul solidarit„˛ii sociale prevede c„ Óntreaga comunitate particip„ la sprijinirea persoanelor care nu Ó∫i pot asigura singure nevoile sociale.

Œn virtutea acestui principiu, Ónt„rirea solidarit„˛ii sociale se face ∫i prin implicarea acelor operatori economici care de-a lungul timpului au prosperat ∫i au ob˛inut profit.

Programul de solidaritate social„ ini˛iat printr-o propunere legislativ„ Ónregistrat„ la Biroul Permanent al Camerei Deputa˛ilor presupune instituirea unei taxe de solidaritate social„ aplicat„ operatorilor economici, persoane juridice pl„titoare de impozit pe profit. Cuantumul taxei de solidaritate social„ este de 1% din profitul anual al fiec„rui operator economic pl„titor de impozit pe profit cu o cifr„ de afaceri mai mare de 100.000 euro ∫i se pl„te∫te anual. Sumele acumulate prin plata taxei de solidaritate social„ se constituie ca surs„ a bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i vor fi folosite pentru cre∫terea cuantumului tuturor pensiilor mai mici dec‚t salariul minim pe economie. Prevederile propunerii legislative au o aplicabilitate de 3 ani.

Modelul social european presupune o economie performant„, un nivel Ónalt al protec˛iei sociale, investi˛ii majore Ón educa˛ia permanent„, dialog social eficient. Consider„m c„ este o datorie moral„ ca acei agen˛i economici care au prosperat Ón ˛ara noastr„ s„ acorde sprijin persoanelor defavorizate economic, astfel Ónc‚t popula˛ia s„ simt„ mai pu˛in costurile integr„rii Ón structurile europene.

Œn acest sens, facem un apel la toate grupurile parlamentare ∫i la colegii no∫tri din Executiv de a sus˛ine prin votul lor propunerea legislativ„, con∫tien˛i fiind de faptul c„ avem o responsabilitate deosebit„ fa˛„ de persoanele Ón v‚rst„ cu venituri reduse.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006

Liviu Bogdan Ciuc„

#201274

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDin nou despre pensionari“ Revin ast„zi ∫i aduc Ón discu˛ie problema pensionarului rom‚n, care afecteaz„ c‚teva milioane de persoane cu pensii de mizerie care au probleme dintre cele mai diverse.

f nerea acestei categorii de oameni Ón pragul s„r„ciei afecteaz„ credibilitatea ∫i respectul pe care statul rom‚n Ól are fa˛„ de cet„˛enii s„i. Trebuie g„sit„ neap„rat o formul„ care s„ permit„ scoaterea pensionarilor din mizeria social„ Ón care se afl„, prin politici de protec˛ie social„ menite s„ duc„ la majorarea pensiilor, ori prin subven˛ionarea de c„tre stat a cheltuielilor b„tr‚nilor cu pensii mici, pentru facturile la energia electric„, la gaze ∫i la Óntre˛inere.

Toate deciziile de recalculare ∫i recorelare a pensiilor luate de guvernele de dup„ 1989, indiferent de partidele care le-au alc„tuit, nu au reu∫it s„ aduc„ echitatea dorit„ Óntre pensionari. Guvernele de p‚n„ acum nu au reu∫it s„ clarifice aceast„ problem„ Óntr-o manier„ clar„, de-a lungul timpului lu‚ndu-se numeroase m„suri, legisla˛ia fiind modificat„ p‚n„ la punctul Ón care a bulversat pur ∫i simplu func˛ionarii de la casele de pensii.

Noi, reprezentan˛ii Partidului Conservator, am ini˛iat dou„ propuneri legislative care vizeaz„ Ómbun„t„˛irea nivelului de trai, una dintre ele se refer„ la pensionarii din agricultur„, al c„ror cuantum al pensiilor ∫i celorlalte drepturi de asigur„ri sociale va fi cel pu˛in salariul minim net pe economie Ón vigoare Ón perioada respectiv„, iar cea de-a doua, referitoare la majorarea fondului de pensii cu 1% din profitul societ„˛ilor cu cifra de afaceri de peste 100.000 de euro.

Credem c„ 8% din P.I.B. este insuficient pentru a acoperi nevoile acestor oameni, Ón condi˛iile Ón care Ón ˛„rile din U.E. au alocat Ón medie 20% din P.I.B. pentru aceast„ categorie de persoane.

Marius Iriza

#203139

Traian B„sescu, p‚n„ de cur‚nd, un viguros sus˛in„tor al reformei din s„n„tate ∫i al ministrului s„n„t„˛ii domnul Eugen Nicol„escu, declara Ón anul 2005: îPachetul de legi din s„n„tate dovede∫te curajul ministrului ∫i este cel mai important moment de la instalarea actualei puteri“. Acum, dup„ doar un an, vizibil Óngrijorat din cauza rezultatelor dezastruoase, afirm„: îMinistrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu trebuie s„-∫i schimbe total legile reformei“.

Ce a determinat aceast„ schimbare de pozi˛ie? Mai mult ca sigur fostul marinar a observat ceea ce Partidul Rom‚nia Mare anticipa Ónc„ de la instalarea ministrului s„n„t„˛ii. Strig„tele de dezn„dejde ∫i huiduielile pensionarilor par s„-l fi f„cut pe Traian B„sescu s„ Ó∫i dea seama c„ locul unui contabil nu este Ón fruntea Ministerului S„n„t„˛ii, iar o reform„ Ón s„n„tate f„cut„ dup„ statistici nu poate duce dec‚t la o criz„ de propor˛ii, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ast„zi.

Declara˛iile ∫i reac˛iile acestui ministru, pe c‚t sunt de haioase ∫i edificatoare Ón stabilirea unei p„reri despre for˛a sa de Ón˛elegere a sistemului de s„n„tate, pe at‚t sunt de Óngrijor„toare Ón perspectiva unei continuit„˛i a domnului Nicol„escu la conducerea Ministerului S„n„t„˛ii.

La mai pu˛in de doi ani de c‚nd se afl„ Ón fruntea ministerului, Eugen Nicol„escu a bulversat Óntregul sistem de s„n„tate, iar criticile aspre ale cadrelor medicale, ale speciali∫tilor Ón domeniu ∫i ale pensionarilor confirm„ prognozele sumbre pe care speciali∫tii Partidului Rom‚nia Mare le f„ceau Ónc„ de la numirea acestuia.

Dac„ Eugen Nicol„escu se mai afl„ acum Ón fruntea Ministerului S„n„t„˛ii, acest lucru se datoreaz„ doar faptului c„ se bucur„ Ón continuare de protec˛ia conducerii Partidului Na˛ional Liberal care, Ómpreun„ cu Partidul Democrat, Ón campania electoral„ care i-a adus la guvernare, au condamnat aspru politica sistemului de s„n„tate a Ónainta∫ilor lor, iar acest lucru a c‚nt„rit enorm Ón votul dat de c„tre electoratul de v‚rsta a treia.

Ce s-a schimbat Ón acest domeniu din 2004 p‚n„ Ón prezent? Au r„mas acelea∫i cozi la medicamente, pe care le vedem la Ónceputul fiec„rei luni.

Guvernele se schimb„, Óns„ b„tr‚nii r„m‚n din ce Ón ce mai pu˛ini!

Manuela Mitrea

#205362

îUn trai decent pentru oameni ce nu cunosc lumina!“ Cuprin∫i de grijile cotidiene uit„m s„ apreciem faptul c„ suntem s„n„to∫i, c„ avem picioarele ∫i mergem, c„ avem m‚inile ∫i le folosim, c„ avem urechile ∫i auzim, c„ avem ochii ∫i vedem.

Pl„cerea de a face mi∫care, de a asculta muzica ce ne place, de a vedea un r„s„rit sau un apus de soare, de a privi cerul Ónstelat ∫i at‚tea alte minun„˛ii nu le apreciem dec‚t atunci c‚nd nu le mai avem. Acest aspect se vede ∫i din faptul c„ nu avem nici un fel de grij„ fa˛„ de cei care nu se pot bucura de aceste lucruri naturale, fire∫ti.

Cunoa∫tem oare chinurile la care sunt supu∫i oamenii cu nevoi speciale? Cunoa∫tem zbuciumul din sufletele lor, lupta etern„ de a Ónvinge nev„zutul, labirintul printre lumini ∫i umbre, Óncerc„rile de a defini lumea Ónconjur„toare?

Din p„cate, de cele mai multe ori nu li se respect„ nici drepturile legale, ca s„ nu le mai amintesc pe cele morale. Nu ne v„d, dar ne simt. Ne simt indiferen˛a ∫i nep„sarea cu care Ói trat„m.

Ca ∫i noi, ei Ó∫i doresc s„ munceasc„ chiar dac„ domeniile de activitate Ón care li se permite accesul sunt foarte limitate. Cu toate acestea, pentru cei peste 80.000 de nev„z„tori, c‚t num„r„ Asocia˛ia Nev„z„torilor din Rom‚nia, banii nu reprezint„ totul. O vorb„ bun„ conteaz„ mult mai mult pe lumea asta dec‚t orice recompens„ pecuniar„.

O vorb„ dulce tripleaz„ Ón sufletul acestor oameni subven˛ia primit„ de la stat, care este aproape inexistent„ Ón compara˛ie cu cheltuielile cotidiene.

Pu˛ini ∫tiu c„ principalele surse de venit sunt cotiza˛iile membrilor ∫i dona˛iile ce vin de la oamenii sufleti∫ti care s-au Óndurat a-i ajuta pe cei n„p„stui˛i de soart„.

Chiar dac„ p„rin˛ii lor se confrunt„ cu asemenea probleme, copiii nev„z„tori Ónv„˛„ Ón cele ∫apte ∫coli de profil din Rom‚nia ∫i particip„ la olimpiade ∫colare, la concursuri sportive na˛ionale ∫i interna˛ionale, devenind campioni la popice, ∫ah sau la alte discipline sportive specifice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 15 Octombrie este Ziua Interna˛ional„ a Nev„z„torilor, motiv pentru care atrag aten˛ia c„ aceast„ categorie de cet„˛eni trebuie s„ se bucure de toate drepturile care i se cuvin.

Via˛a Ón Óntuneric este o povar„ prea mare pentru nev„z„tori ca s„ mai Óndure ∫i alte umilin˛e!

Domnilor guvernan˛i, orbi sunt cei care refuz„ s„ vad„ realitatea ce Ói Ónconjoar„!

Gheorghe Chiper

#209293

Declara˛ie politic„: îO explica˛ie plauzibil„ a necultiv„rii terenurilor“

Este cert faptul c„ a cultiva terenurile agricole cu cereale sau plante furajere constituie ast„zi, la noi, o îafacere“ p„guboas„, la propriu ∫i la figurat, indiferent de statutul agricultorului — fie el ˛„ran cu gospod„rie mic„, de subzisten˛„, fermier cu activitate bine dimensionat„ economic ∫i corespunz„tor dotat„, fie chiar mare societate agricol„, care practic„ o agricultur„ modern„ ∫i la parametri ridica˛i.

Din cauza pre˛urilor de v‚nzare a produselor agricole, fiecare din cei men˛iona˛i mai sus se vede ∫i Ón aceast„ toamn„ pus Ón situa˛ia de a renun˛a, nu f„r„ dezam„gire, la Ónfiin˛area culturilor din noul an agricol.

Pe de o parte, se ∫tiu cheltuielile care trebuie angajate imediat: s„m‚n˛„ la pre˛uri duble fa˛„ de acum doi ani, materiale, combustibil ∫i tarife la lucr„ri care echivaleaz„ Ón cereale cu de 2—3 ori mai mult dec‚t pre˛ul lor din 2004.

Pe de alt„ parte, este tot mai sigur faptul c„ nici la anul pre˛urile de valorificare a produc˛iei nu vor acoperi

costurile, iar cump„r„torii vor fi tot mai pu˛ini. Vor fi, desigur, ofertan˛i mai mul˛i (din import) care produc la randamente superioare ∫i cu subven˛ii substan˛iale.

Este drept, sunt ∫i la noi societ„˛i, asocia˛ii sau persoane fizice care se Óncumet„ s„ reia ciclul de produc˛ie — cei mai mul˛i temerari ∫i Ómp„timi˛i ai p„m‚ntului — care dispun de activit„˛i integrate, av‚nd posibilit„˛i de cre∫tere a animalelor, procesare ∫i desfacere pe pia˛„ a produselor prelucrate de pe propriile terenuri agricole.

A∫ spune c„ ∫i cei mai mul˛i dintre ˛„ranii cu loturi mici pot s„-∫i fac„ astfel de calcule: este necesar ∫i renteaz„ economic s„ cultivi cereale ∫i furaje pentru a cre∫te animale ∫i p„s„ri Ón gospod„ria proprie, pentru autoconsum, dar ∫i pentru pia˛„.

Dar la noi, se ∫tie, acestea sunt interzise pentru v‚nzare Ón t‚rguri ∫i oboare de mult timp, ceea ce creeaz„ un blocaj comercial pentru cea mai mare parte dintre ˛„rani.

Urmarea fireasc„ a acestei situa˛ii? Renun˛area la animale ∫i abandonarea cultiv„rii terenurilor ∫i, implicit, diminuarea drastic„ a resurselor lor materiale ∫i financiare. Totul datorit„ unei m„suri administrative care nu are nici o justificare, pentru c„ prevenirea Ómboln„virilor la animale (motiva˛ie invocat„ adesea ca venind din partea U.E.) nu se face pe aceast„ cale, iar comercializarea lor Ón pie˛e este de abia acum mai justificat„, c‚nd avem animale crotaliate Ón cea mai mare parte. Sau, probabil, ∫i aceast„ eviden˛„ din sectorul animalier este doar pe h‚rtie opera˛ional„, neput‚nd asigura o urm„rire real„ a mi∫c„rii animalelor.

Vasile Pu∫ca∫

#211970

Declara˛ie politic„ privind îNecesitatea continu„rii procesului de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„“

Inten˛ionez s„ insist ast„zi asupra unei chestiuni importante pentru finalizarea procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Acest proces nu s-a Óncheiat. A∫ dori s„ re˛ine˛i faptul c„ acest proces se Óncheie doar la 1 ianuarie 2007. Exist„ numeroase semnale din partea liderilor europeni care nu sunt deloc m„gulitoare. Cei mai mul˛i dintre ace∫tia Ó∫i pun deja Óntrebarea dac„ solu˛ia admiterii Rom‚niei ∫i a Bulgariei Ón U.E. nu a fost una pripit„.

Dup„ trei s„pt„m‚ni de la prezentarea de c„tre Comisia European„ a Raportului de monitorizare a Rom‚niei ∫i Bulgariei, liderii politici olandezi Ó∫i exprim„ regretul c„ au permis aderarea celor dou„ ˛„ri Ón Uniunea European„. Mai mult, ministrul olandez de externe sublinia c„ U.E. ar fi trebuit s„ se concentreze pe calitatea ∫i sustenabilitatea preg„tirilor de aderare, iar nu pe respectarea unor termene.

Ben Bot a promis legislativului din Haga c„, pe viitor, modul Ón care Rom‚nia ∫i Bulgaria au aderat la U.E. nu se va mai repeta vreodat„.

Un alt semnal a fost transmis recent de c„tre Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European, c‚nd a decis am‚narea prezent„rii raportului Comisiei de la 11 octombrie spre finalul lunii noiembrie a.c. Motivul: se a∫teapt„ progrese mai mari Ón preg„tirea Rom‚niei pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 aderare, p‚n„ la sf‚r∫itul anului, pentru Óndeplinirea criteriilor de aderare.

A∫ vrea s„ v„ reamintesc faptul c„ publicarea Raportului Comisiei Europene la 26 septembrie a.c. nu Ónseamn„ c„ procesul de preg„tire intern„ s-a Óncheiat.

Potrivit procedurii comunitare, Parlamentul European va trebui s„ se pronun˛e cu privire la acest document. Or, criticile liderilor politici europeni cu privire la gradul de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la U.E. devin din ce Ón ce mai acute.

Œn cadrul discu˛iilor privind ratificarea Tratatului de aderare din Parlamentul german, liderii CDU sus˛in necesitatea ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ demonstreze progrese reale p‚n„ la finele acestui an.

Comisia European„ a reconfirmat, la 26 septembrie a.c., data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea Rom‚niei la U.E., fiindc„ a dorit s„-∫i p„streze angajamentul de la finalizarea negocierilor ∫i din Tratatul de aderare. Œns„ acest fapt nu Ónseamn„ c„ Rom‚nia nu mai trebuie s„ Ó∫i respecte angajamentele asumate. Or, ceea ce se a∫teapt„ de la Rom‚nia este tocmai respectarea acestor angajamente.

De aceea, solicit„m autorit„˛ilor care au ca misiune gestionarea procesului de preg„tire a ader„rii la Uniunea European„ s„ aib„ Ón vedere respectarea calendarului asumat de c„tre Rom‚nia, astfel Ónc‚t la 31 decembrie a.c. s„ avem o preg„tire adecvat„ pentru a deveni membri ai U.E.

Mih„i˛„ Calimente

#214850

S„pt„m‚na care a trecut a avut loc, la Bucure∫ti, Congresul Partidului European Liberal Democrat ∫i Reformist.

Cel de-Al XXVII-lea Congres al Partidului European Liberal Democrat ∫i Reformist (ELDR), organizat joi ∫i vineri la Bucure∫ti, este cel mai mare din istoria acestui grup politic european, la eveniment lu‚nd parte peste 1.000 de delega˛i ai celor 49 de partide membre, a declarat pre∫edintele P.N.L., C„lin Popescu-T„riceanu, vicepre∫edinte al ELDR.

Desf„∫urarea acestui eveniment la Bucure∫ti reprezint„ un aspect deosebit de important pentru Partidul Na˛ional Liberal, dar ∫i pentru Rom‚nia, Ón general. Trebuie ar„tat faptul c„ liberalii europeni au avut o contribu˛ie important„ la aderarea la Uniunea European„ (U.E.), la 1 ianuarie 2007, a Rom‚niei ∫i Bulgariei, at‚t Ón cadrul ˛„rilor lor de origine, c‚t ∫i Ón Uniune.

Cu ocazia acestei manifest„ri, Annemie NeytsUyttebroeck, pre∫edinta ELDR, a apreciat presta˛ia actualului guvern rom‚n, declar‚nd c„ îPot ar„ta pu˛ini fo∫ti prim-mini∫tri care s-au aflat pe prima pagin„ a ziarelor din Rom‚nia, care au avut o contribu˛ie at‚t de mare la reforme ca premierul T„riceanu“.

Poate cea mai m„gulitoare afirma˛ie a doamnei Annemie Neyts-Uyttebroeck, a fost aceea potrivit c„reia îliberalii rom‚ni ne-au Ónv„˛at valoarea libert„˛ii, iar aceasta este contribu˛ia-tribut, de durat„, pe care au f„cut-o“.

Liberalii rom‚ni au adus familiei europene liberale îaceast„ m„rturie vie a ceea ce Ónseamn„ s„ fi tr„it sub un regim autoritar, s„ fi crescut sub un regim autoritar,

s„ fi ob˛inut un spa˛iu personal c‚t de mic pentru tine f„r„ a renun˛a la ni∫te principii de baz„“.

Aceste afirma˛ii ne confirm„ faptul c„ suntem pe calea cea bun„ at‚t ca partid, c‚t ∫i din punct de vedere al guvern„rii.

Noi, liberalii rom‚ni, suntem m‚ndri c„ noi, dreapta din Rom‚nia, suntem cei care au reu∫it integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, fapt apreciat de partenerii no∫tri europeni.

V„ mul˛umesc.

Gabriel Sandu

#216839

îDe ce trebuie s„ reziste Alian˛a D.A.“

Doresc s„ Óncep prin a spune c„ Alian˛a D.A. ∫i-a Óndeplinit principalul scop: aderarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007.

La fel de important„ este ∫i gestionarea Rom‚niei dup„ 1 ianuarie 2007, pentru c„ acest moment nu este un final, ci un Ónceput de drum.

Evolu˛ia Rom‚niei Ón primii ani ca membru cu drept deplin al Uniunii Europene este extrem de important„. S„ nu uit„m c„ vom mai avea celebrele clauze de salvgardare de care s„ ne temem.

Meritul acestei victorii este al Alian˛ei D.A. Œmi pare r„u c„ trebuie s„ constat c„ Alian˛a D.A. merge mai greu la bine dec‚t a mers la r„u.

Dac„ Ón ultimii doi ani am reu∫it s„ dep„∫im neÓn˛elegerile dintre noi, consider c„, dup„ 1 ianuarie, va trebui s„ Óncerc„m de dou„ ori mai mult s„ le dep„∫im, pentru c„ am reu∫it examenul integr„rii, dar trebuie s„ demonstr„m c„ merit„m din plin statutul de membru al Uniunii Europene.

Din p„cate, integrarea va fi partea u∫oar„, iar partea dificil„ va veni c‚nd, Ón sf‚r∫it, economia rom‚neasc„ va trebui s„ fac„ fa˛„ unei pie˛e libere. Œn primul r‚nd, trebuie s„ realiz„m c„ economia va ie∫i de sub protectoratul politicilor interne ∫i va trebui s„ evolueze Óntr-un mediu a c„rui duritate va elimina de pe pia˛„ tot ce este neperformant.

Chiar dac„ Uniunea European„ a alocat aproape 30 de miliarde de euro Rom‚niei, va trebui ca ace∫ti bani s„ fie merita˛i ∫i s„ fie accesa˛i doar Ón baza unor proiecte cu adev„rat viabile.

Dup„ aderare, Ón nici un caz nu vom Ónv„˛a cum s„ st„m, ci, din contr„, vom Ónv„˛a cum s„ muncim.

Singurul mod prin care putem asigura Rom‚niei o evolu˛ie bun„ este stabilitatea politic„, ∫i Alian˛a D.A. trebuie s„ redevin„ garantul acestei stabilit„˛i.

Consider c„ Rom‚nia are nevoie de Alian˛a D.A. mai mult dec‚t oric‚nd, pentru c„ este singura forma˛iune politic„ din istoria postdecembrist„ a Rom‚niei care a meritat s„ guverneze ∫i care a adus rezultate concrete, iar Alian˛a D.A. trebuie s„-∫i Óndeplineasc„ promisiunile f„cute cet„˛enilor acestei ˛„ri ∫i s„ func˛ioneze ca un organism unitar ∫i coerent.

Gabriela Nedelcu

#218941

îGuvernarea P.N.L.-P.D.: un r„zboi pierdut de cet„˛ean!“

Ca t‚n„r parlamentar, Óncerc un sentiment de frustrare ∫i de revolt„ c‚nd asist, ca oricare cet„˛ean, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 discursurile demagogice ale reprezentan˛ilor puterii. Dincolo, pe str„zi, Ón apartamente, Ón case, Ón bordeie ∫i chiar Ón canale, lumea tr„ie∫te din ce Ón ce mai prost, puterea de cump„rare este din ce Ón ce mai mic„, iar oamenii sunt obliga˛i s„ se umileasc„ la locul de munc„, muncind pentru un salariu de mizerie.

Œncep s„ cred c„ guvernan˛ii no∫tri tr„iesc Óntr-o realitate paralel„, Ón realitatea construit„ de ei pe bani publici la televiziuni ∫i Ón pres„. Din nefericire, constat c„ reprezentan˛ii partidelor aflate la putere nu-∫i asum„ actul guvern„rii. Politicienii prefer„ politica Ón detrimentul actului guvern„rii.

Stima˛i colegi, haide˛i s„ analiz„m Ómpreun„ ce au Ónsemnat cei doi ani de c‚nd puterea este Ón m‚na Alian˛ei: privatiz„ri scandaloase, falimentul sistemului de s„n„tate public„ ∫i b„taie de joc la adresa profesorilor ∫i a educa˛iei. Œn afara acestor realit„˛i crunte, falimentare, am asistat cu to˛ii la un circ politic care nu m-ar mira s„ aflu c„ a fost regizat pentru a deraia aten˛ia opiniei publice de la impoten˛a actului de guvernare.

Pre∫edintele Rom‚niei este un _show-man_ ; uneori, e chiar un _one man show_ . Traian B„sescu face parte din categoria personajelor care exist„ plenar prin excentricitate ∫i prin scandal. ™i-a construit ∫i ∫i-a consolidat cariera de politician juc‚nd roluri greu predictibile chiar dac„, Ón realitate, acestea sunt preg„tite intens Ón _background._

Printr-o atitudine demagogic„ ∫i prin marketing politic, B„sescu a devenit mai puternic ca niciodat„. Sim˛indu-∫i pozi˛ia amenin˛at„, T„riceanu a l„sat balt„ guvernarea care-l f„cea un personaj nepopular ∫i lupta s„ devin„ ∫i el un B„sescu mai mic. Ambii vor puterea, pentru c„ au de protejat un Óntreg îsistem tic„lo∫it“ ∫i un grup de oameni de afaceri care, dup„ ce au cotizat Ón campania electoral„, a∫teapt„ acum s„ le fie Óntors serviciul. A∫a c„ economia ˛„rii a fost practic concesionat„ unor grupuri de interese care converg c„tre Palatele Cotroceni ∫i Victoria. De aici lupta Óncr‚ncenat„ dintre cele dou„ palate, de aici atacurile dure Óntre cei doi lideri politici. Pu˛in le p„sa de interesul na˛ional: oamenii conteaz„ doar ca num„r de voturi, nu ca ∫i persoane care se confrunt„ cu probleme!

Haide˛i s„ recunoa∫tem, stima˛i colegi, c„ at‚t pre∫edintele Traian B„sescu, c‚t ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu au fost marea p„c„leal„ a alegerilor din 2004. P‚n„ la alegeri, popula˛ia a fost p„c„lit„ c„ doar P.S.D.-ul poate fi identificat cu corup˛ia. Dar... ce dezam„gire! Europa ne arat„ c„ ∫i Ón perioada actual„ corup˛ia este la un nivel Ónalt.

Dac„ este s„ facem o opera˛iune logic„, ajungem la o concluzie trist„: liderii Alian˛ei au preluat puterea de la P.S.D. ∫i acum se lupt„ Óntre ei pentru locul frunta∫ Ón domeniul corup˛iei. Nici B„sescu ∫i nici T„riceanu nu au dovedit c„ sunt mai buni dec‚t oricare membru al P.S.D.

Cert este Óns„ c„ r„zboiul l-a pierdut cet„˛eanul.

Ionel Pal„r

#222131

## îBucure∫ti versus Bucure∫ti“

Anul 2007 va constitui o premier„ pentru Rom‚nia, ∫i nu pentru c„ va fi anul ader„rii la Uniunea European„. Pentru prima dat„ dup„ decembrie 1989 Rom‚nia va

avea un buget cu adev„rat european, dimensionat ∫i adecvat nevoilor pe care o ˛ar„ ca Rom‚nia le are.

Œn primul r‚nd, cel mai important aspect care trebuie men˛ionat este c„ bugetul pe 2007 a fost structurat Ón a∫a fel Ónc‚t s„ urmeze patru mari direc˛ii prioritare: Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, infrastructura ∫i agricultura. Sunt domeniile care au nevoie urgent„ de fonduri ∫i, de aceea, Executivul a hot„r‚t transformarea lor Ón priorit„˛i de finan˛are. Pentru prima dat„ dup„ revolu˛ie, Ónv„˛„m‚ntul va primi peste 5% din P.I.B., sum„ care urmeaz„ s„ acopere mare parte din necesit„˛ile de investi˛ii direc˛ionate c„tre unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt. Totodat„, aloc„rile bugetare vor ajuta ∫i la cre∫terea salarial„ mult a∫teptat„ de sutele de mii de profesori.

Este limpede pentru oricine c„, indiferent care ar fi bugetul de stat, vor exista Óntotdeauna voci, de regul„ din r‚ndul opozi˛iei, care vor declama insuficien˛a banilor, superficialitatea cu care Guvernul alege s„ trateze un domeniu ca fiind prioritar, Ón defavoarea altuia etc. Acestor voci trebuie s„ li se r„spund„ cu cifrele pe mas„. Este, indiscutabil, cel mai consistent buget pe care l-a avut Rom‚nia Ón ultimii 17 ani, iar contestatarii ar face bine s„ se g‚ndeasc„ de dou„ ori Ónainte de a-l critica, pentru a nu c„dea Ón penibil.

™i, dac„ cifrele ∫i faptele concrete nu sunt suficiente, ar fi bine s„ ascult„m, din c‚nd Ón c‚nd, mesajul oficialilor europeni, mult mai obiectivi dec‚t noi Ón∫ine, care Ó∫i transmit, cu fiecare ocazie, Óncuraj„rile Guvernului T„riceanu ∫i ne asigur„ de sprijin. Bruxelles-ul ∫tie c„ Executivul face acum reformele care ar fi trebuit f„cute acum 10 ani. Mai r„m‚ne ca ∫i Bucure∫tiul s„-∫i dea seama, Ón sf‚r∫it, c„ este pe drumul cel bun ∫i s„ evite ocoliri nedorite.

Emil Radu Moldovan

#225589

Œn lumea perceput„ de pre∫edintele B„sescu, totul este Ón deplin„ armonie, situa˛ia este roz, oamenii sunt mul˛umi˛i de starea de lucruri.

Iar dac„ cineva are curajul s„ perturbe aceast„ stare de fapt prin Óntreb„ri care s„ exprime nemul˛umirea referitoare la o situa˛ie concret„ este automat gratulat cu apelativul de du∫man de clas„, om r„ut„cios sau chiar îg„ozar“.

De altfel, Óntrebarea adresat„ de ziarist pre∫edintelui, dac„ mai sunt securi∫ti Ón S.R.I., nici nu era de interes na˛ional, ea nu prezint„ o importan˛„ foarte mare Ón r‚ndul popula˛iei, ceea ce face ca enervarea ∫i, implicit, reac˛ia pre∫edintelui s„ fie ∫i mai ciudate.

Dar dac„ arunc„m o privire Ón timp asupra evolu˛iei pre∫edintelui, vom observa c„, de la a se considera genial cu ceva timp Ón urm„ ∫i a se sim˛i deranjat de orice Óntrebare care nu Ói este pe plac nu este dec‚t un pas foarte mic, pe care pre∫edintele nu a ezitat s„-l fac„.

Dac„ la o Óntrebare care nu avea prea mare importan˛„ a reac˛ionat jignindu-l pe ziarist, atunci m„ Óntreb cum va reac˛iona c‚nd oamenii simpli care l-au votat se vor sim˛i Ón∫ela˛i Ón a∫tept„rile lor ∫i vor Óncepe s„-l Óntrebe despre promisiunile neonorate, despre incompeten˛a actualei guvern„ri?

Afirm cu toat„ r„spunderea c„, prin atitudinea sa, pre∫edintele a jignit oamenii de bun-sim˛ din aceast„ ˛ar„, amintindu-le de vremuri de mult apuse, c‚nd, de asemenea, nimeni nu trebuia s„-l deranjeze pe marele conduc„tor cu vreo Óntrebare incomod„.

Neacceptarea niciunei critici, a unor opinii diferite denot„ faptul c„ pre∫edintele nu accept„ principiile democratice. Chiar din contr„, prin atitudinea sa foarte vehement„ Ómpotriva oricui Óndr„zne∫te s„ aib„ alt„ opinie dec‚t a sa, demonstreaz„ foarte bine c„ a intrat, cu succes, Ón rolul de mic dictator ∫i nu vrea s„ se opreasc„ aici.

Œn aceste condi˛ii, cred c„ este de datoria pre∫edintelui s„ ne l„mureasc„ care este adev„ratul Traian B„sescu, cel care ˛ine lec˛ii de democra˛ie, d‚ndu-se pe sine drept exemplu, sau cel care mimeaz„ respectarea principiilor democratice doar pentru a ajunge la putere, Ón∫el‚ndu-i astfel pe rom‚ni.

Ioan Hoban

#229177

îLibera circula˛ie a persoanei“

A Ónceput num„r„toarea invers„. 1 ianuarie 2007, data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, se apropie cu pa∫i repezi. A∫tept„rile rom‚nilor sunt mari: s„ tr„iasc„ mai bine, s„ le fie remunerat„ munca, s„ beneficieze de standardele de civiliza˛ie ale ˛„rilor dezvoltate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ poat„ circula liber, f„r„ niciun fel de discriminare.

Rom‚nia va fi ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, iar rom‚nii vor fi cet„˛eni europeni. Cu toate acestea, exist„ voci care Óngr„desc libera circula˛ie a persoanei. ™i pentru noi, ∫i pentru al˛ii. Trebuie remarcat c„ Regatul Unit ∫i Republica Irlandei au optat pentru neaplicarea noilor m„suri privind libera circula˛ie a persoanelor, prev„zute prin Tratatul de la Amsterdam. Danemarca, de∫i semnatar„ a acordurilor Schengen, are re˛ineri Ón ceea ce prive∫te aplicarea metodei comunitare Ón domeniul liberei circula˛ii a persoanelor ∫i nu va aplica toate deciziile adoptate Ón acest domeniu.

Guvernul Rom‚niei ∫i institu˛iile abilitate cred c„ ar trebui s„-∫i intensifice efortul pentru informarea cet„˛enilor vizavi de pia˛a intern„ european„ ∫i acquis-ul comunitar, care acoper„ cele patru mari domenii: recunoa∫terea reciproc„ a calific„rilor profesionale, drepturile cet„˛enilor, libera circula˛ie a lucr„torilor ∫i coordonarea schemelor de protec˛ie social„.

Cet„˛enii trebuie s„ ∫tie c„ exist„ leg„turi Óntre acest capitol ∫i capitolele referitoare la celelalte libert„˛i de circula˛ie (a bunurilor, capitalului ∫i serviciilor), precum ∫i cu capitolul îPolitica social„ ∫i ocuparea for˛ei de munc„“.

Œn cadrul campaniei Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ a avut loc un seminar cu privire la politica social„ ∫i ocuparea for˛ei de munc„, dar nu cred c„ este suficient.

Nu mai este mult ∫i vom vedea cum sunt recunoscute calific„rile profesionale. Chiar dac„, prin sistemul general de recunoa∫tere reciproc„, Uniunea European„ Óncearc„ s„ elimine obstacolele din calea alegerii ∫i urm„rii unei profesii recunoscute, accept‚nd principiul c„ o persoan„ pe deplin calificat„ pentru a practica o profesiune recunoscut„ Óntr-un stat membru ar trebui s„ aib„ dreptul de a o practica oriunde Ón cadrul Uniunii, reac˛iile adverse deja se v„d. Exemplele cele mai concludente sunt cele privitoare la formarea profesional„ pentru arhitec˛i ∫i unele categorii de personal din domeniul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 s„n„t„˛ii, mai ales dac„ se iau Ón considerare directivele specifice.

Solu˛ia g„sit„ de Uniunea European„ urm„re∫te, pe de o parte, s„ garanteze integritatea profesiilor Ón Uniunea European„ ∫i s„-i protejeze pe cet„˛enii Uniunii Europene, dar ∫i s„ pun„ Ón practic„ aceste drepturi.

Consider c„ trebuie Óncurajate eforturile pentru introducerea structurilor administrative necesare ∫i a programelor de educare ∫i formare profesional„, Ón scopul de a garanta nivelul de competen˛„ cerut de directivele Uniunii Europene pentru persoanele calificate.

Punctul central Ól constituie, Óns„, libera circula˛ie a for˛ei de munc„. Aspectul politic ∫i practic al acestui domeniu al acquis-ului, sensibilit„˛ile ∫i incertitudinile care Ónconjoar„ mobilitatea for˛ei de munc„ au determinat Uniunea European„ s„ propun„ o perioad„ de tranzi˛ie.

Trebuie s„ vedem ce se va Ónt‚mpla dup„ aceast„ perioad„, dar mai ales c‚t va dura aceasta.

S„ nu uit„m c„ aplicarea acquis-ului privind coordonarea sistemelor de protec˛ie social„ impune existen˛a unor structuri ∫i a unei capacit„˛i administrative suficient dezvoltate.

Pentru a evita surprizele, de cele mai multe ori nepl„cute, rom‚nul trebuie s„ ∫tie mult mai mult dec‚t ∫tie acum despre dreptul de a locui, de a munci, de a c„uta un loc de munc„, de a c„l„tori, despre drepturile, obliga˛iile ∫i oportunit„˛ile pie˛ei interne europene.

Marius Rogin

#233035

Declara˛ie politic„ intitulat„ îImportan˛a descentraliz„rii pentru Rom‚nia“.

O s„ Óncep aceast„ declara˛ie de ast„zi referindu-m„ la una dintre cele mai importante probleme pe care ne propunem s-o rezolv„m Óntr-un timp c‚t mai scurt ∫i de rezolvarea c„reia depind foarte multe alte probleme. Am s„ Óncep folosindu-m„ de un citat celebru, care mie Ómi place foarte mult, pentru c„ Ón el se reg„se∫te un adev„r pe care mul˛i Ól recunosc, se mai ∫i Ómpopo˛oneaz„ cu el, dar nu prea Ól pun Ón practic„: îUn guvern puternic nu este cel care dore∫te s„ p„streze toat„ puterea la Óndem‚na sa, ci cel care ∫tie s„ cedeze aceast„ putere acelora care pot s„ o foloseasc„ mai eficient Ón numele cet„˛enilor ∫i pentru cet„˛eni“.

Am s„ m„ refer ast„zi la descentralizare. Ne dorim aceast„ descentralizare, vorbim despre ea de mai bine de 16 ani ∫i cred c„ a venit vremea ca Ón sf‚r∫it s„ o ∫i realiz„m ∫i, chiar mai mult, s„ o ∫i punem Ón practic„. Pentru a realiza Óns„ acest lucru, va trebui realizat„ o adev„rat„ revolu˛ie Ón tot ceea ce Ónseamn„ administra˛ie public„. Reforma ce a fost Ónceput„ Ón acest domeniu a fost foarte bine primit„ de c„tre Comisia European„, lucru pe care l-am putut constata Ón ultimul raport pe ˛ar„ prezentat la finele lunii septembrie. Datorit„ realiz„rilor ob˛inute de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ast„zi, Ón acest moment, nu mai avem absolut nici o restan˛„ la acest capitol, r„m‚n‚ndu-ne doar s„ continu„m ceea ce am Ónceput.

Ceea ce s-a Ónceput este tocmai ceea ce-∫i dore∫te fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri: o apropiere de cet„˛ean a deciziilor ce privesc comunitatea, indiferent de c‚t de mic„ este aceasta.

S-a Ónceput acest lucru prin adoptarea pachetului de legi privind reforma Ón administra˛ie, ini˛iat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, pachet care cuprinde: Legea finan˛elor publice locale, Legea privind modificarea Statutului func˛ionarilor publici, Legea, revizuit„, a administra˛iei publice locale, precum ∫i noul Statut al prefec˛ilor, prin care ace∫tia au devenit Ónal˛i func˛ionari publici. Acest pachet a fost supus unei dezbateri publice f„r„ precedent, Ón care au fost implica˛i to˛i actorii administra˛iei publice ∫i care putem spune c„ pune bazele celei mai ample reforme administrative realizate vreodat„ Ón Rom‚nia.

Este foarte important ca efectele acestei descentraliz„ri s„ fie unele c‚t se poate de vizibile Ón func˛ionarea administra˛iei rom‚ne∫ti, cum la fel de important este ∫i faptul c„ cet„˛eanul trebuie s„ recapete acea Óncredere Ón func˛ionarul public pe care Ón prezent nu o mai are.

Descentralizarea nu Ónseamn„ nimic altceva dec‚t un transfer al competen˛elor de ordin administrativ ∫i financiar, Ón ceea ce prive∫te furnizarea serviciilor publice, de la nivelul administra˛iei publice centrale la cel al administra˛iei publice locale. Nu putem vorbi despre descentralizare dec‚t Ón condi˛iile Ón care competen˛ele trecute Ón sarcina autorit„˛ilor locale — prim„rii, consilii locale sau consilii jude˛ene — sunt Ónso˛ite de aloc„rile bugetare corespunz„toare.

C‚nd vorbim despre descentralizare trebuie s„ ˛inem cont de un adev„r ce nu poate fi contestat: cele mai abilitate autorit„˛i Ón rezolvarea problemelor cet„˛ene∫ti ∫i cele mai Ón m„sur„ s„ g„seasc„ solu˛ii pentru rezolvarea acestora sunt autorit„˛ile locale, pentru c„ ele sunt ∫i cele care cunosc aceste probleme Ón profunzimea lor. Toate atribu˛iile legate de furnizarea sau administrarea unor servicii publice la nivel jude˛ean sau local trebuie transferate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale de la nivelul jude˛elor, ora∫elor sau comunelor, cu excep˛ia celor considerate de importan˛„ strategic„ sau na˛ional„.

Rom‚nia are Ón fa˛„, Ón acest moment, cea mai mare provocare. Calitatea de membru al Uniunii Europene pe care o vom avea Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 ne d„ posibilitatea s„ atingem o rat„ c‚t se poate de ridicat„ Ón ceea ce prive∫te absorb˛ia fondurilor europene. Depinde doar de noi cum vom reu∫i sau, mai bine zis, c‚t de preg„ti˛i vom fi s„ acces„m aceste fonduri care pot veni Ón sprijinul autorit„˛ilor locale ∫i Ón rezolvarea problemelor cu care se confrunt„. Trebuie s„ sc„p„m odat„ pentru totdeauna de acea comoditate cu care noi, rom‚nii, ne-am obi∫nuit de at‚ta timp, prin care doar a∫tept„m ca Guvernul s„ ne pun„ banii pe mas„, pentru anumite probleme, iar noi s„ trecem abia apoi la treab„.

E timpul s„ facem Óncerc„ri ∫i s„ rezolv„m noi acele probleme care sunt de interes local. Fraza cu îpara m„l„ia˛„“ nu va mai ˛ine nici o secund„ Ón Uniunea European„.

Traian Constantin Iga∫

#237620

Declara˛ie politic„: îDescentralizarea, obiectiv de interes na˛ional“

Unul dintre obiectivele principale ale politicii de dup„ Revolu˛ia din 1989, obiectiv stabilit odat„ cu depunerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 cererii oficiale de a adera la Uniunea European„, integrarea a fost privit„ de foarte mult timp ca una dintre solu˛iile salvatoare pentru toate problemele existente. Œn perioada care va urma, fiecare dintre noi trebuie s„ realiz„m faptul c„ unul dintre domeniile Ón care trebuie s„ realiz„m o adev„rat„ revolu˛ie este cel al administra˛iei publice locale. Acesta este unul dintre domeniile Ón care trebuie impus„ o reform„ c‚t se poate de profund„, ∫i acest lucru nu se poate realiza dec‚t printr-o descentralizare. Œn perioada scurs„ de dup„ revolu˛ie, aceasta a fost adesea invocat„, pomenit„, dorit„, Óns„, din p„cate, niciodat„ n-a fost pus„ Ón practic„.

Œn aceste momente, c‚nd ultimul Raport de ˛ar„ al Comisiei Europene a fost unul favorabil, se impune ca descentralizarea s„ fie pus„ Ón practic„, dar nu numai at‚t: ea trebuie declan∫at„ c‚t se poate de repede, corect ∫i cu efecte vizibile Ón func˛ionarea administra˛iei rom‚ne∫ti.

Cu to˛ii ne dorim ca prin aceast„ descentralizare competen˛ele administrative ∫i financiare Ón ce prive∫te furnizarea serviciilor publice centrale s„ fie transferate la nivelul administra˛iei publice locale. Numai atunci putem spune cu certitudine c„ descentralizarea s-a ∫i realizat.

Primul pas Ón aceast„ direc˛ie a ∫i fost ini˛iat, prin adoptarea pachetului de legi privind reforma Ón administra˛ie, pachet ini˛iat de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ón care reg„sim Legea finan˛elor publice locale, Legea privind modificarea Statului func˛ionarilor publici, Legea revizuit„ a administra˛iei publice locale, precum ∫i noul statut al prefec˛ilor, prin care ace∫tia au devenit Ónal˛i func˛ionari publici. Acest proiect este unul amplu, chiar f„r„ precedent am putea spune, ∫i sper„m ca el s„ fie unul cu rezultate c‚t se poate de vizibile, Óntruc‚t Ón elaborarea lui au fost implica˛i to˛i actorii administra˛iei publice ∫i pot chiar s„ spun c„ declan∫eaz„ cea mai ampl„ reform„ administrativ„ declan∫at„ Ón Rom‚nia.

Pentru c„ pomeneam de rezultatele acestei descentraliz„ri, pe care cu to˛ii ni le dorim c‚t mai evidente, trebuie s„ mai preciz„m unele lucruri. Œn primul r‚nd, nu cred c„ putem vorbi despre descentralizare dec‚t Ón momentul Ón care competen˛ele trecute Ón sarcina autorit„˛ilor locale — prim„rii, consilii locale sau jude˛ene — sunt Ónso˛ite de aloc„ri bugetare corespunz„toare. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul c„, pentru a realiza aceast„ descentralizare, cele mai indicate autorit„˛i Ón m„sur„ s„ r„spund„ necesit„˛ilor cet„˛enilor sunt autorit„˛ile publice locale, ∫i spun acest lucru din dou„ motive: sunt cele care cunosc Ón profunzime problemele cu care se confrunt„ cet„˛enii unei anumite comunit„˛i ∫i, implicit, cunosc ∫i cele mai potrivite c„i pentru rezolvarea acestora.

C‚nd vorbim despre descentralizare, m„ refer cu prec„dere la o apropiere de cet„˛ean ∫i Ón ceea ce prive∫te anumite decizii ce vizeaz„ un anumit grup social sau chiar individ. M„ g‚ndesc, de exemplu, la trecerea ∫colilor, a spitalelor de interes local Ón administrarea prim„riilor, odat„ cu sumele de care acestea au nevoie ∫i care, Ón prezent, sunt gestionate de c„tre Guvern, lucru care ne dorim s„ Ónceteze c‚t mai cur‚nd posibil.

Œn ceea ce prive∫te atribu˛iile legate de furnizarea sau administrarea unor servicii publice la nivel jude˛ean sau local, sunt de p„rere c„ acestea trebuie transferate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale de la nivelul comunelor, ora∫elor ∫i jude˛elor, mai pu˛in cele considerate de importan˛„ strategic„ sau na˛ional„.

Aceast„ mare provocare la care ne-am angajat poate fi privit„ ∫i ca o modernizare a administra˛iei pe care o avem Ón prezent. Calitatea de membru al Uniunii Europene, pe care o vom avea Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, atrage dup„ sine posibilitatea de a accesa un num„r c‚t se poate de ridicat al fondurilor europene, Óns„ acest lucru nu poate fi realizat f„r„ a duce la bun sf‚r∫it tot ceea ce presupune descentralizarea, Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului.

Ovidiu Victor Gan˛

#241913

Din data de 26 septembrie avem confirmarea faptului c„ Rom‚nia va deveni membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Fiind dat acest semnal, trebuie s„ lu„m de urgen˛„ primele m„suri organizatorice.

Un prim pas Ól constituie numirea unui candidat pentru func˛ia de comisar european. Este obligatoriu ca acesta s„ cunoasc„ foarte bine problematica pe care ar urma s„ o gestioneze. Œn caz contrar, risc„m s„ ne facem de ru∫ine, candidatul fiind respins Ón urma audierilor din Parlamentul European, o procedur„ deloc formal„.

Totodat„, este esen˛ial s„ cunoasc„ foarte bine c‚t mai multe limbi str„ine, pentru o mai bun„ comunicare at‚t Ón cadrul Comisiei Europene, c‚t ∫i cu parlamentarii europeni. Evident c„ trebuie s„ aib„ un trecut imaculat ∫i o carier„ profesional„ ∫i politic„ irepro∫abil„. Acela∫i lucru este valabil ∫i pentru celelalte institu˛ii europene unde vom avea reprezentan˛i.

Al doilea pas urgent este definitivarea Legii pentru organizarea de alegeri europene Ón Rom‚nia ∫i stabilirea unei date c‚t mai apropiate pentru acestea. Orice interimat este dezavantajos Rom‚niei. Trebuie s„ oferim celor ale∫i c‚t mai mult timp de adaptare ∫i intrare Ón rol, pentru a putea fi juc„tori activi Ón Parlamentul European, ∫i nu doar o prezen˛„ important„ prin num„rul lor (35). Unii din ei vor ocupa func˛ii de r„spundere Ón comisii ∫i Ón grupurile politice, ∫i aici cred c„ este bine s„ fie folosit„ experien˛a observatorilor, care dup„ p„rerea mea ar fi normal s„ se reg„seasc„ Ón bun„ m„sur„ pe lista partidelor politice care vor participa la alegeri. ™i Ón acest caz, cunoa∫terea unor limbi de circula˛ie european„ este absolut necesar„. Negocieri ∫i discu˛ii politice importante nu se poart„ niciodat„ cu ajutorul traduc„torilor.

Al treilea pas la care vreau s„ m„ refer este transformarea Comisiei pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei Ón Comisie pentru afaceri europene, dup„ modelul celor existente Ón Parlamentul ˛„rilor membre. Este vorba Ón primul r‚nd de conferirea atribu˛iilor Ón acest domeniu, toate actele normative europene ce urmeaz„ a fi transpuse Ón legisla˛ia rom‚n„ urm‚nd s„ treac„ prin aceast„ comisie. Ea va fi, totodat„, elementul de leg„tur„ ∫i comunicare cel mai eficient Óntre Parlamentul Rom‚niei, parlamentarii europeni rom‚ni ∫i institu˛iile europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Œn toate aceste discu˛ii trebuie s„ se ajung„ la rezultatele cele mai bune, dincolo de interesele politice Ónguste, care sper c„ de aceast„ dat„ nu vor prevala.

Mihaela Adrian Rusu

#244490

îStuden˛ii ∫i Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“

Mediocritatea din Ónv„˛„m‚ntul universitar rom‚nesc a fost recunoscut„ at‚t de pre∫edinte c‚t, ∫i de primulministru al Rom‚niei. S-a pus accent Ón principal pe modul de acumulare a cuno∫tin˛elor studen˛ilor, pe faptul ca profesorii universitari predau la mai multe facult„˛i, ∫i nu s-a atins deloc modul Ón care Ónva˛„ un student.

Discursurile politice nu i-au Ónc‚ntat pe mul˛i studen˛i. G‚ndurile lor erau Ón acel moment Óndreptate spre situa˛ia lor real„ Ón care se aflau, mul˛i dintre ei nereu∫ind s„-∫i ocupe un loc la c„min ∫i care deocamdat„ erau pe strad„, cu lucrurile pe care le-au adus de acas„. Al˛ii se g‚ndeau la camerele de c„min neprimitoare. Acesta consider c„ este unul dintre criteriile de mediocritate Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar rom‚nesc, despre care nu s-a discutat. S-a discutat doar de amintiri din studen˛ie, de îstuden˛i care nu trebuie s„ fie transforma˛i Ón papagali!“, cu lec˛ii precise studen˛ilor, de a nu Ónv„˛a pe dinafar„ ni∫te cursuri. F„r„ condi˛ii minime de a studia, ace∫tia vor putea Ónv„˛a lec˛ia? Nimeni nu s-a g‚ndit la acei studen˛i care ori nu au loc Ón c„min, ori nu au bani pentru a locui Ón gazd„, ori au a∫teptat ore Óntregi p‚n„ au fost caza˛i Ón c„mine.

Aceasta este situa˛ia real„ a multor studen˛i la Ónceput de an universitar. Mediocritatea Ónv„˛„m‚ntului universitar rom‚nesc i-a determinat pe mul˛i p„rin˛i s„-∫i dea copiii la studii Ón str„in„tate. Ace∫tia sunt cei cu bani, ∫i nu mul˛i dintre noi ne permitem a∫a ceva. ™i totu∫i, an de an avem destui speciali∫ti coopta˛i de companiile din str„in„tate. Cum se explic„ acest fapt?

Mediocritatea poate fi definit„ ∫i prin alocarea deficitar„ a fondurilor pentru educa˛ie. Probabil unii politicieni recunosc faptul c„ procentul de 6% din P.I.B. promis educa˛iei Ón campania electoral„ nu a fost realizat.

Emil Radu Moldovan

#246377

## îFalimentul justi˛iei“

Greva avoca˛ilor a pus degetul pe ran„ ∫i ne-a ar„tat Ónc„ o dat„, dac„ mai era cazul, situa˛ia cu totul ∫i cu totul dezastruoas„ Ón care este justi˛ia.

Reformele prin care ministrul justi˛iei, Monica Macovei, anun˛„ cu at‚ta fast modernizarea sistemului judiciar au r„mas la stadiul de simple declara˛ii, ele nematerializ‚ndu-se p‚n„ Ón acest moment. De altfel, acest lucru este foarte bine eviden˛iat ∫i de celebrele legi ale justi˛iei, care au fost at‚t de mult l„udate de sus˛in„torii portocaliilor ∫i care dup„ numai c‚teva luni ∫i-au dovedit totala inutilitate practic„, Ónc‚t Ónsu∫i ministrul justi˛iei a cerut modificarea lor, prin asumarea r„spunderii Guvernului.

Œn acest timp Ón care Monica Macovei preg„te∫te noi reforme din sferele Ónalte de unde se afl„, realitatea devine tot mai cenu∫ie.

Situa˛ia a ajuns Óntr-o faz„ foarte avansat„ de degradare dac„ ∫i avoca˛ii, care sunt o parte component„ a sistemului judiciar, au ajuns la concluzia c„ pentru

rezolvarea unei situa˛ii conflictuale interne ap„rute Ón cadrul breslei lor este necesar s„ declan∫eze greva general„, deoarece urmarea c„ilor legale nu duce la niciun rezultat, solu˛ie care poate p„rea extrem„, Óns„ c‚nd te g‚nde∫ti c„ Parchetul a f„cut uitat dosarul aproape trei ani, situa˛ia se schimb„.

Din aceast„ ecua˛ie lipse∫te doamna Macovei, care atunci c‚nd trebuie s„ explice m„surile pe care le va lua Domnia Sa Ón viitor este atotprezent„, dar atunci c‚nd trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii la o problem„ concret„ se face nev„zut„.

O rezolvare la tergiversarea dosarelor Ón instan˛„ trebuie c‚t mai repede g„sit„, Óns„ acest lucru nu pare posibil Ón viitorul apropiat dac„ avem Ón vedere totala lips„ de reac˛ie a persoanei care este cea mai Ón m„sur„, prin natura func˛iei pe care o ocup„, s„ vin„ cu solu˛ii.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia de fapt existent„, Ón care dosarele sunt tergiversate cu anii, destinul unor oameni este c„lcat Ón picioare de indiferen˛a magistra˛ilor, haosul este omniprezent Ón actul de justi˛ie, ar trebui ca persoana care coordoneaz„ acest sector, ministrul justi˛iei, Monica Macovei, s„ vin„ Ón cel mai scurt timp cu un set de m„suri care s„ duc„ la rezolvarea problemelor existente sau, dac„ situa˛ia o dep„∫e∫te, s„-∫i cear„ scuze rom‚nilor c„ a ocupat degeaba p‚n„ acum un post de ministru pe banii lor ∫i s„ plece l„s‚nd locul liber pentru a fi ocupat de persoanele care ∫tiu ∫i pot s„ g„seasc„ un r„spuns acestor probleme.

Doina Mic∫unica Dre˛canu

#248873

Guvernul Rom‚niei a aprobat forma final„ a bugetului pe anul 2007, Ónainte de a fi trimis c„tre Parlament, pentru a fi dezb„tut ∫i adoptat.

Din proiectul de buget, la care s-au referit mai mul˛i speciali∫ti, rezult„ c„ la c‚teva capitole vor fi major„ri sensibile fa˛„ de anul precedent, de acest lucru beneficiind domenii importante cum ar fi Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, transporturile. F„r„ Óndoial„ c„ acest lucru este bun, dar a∫a cum rezult„ din structura bugetului, sunt domenii foarte importante, care privesc via˛a oamenilor, cum ar fi cel social ∫i agricultura, ∫i c„rora li s-a repartizat pu˛in fa˛„ de anii anteriori.

Ar fi bine s„ se revad„ bugetele alocate pentru aceste domenii ∫i altele care se refer„ direct la nivelul de trai, Óntruc‚t vom intra Ón Uniunea European„ ∫i diferen˛ele sunt enorme.

Am s„ dau un singur exemplu, cel al indemniza˛iilor pentru cre∫terea copilului, care nu numai c„ nu Ónregistreaz„ cre∫teri, dar chiar scad cu aproape 2 milioane lei, ceea ce va afecta foarte serios femeile mame, familiile lor ∫i, ce este foarte grav, indicele demografic, care ∫i a∫a este foarte sc„zut.

Œn aceea∫i ordine de idei, apreciez c„ este de neadmis c„ un alt sector, agricultura, prioritar pentru economie, dar mai ales pentru asigurarea securit„˛ii alimentare a popula˛iei, nu beneficiaz„ de sporuri bugetare fa˛„ de anii anteriori.

Grija pentru cre∫terea nivelului de via˛„ al popula˛iei trebuie s„ reprezinte o prioritate pentru orice guvernare. Acest lucru se impune cu at‚t mai mult cu c‚t un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 procent mare al popula˛iei din ˛ara noastr„ tr„ie∫te ∫i munce∫te Ón agricultur„, iar nivelul de trai al oamenilor de la sate este dintre cele mai sc„zute, fapt pentru care se impune o cre∫tere a bugetului pe anul 2007 pentru acest sector.

Am sesizat aceste probleme prin declara˛ia de fa˛„ ∫i apreciez c„ at‚t Guvernul, c‚t ∫i Parlamentul vor lua Ón dezbatere suplimentarea bugetului pentru aceste dou„ sectoare.

Daniela Popa

#250921

Declara˛ie politic„ privind sprijinirea produc„torilor rom‚ni din domeniul acvaculturii

Dezvoltarea acvaculturii presupune modernizarea activit„˛ii de acvacultur„, dezvoltarea acvaculturii marine, implementarea de tehnologii noi de cre∫tere a pe∫telui ∫i a altor vie˛uitoare acvatice Ón sisteme intensive, introducerea de specii cu valoare economic„ ridicat„, Ónfiin˛area de ferme familiale piscicole Ón vederea valorific„rii terenului pe care sunt amplasate acestea ∫i promovarea activit„˛ilor de turism piscicol, cre∫terea produc˛iei pentru acoperirea necesit„˛ilor pie˛ei, promovarea form„rii profesionale a personalului din domeniul pesc„resc.

Œn Rom‚nia se Ónregistreaz„ Ón prezent 84.500 hectare de cresc„torii piscicole, 15.500 hectare de pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole, 60 de cresc„torii salmonicole cu o suprafa˛„ de 24 hectare. Acest poten˛ial trebuie sus˛inut de o serie de m„suri care s„ vin„ Ón sprijinul produc„torilor din acvacultura rom‚neasc„, mai ales c„, dup„ aderarea la Uniunea European„, competi˛ia va fi una acerb„.

Produc„torii rom‚ni sunt dezavantaja˛i ca urmare a unor categorii de costuri de produc˛ie care greveaz„ costurile totale de produc˛ie, dar care nu se Ónt‚lnesc Ón costurile de produc˛ie ale produc„torilor din acvacultura ˛„rilor membre ale U.E. Aceste costuri se refer„ la plata apei utilizate Ón acvacultur„ ∫i plata redeven˛ei pentru terenul din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenaj„ri piscicole.

Referitor la apa utilizat„ Ón acvacultur„ se men˛ioneaz„ c„ produc„torii din U.E. sunt scuti˛i de plata acesteia tocmai ca m„sur„ indirect„ a guvernelor ˛„rilor membre ale U.E. pentru Óncurajarea dezvolt„rii acvaculturii, Ón situa˛ia Ón care stocurile de pe∫ti din m„ri ∫i oceane Ónregistreaz„ o sc„dere drastic„ care impune m„suri speciale de protec˛ie ∫i acces la resursele pesc„re∫ti. Trebuie s„ avem Ón vedere ∫i aportul produc„torilor din acvacultur„ la protec˛ia mediului, deoarece prin natura profesiei sunt primii care au de suferit dac„ apare o poluare ∫i primii care monitorizeaz„ mediul prin supravegherea calit„˛ii apei pe care o folosesc.

Costurile cu plata redeven˛ei pentru terenul pe care sunt construite amenaj„rile piscicole nu se reg„sesc la produc„torii din ˛„rile U.E., pentru simplul motiv c„ proprietarul unei amenaj„ri piscicole este ∫i proprietarul terenului pe care a fost construit„ respectiva amenajare piscicol„, situa˛ie diferit„ Ón Rom‚nia, iar faptul c„ proprietarul amenaj„rii piscicole nu este ∫i proprietarul terenului poate fi un factor de constr‚ngere a dezvolt„rii

acestui sector. Amenajarea piscicol„ ∫i terenul pe care aceasta a fost construit„ reprezint„ elemente inseparabile ale propriet„˛ii.

La Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor am Ónregistrat o propunere legislativ„ care prevede furnizarea gratuit„ a apei pentru activit„˛i de acvacultur„, indiferent de surs„ ∫i administratorul statului, ∫i posibilitatea v‚nz„rii terenurilor proprietate privat„ a statului pe care sunt construite amenaj„ri piscicole c„tre proprietarii acestor amenaj„ri piscicole, Ón vederea reducerii costurilor de produc˛ie, urm„rindu-se astfel asigurarea condi˛iilor de compatibilitate Ón privin˛a costurilor de produc˛ie Óntre produc„torii din acvacultura rom‚neasc„ ∫i produc„torii din ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Consider„m c„ adoptarea acestor prevederi va contribui esen˛ial la cre∫terea investi˛iilor, alinierea costurilor de produc˛ie Ón acvacultura rom‚neasc„ cu costurile produc„torilor din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, la asigurarea unui mediu economic ∫i concuren˛ial echitabil ∫i, Ón final, la cre∫terea investi˛iilor, a productivit„˛ii ∫i a profitului Ón domeniu.

Adrian George Scutaru

#254648

## îPretextul puterii“

De aproape o lun„, Ministerul Ap„r„rii nu mai are ministru. De aproape dou„ s„pt„m‚ni, decizia de neÓncepere a urm„ririi penale dat„ de Parchetul Militar Ón favoarea ministrului Teodor Atanasiu este ignorat„, cu gra˛ie preziden˛ial„, de Traian B„sescu.

Garant declarat al respect„rii necondi˛ionate a legii, primul cet„˛ean al ˛„rii refuz„ totu∫i s„ accepte decizia Parchetului, c„ut‚nd porti˛e ∫i c„i felurite ca s„ evite repunerea Ón func˛ie a celui decapitat f„r„ prea multe deliber„ri.

Dac„ Ónainte de NUP-ul Parchetului, pre∫edintele afirma c„ legea Ól oblig„ s„ revoce decretul de suspendare, Ón cazul unui verdict de neÓncepere a urm„ririi penale dat de Parchet, recent, pre∫edintele a Ónceput eschivele, prelungind revocarea sub pretextul c„ se a∫teapt„ eventualele contest„ri ale deciziei Parchetului Militar din partea celor doi reclaman˛i, consilierul preziden˛ial Adriana S„ftoiu ∫i deputatul P.S.D. Eugen Bejinariu. Mai exact, p‚n„ c‚nd absolut toate c„ile de atac vor fi epuizate.

Se pare c„ Óncrederea pre∫edintelui Ón mecanismele justi˛iei, altminteri oarb„ c‚nd hot„r‚rile Ói servesc interesele, se clatin„ c‚nd dreptatea nu mai e de partea sa.

F„c‚ndu-∫i un titlu de glorie din ap„rarea celor neajutora˛i, un consilier presupus a fi fost calomniat ∫i un deputat deranjat de presupuse activit„˛i subterane ale ministrului, pre∫edintele n-a stat prea mult pe g‚nduri ∫i a semnat suspendarea unui ministru incomod.

Teodor Atanasiu a deranjat. A deranjat, ca s„ folosim o expresie drag„ pre∫edintelui, grupurile de interese din armat„, cocolo∫ite cu mult„ grij„ ani la r‚nd ∫i tolerate, Ón continuare, sub imperiul lui îArde-i pe corup˛i!“, promisiune at‚t de uzitat„ Ón campanie de actualul pre∫edinte.

Nu putem s„ nu ne Óntreb„m dac„ acelea∫i tratamente le-ar fi primit un ministru non-P.N.L. Nu putem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 s„ nu ne Óntreb„m dac„ pre∫edintele ar fi revocat de mult decretul de suspendare, Ón condi˛iile Ón care ministrul ar fi apar˛inut unei alte forma˛iuni politice, preferabil purt„toare de simboluri vegetale cu spini.

Pre∫edintele Traian B„sescu ar trebui s„ lase la o parte orice urm„ de ranchiun„ ∫i s„ anuleze decretul de suspendare a ministrului Teodor Atanasiu, pentru a dovedi c„ respect„ orice decizie a justi˛iei, chiar una care nu-i este convenabil„, ∫i c„ este, cu adev„rat, pre∫edintele tuturor rom‚nilor.

Viorel Oancea

#257120

îP.S.D. Ón 2007, un produs expirat!“

Œn ultimul timp am auzit tot felul de supozi˛ii despre degringolada din P.S.D. Unii au spus c„ ar fi creat„ artificial pentru a servi unor interese de grup, al˛ii spun c„ este o degringolad„ profitabil„ Ón cele din urm„ pentru P.S.D., deoarece va duce la o cur„˛enie Ón partid.

P„rerea mea este c„ aceast„ degringolad„ este fireasc„ pentru un partid care a ap„rut din specificul unei tranzi˛ii chinuitoare ∫i Óndelungate. Structura numit„ acum P.S.D., P.D.S.R. ∫i F.S.N. cu c‚˛iva ani Ón urm„, a fost creat„ special pentru a se putea face o distribuire a avu˛iei na˛ionale c„tre anumite grupuri de interese.

Primii oameni ai partidului, precum Ion Iliescu, au intuit imediat dup„ revolu˛ie faptul c„ rom‚nilor le este fric„ de schimbare, c„ mentalitatea nu s-a schimbat ∫i rom‚nul este Ónc„ dependent de stat. Fiind con∫tien˛i de aceste realit„˛i, ∫i-au ascuns jafurile din vistieria ˛„rii Ón spatele unor ajutoare care au vrut s„ par„ a fi protec˛ie social„.

Acum Óns„, la mai mult de 16 ani de la revolu˛ie, mentalit„˛ile s-au schimbat. Œncet, dar sigur. Rom‚nul Óncepe s„ aib„ con∫tiin˛a Óntreprinz„torului, iar discursul electoral bazat pe promisiuni de protec˛ie social„ nu Ó∫i mai reg„se∫te adep˛ii. Realit„˛ile Rom‚niei sunt altele Ón momentul de fa˛„, iar Partidul Social Democrat nu Ó∫i mai reg„se∫te baza electoral„ care p‚n„ acum Ói era favorabil„.

Odat„ cu pierderea unei mari p„r˛i din electorat, P.S.D.-ul ∫i-a pierdut ∫i liderii care au ˛inut partidul Ón picioare. De aceea, consider c„ degringolada din P.S.D. este una fireasc„, anticipat„ de mult timp de cei care analizeaz„ mentalitatea maselor.

Aflat Óntr-o iremediabil„ criz„ de idei, b‚jb‚ind pe Óntuneric, Partidul Social Democrat Óncearc„ timid ∫i Ón zadar, dup„ p„rerea mea, s„ Ó∫i Ómbun„t„˛easc„ imaginea de produs al c„rui termen de valabilitate a expirat.

Declara˛iile de genul celei f„cute de vicepre∫edintele partidului, Mihai T„n„sescu, c„ P.S.D. nu va vota proiectul de buget pe 2007, deoarece este mincinos ∫i nerealist, nu impresioneaz„ pe nimeni. P.S.D. nu mai este o for˛„ politic„ Ón Rom‚nia de azi, viitoare membr„ a Uniunii Europene.

Minodora Cliveti

#259317

îS„r„cia creeaz„ inegalitate de ∫anse“

Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite a declarat ziua de 17 Octombrie Ziua Interna˛ional„ de Eradicare a S„r„ciei. Pentru aceast„ zi, Na˛iunile Unite invit„ statele

membre, at‚t guvernele c‚t ∫i O.N.G.-urile, s„ desf„∫oare activit„˛i care s„ aduc„ Ón aten˛ia opiniei publice pericolul pe care Ól reprezint„ s„r„cia Ón r‚ndul categoriilor de persoane vulnerabile, precum copiii ∫i pensionarii.

Dreptul la un trai decent, prev„zut ∫i de Constitu˛ia Rom‚niei la art. 47, este un drept fundamental al tuturor oamenilor, iar statul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i de protec˛ie social„ de natur„ s„ garanteze acest drept.

Œn Rom‚nia, 25% din popula˛ie este s„rac„ ∫i se estimeaz„ c„, din acest procent, 8,6% tr„iesc la nivelul de s„r„cie extrem„.

S„r„cia se manifest„ sub diferite forme: lipsa veniturilor ori venituri insuficiente pentru un trai decent, lipsa accesului la educa˛ie, lipsa accesului la serviciile de s„n„tate, lipsa medicamentelor, a hranei corespunz„toare, a unei locuin˛e decente.

Banca Mondial„ a definit s„r„cia absolut„ ca fiind situa˛ia Ón care un om tr„ie∫te cu mai pu˛in de doi dolari pe zi (ulterior ridic‚nd pragul la patru dolari).

Conform unui studiu al Institutului Na˛ional de Statistic„, cel mai mare grad de s„r„cie se Ónregistreaz„ Ón gospod„riile care au ca persoan„ de referin˛„ un agricultor, iar cei mai mul˛i s„raci ai ˛„rii sunt Ón zona de nord-est.

Astfel, rata s„r„ciei Ón mediul rural, de 13,9%, este de 4 ori mai mare dec‚t cea din mediul urban. Mai mult, s-a constatat c„ Ón Rom‚nia se poate tr„i ∫i cu 0,8 dolari, ceea ce Ónseamn„ un procent de 28—34% din r‚ndul persoanelor active.

Œn aceast„ situa˛ie se creeaz„ o inegalitate de ∫anse Óntre diverse categorii de popula˛ie care tr„iesc Ón mediul rural ∫i cel urban, dar ∫i Óntre diverse categorii de v‚rst„, cei mai afecta˛i fiind pensionarii ∫i, nu Ón cele din urm„, se perpetueaz„ inegalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i.

Diferen˛e notabile se Ónregistreaz„ at‚t Óntre veniturile salariale, c‚t ∫i Óntre cele realizate din activit„˛i neagricole independente, de femei ∫i b„rba˛i din mediul rural ∫i urban, Ón defavoarea femeilor.

Pensionarii reprezint„ 5.828.000 (trimestrul I, 2006, INS), cu o pensie medie de 289 lei, dintre ace∫tia 4.621.000 sunt pensionari Ón cadrul sistemului asigur„rilor sociale de stat, cu o pensie medie de 302 lei, iar pu˛in peste 1.000.000 sunt cei din cadrul asigur„rilor sociale pentru agricultori, cu o pensie medie de 112 lei.

Œn condi˛iile Ón care s„r„cia reprezint„ un adev„rat flagel Ón Rom‚nia ∫i se estimeaz„ c„ peste 4 milioane de persoane tr„iesc Ón s„r„cie ∫i chiar sub pragul de s„r„cie, Guvernul promoveaz„ legi, Ónfiin˛eaz„ comisii ∫i comitete care nu rezolv„ problemele acute cu care se confrunt„ popula˛ia Rom‚niei, dar care se ocup„ de aspecte teoretico-administrative, f„r„ s„ aib„ capacitatea de a elimina adev„ratele cauze generatoare de s„r„cie.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei privind protec˛ia drepturilor persoanelor v‚rstnice reprezint„ o alt„ dovad„ a incapacit„˛ii actualului Executiv de a aborda cu seriozitate fenomenul.

Œn condi˛iile Ón care societatea se confrunt„ cu Ómb„tr‚nirea popula˛iei, fapt ce Óngrijoreaz„ guvernan˛ii din statele europene ∫i determin„ o reg‚ndire a politicilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 publice Ón ansamblul lor, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ini˛iaz„ o lege cu un pronun˛at caracter demagogic ∫i populist, f„r„ consisten˛„ ∫i suport real Ón practic„.

Legea prevede, printre altele, ∫i dreptul la presta˛ia de dependen˛„ pentru persoanele v‚rstnice, Ón cuantum de 400 lei/lun„, Ón condi˛iile Ón care, dup„ o via˛„ de munc„, pensia medie este de 289 lei/lun„.

Astfel, proiectul departe de a proteja v‚rstnicii, Ói consider„ pe ace∫tia ca fiind lipsi˛i de capacitatea de exerci˛iu ∫i le Óngr„de∫te dreptul la proprietate ∫i la cel de a dispune de patrimoniul lor. Proiectul Óncalc„ drepturile fundamentale, Óncurajeaz„ nemunca ∫i perpetueaz„ m„surile pasive de asisten˛„ pentru popula˛ie.

Reamintesc guvernan˛ilor c„ laitmotivul Zilei pentru Eradicarea S„r„ciei este: îAcolo unde oamenii sunt condamna˛i s„ tr„iasc„ Ón mizerie, drepturile omului sunt violate“.

Filip Georgescu

#263678

Au mai r„mas dou„ luni ∫i jum„tate p‚n„ la 1 ianuarie 2007, dat„ la care Rom‚nia ∫i Bulgaria vor fi primite Ón Uniunea European„.

Senatul Republicii Franceze a adoptat la Ónceputul acestei luni, cu unanimitate de voturi, legea de ratificare a Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. Astfel, p‚n„ Ón prezent, Tratatul a fost ratificat de 22 de state membre. Potrivit declara˛iilor mini∫trilor de externe ∫i ai integr„rii europene implica˛i direct Ón acest proces, procedurile de ratificare a Tratatului de aderare se afl„ Óntr-un stadiu avansat ∫i Ón celelalte trei state membre U.E.

P‚n„ la momentul propriu-zis al intr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, Ón localit„˛ile patriei au ap„rut panouri de diferite dimensiuni care con˛in informa˛ii despre avantajele ∫i costurile integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. De asemenea, Ón diferite ora∫e au loc simpozioane av‚nd ca principal„ tem„ integrarea european„.

Ca deputat de Arge∫ ˛in s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ s‚mb„t„, 14 octombrie, a avut loc la Pite∫ti simpozionul cu tema îFondurile Europene: o imens„ oportunitate pentru Rom‚nia“. Organizat de Consiliul Jude˛ean Arge∫, Ón colaborare cu Consiliul pentru Dezvoltare Regional„ Sud — Muntenia ∫i Comunitatea European„, Ón cadrul simpozionului au fost dezb„tute aspecte referitoare la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, strategiile de dezvoltare sectoriale Ón contextul integr„rii Ón U.E. De asemenea, au fost eviden˛iate experien˛ele unor regiuni europene Ón accesarea fondurilor structurale ∫i de coeziune.

Cu satisfac˛ie vreau s„ remarc aici faptul c„, prin str„dania sa, Consiliul Jude˛ean Arge∫ a reu∫it s„ finalizeze ∫i s„ adopte Programul opera˛ional multianual al jude˛ului Arge∫ pentru perioada 2007—2013, fiind primul program de acest gen din ˛ar„. Programul prevede necesitatea folosirii fondurilor europene Ón dezvoltarea re˛elelor de canalizare, a celor de cale ferat„, Ón sporirea num„rului de sta˛ii de epurare a apei, pentru dezvoltarea

comunit„˛ii locale, Ón general. Toate studiile sunt efectuate de speciali∫ti Ón domeniu ∫i au la baz„ constat„rile f„cute de ei la fa˛a locului, precum ∫i recomand„rile Uniunii Europene pentru fiecare obiectiv Ón parte.

Dezbaterea s-a bucurat de un real succes ∫i datorit„ faptului c„ au participat reprezentan˛i de seam„ ai Uniunii Europene, Ministerului Integr„rii Europene ∫i Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. De asemenea, la dezbateri au participat cadre universitare, precum ∫i reprezentan˛i ai administra˛iei publice locale care, prin interven˛iile lor, au eviden˛iat necesitatea finan˛„rilor externe pentru realizarea tuturor proiectelor din domeniile urbanistice, de mediu, ale infrastructurii etc.

Constantin T„mag„

#266434

## **Domnul Constantin T„mag„:**

Fotbalul nostru a ajuns o grav„ problem„ nu numai pentru forurile de specialitate, pentru cluburi ∫i pentru societatea rom‚neasc„, ci ∫i pentru Parlament. Din nou spectacole de mahala balcanic„ pe stadioanele noastre, oferite de acei derbedei care se infiltreaz„ permanent, cu sutele, printre adev„ra˛ii spectatori. Ca atare, echipele bucure∫tene îDinamo“, îSteaua“ ∫i îRapid“, angajate Ón mari competi˛ii europene, au fost nevoite s„ sus˛in„ Ónt‚lnirile de campionat, din etapa a 11-a, cu tribunele goale, Óntr-un cadru dezolant, miile de spectatori nemaiput‚nd s„ se bucure de victoriile favori˛ilor, dar nici s„ mai ofere reprezenta˛ii degradante de huliganism, de genul celei petrecute la Ónt‚lnirea Rom‚nia—Belarus.

Este greu s„-∫i Ónchipuie cineva c„ Ón vreo alt„ ˛ar„ european„ ar fi putut s„ aib„ loc ceea ce s-a Ónt‚mplat la 7 octombrie pe Stadionul îGhencea“. Œn timp ce juc„torul num„rul unu al reprezentativei noastre, Adrian Mutu, se afla Ón afara gazonului, unde medicul Óncerca s„-i opreasc„ s‚ngerarea de la cap survenit„ Ón urma unei ciocniri cu un adversar, zeci de sus˛in„tori steli∫ti au Ónceput s„-l huiduie ∫i s„-l Ónjure pe juc„torul nostru accidentat, chipurile fiindc„ ar fi exagerat cu driblingurile ∫i c„ ar fi contribuit la golul marcat de adversari.

To˛i ace∫ti mahalagii incurabili n-au g„sit un cuv‚nt de apreciere la adresa lui Mutu pentru aportul s„u Ón teren, pentru golul marcat Ónc„ din primele minute. Œn loc de aprecieri ∫i Óncuraj„ri, fluier„turi ∫i Ónjur„turi, Ónr„i˛ii spectatori uit‚nd cu totul c„ Ón nebunia lor Ól molesteaz„ pe golgheterul echipei noastre na˛ionale.

De acela∫i tratament gol„nesc s-a bucurat ∫i portarul Coman, care a ap„rat Ón acest meci Ón mod excep˛ional.

Dac„ cineva are a le repro∫a ceva juc„torilor pentru presta˛ia lor Ón teren, acela este doar antrenorul echipei reprezentative, ∫i nicidecum spectatorii. Dac„ ace∫tia sunt nemul˛umi˛i de comportarea unora dintre juc„tori, nu-i oblig„ nimeni s„ aplaude, dar nici s„ huiduie ca pe maidan.

Sc‚nteia care a declan∫at reac˛ia oribil„ a galeriei steliste de pe Ghencea are r„d„cini mai ad‚nci. Se ∫tie c„ Mutu a fost juc„torul lui îDinamo“, iar Coman este al îRapidului“, rivalele de moarte ale îStelei“. Uit‚nd c„ se afl„ la o Ónt‚lnire important„ pentru Euro 2008 a echipei noastre na˛ionale, scandalagiii de profesie n-au ezitat s„-∫i fac„ num„rul obi∫nuit pentru care vin la stadion.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Dac„ vom merge ∫i mai departe ∫i ne vom reaminti de frecventele declara˛ii scandaloase ale patronilor, ac˛ionarilor, managerilor ∫i antrenorilor celor trei cluburi bucure∫tene, dar ∫i ale altora ca F.C. îNa˛ional“, C.F.R. Cluj, îUniversitatea“ Craiova ori îPolitehnica“ Timi∫oara, vom vedea c„ spectacolele degradante din tribunele stadioanelor noastre sunt, de fapt, rezultatele fotbalului aflat sub puterea pe c‚t de benefic„, pe at‚t de nefast„ a banului. P‚n„ c‚nd aceast„ lupt„ oarb„ ∫i imoral„ Óntre cei ce investesc bani Ón fotbal nu pentru performan˛„, ci pentru c‚∫tiguri c‚t mai mari nu va disp„rea, l„s‚nd loc cu adev„rat Óntrecerii sportive, nu vom avea lini∫te pe stadioane.

Forurile diriguitoare ale fotbalului nostru au obliga˛ia s„ recurg„ la cele mai drastice m„suri pentru a st‚rpi huliganismul, inclusiv la dispozi˛ia disput„rii unora dintre meciuri Ón absen˛a spectatorilor. A∫a cum spuneam, un meci de fotbal cu tribunele goale este dezolant, sem„n‚nd cu o curs„ de maraton, Ón care atle˛ii alearg„ prin pustiu. Dar dac„ altfel nu se poate, va trebui s„ alerg„m ∫i prin Sahara.

## DUP√ PAUZ√

Miron Tudor Mitrea

#272832

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Œn˛eleg c„ nu.

Raportul comisiei, num„rul curent 1.

Comisia propune adoptarea unui amendament, a∫a cum Ól avem Ón raport.

Exist„ interven˛ii? Nu exist„.

V„ propun, pentru a merge mai repede, s„ mergem pe vot deschis.

Este cineva Ómpotriv„? Nu.

V„ mul˛umesc.

Voturi pentru formularea comisiei?

V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

Art. 1, adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 2 din raport. Articolul unic.

Comisia ne propune o modificare.

Cine este de acord cu textul comisiei?

Voturi pentru, v„ rog?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 3. Comisia ne propune o reformulare. Dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Voturi pentru textul comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 4. Comisia ne propune o reformulare. Dac„ vrea cineva s„ intervin„? Nu. Voturi pentru textul comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 5 din raport. Comisia ne propune o reformulare. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. V„ mul˛umesc. Num„rul curent 5. Comisia ne propune o reformulare. Exist„ ∫i un amendament respins. Amendamentul respins este sus˛inut? Nu.

Dac„ la textul comisiei exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru textul comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 6. Comisia ne propune un text nou. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 7. Comisia ne propune o reformulare. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Vot final la sesiunea de la ora 12,30.

Urm„toarea propunere legislativ„ este pentru sprijinirea produc„torilor agricoli Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ Ón anul 2006, cu finan˛are de la bugetul de stat.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul Mocanu.

Liviu Timar

#276957

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dup„ cum a spus ∫i colegul meu Mocanu, a fost depus„ Ónc„ din iarn„, din luna ianuarie, fiindc„ poporul rom‚n are foarte multe proverbe ∫i unul dintre proverbe, care este legat de agricultur„, este c„ îiarna s„-˛i faci car ∫i vara, sanie“.

Deci acest proiect de lege trebuia s„ fie dezb„tut mult mai repede, av‚nd Ón vedere c„ Ón luna martie Óncepea campania agricol„ de prim„var„ ∫i alta era situa˛ia, din moment ce se adopta acest act normativ Ónc„ din prim„var„, fapt care se reflect„, dup„ cum am mai spus de la acest microfon, Ón produc˛iile foarte mici pe care le-a ob˛inut Rom‚nia Ón acest an.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Am ini˛iat acest act normativ av‚nd Ón vedere situa˛ia foarte critic„ Ón care se afl„ agricultura Rom‚niei dup„ un an — 2005 — foarte greu. De asemenea, av‚nd Ón vedere pre˛ul foarte ridicat al motorinei, Rom‚nia era la Ónceputul prim„verii ∫i avea pre˛ul la motorin„ printre cele mai ridicate din Europa, pentru agricultur„. De asemenea, am avut Ón vedere situa˛ia parcului de tractoare ∫i ma∫ini agricole. De ce? Noi ∫tim c„, la aceast„ dat„, Ón Rom‚nia, pe un tractor exist„ Óntre 50 ∫i 60 de hectare.

Dac„ ar fi s„ compar„m cu cei din Vest, unde exist„ un tractor la 15—20 de hectare, v„ da˛i dumneavoastr„ seama Ónc„ ce departe suntem. Dar, ce este mai critic, trebuie s„ avem Ón vedere, f„c‚nd o analiz„ a parcului de tractoare, fiindc„ Ón Rom‚nia sunt folosite peste 70— 80% din tractoare care au o perioad„ de func˛ionare de peste 10—15 ani, iar consumul de motorin„ la aceste tractoare este foarte mare. ™i cu at‚t mai mult m„ surprinde faptul c„ actualul Guvern — ∫i se vede c„ cei la Ministerul Agriculturii nu cunosc situa˛ia real„ care exist„ Ón agricultur„ — vin ∫i dau anumite consumuri pe tractor. Este ca ∫i cum ai veni ∫i-i spui omului s„ bea o singur„ dat„ ap„ pe zi, nu de mai multe ori. Fiindc„ un tractor nu consum„ 5,7 litri, un tractor U 650, la discuit, fiindc„ acest consum de motorin„ este, Óntr-adev„r, la tractoarele foarte performante care exist„ la aceast„ dat„ Ón Uniunea European„, ∫i nu Ón Rom‚nia, fiindc„ un tractor la disc consum„ Ón jur de 8—9 litri, nu 5,7 litri. Nu mai vorbesc de sem„nat, nu mai vorbesc de arat!

De aceea, eu cred c„ actualul Guvern vrea s„ ia mult mai repede Ón discu˛ie acest lucru ∫i a venit Ón aceast„ toamn„ la sf‚r∫itul campaniei de Óns„m‚n˛„ri — Ón perioad„ optim„, vorbesc — cu aceast„ subven˛ie la motorin„. ™i este p„cat, fiindc„ nu subven˛ioneaz„ ∫i executarea ar„turilor. Fiindc„ Rom‚nia, iar„∫i, va intra Ón Uniunea European„ f„r„ a avea executate ar„turile de toamn„ ∫i acest lucru iar„ va determina ca, Ón primul an al Rom‚niei dup„ aderare, Rom‚nia s„ se situeze cu produc˛iile medii pe hectar pe ultimul loc Ón Europa. Mare p„cat!

Gheorghe Chiper

#283274

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este vorba despre o ini˛iativ„ legislativ„ privind completarea Legii nr. 290 pentru acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a ∫i, de asemenea, Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei.

Ca motiva˛ie, vreau s„ ar„t faptul c„ sunt foarte pu˛ini cet„˛eni dintre cei care sunt Óndrept„˛i˛i, conform Legii nr. 290, care au beneficiat p‚n„ acum de drepturile care li se cuvin Ón baza acestei legi.

De asemenea, Ón anul 2005, a∫a cum spuneam, a ap„rut pachetul de legi nr. 247, care, la titlul VII, prevede Ónfiin˛area Fondului îProprietatea“ ∫i care, din p„cate, omite ace∫ti cet„˛eni rom‚ni care ar fi Óndrept„˛i˛i s„ beneficieze de prevederile acestei legi ∫i se adreseaz„ numai pentru o alt„ serie de cet„˛eni Óndrept„˛i˛i conform Legii nr. 10, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94, de asemenea, Legii nr. 18, Legii nr. 1, Legii nr. 169 ∫.a.m.d.

Acest lucru consider c„ este o discriminare pentru cet„˛enii Óndrept„˛i˛i s„ beneficieze de desp„gubiri ∫i compensa˛ii Ón baza Legii nr. 290.

De asemenea, vreau s„ ar„t c„ ini˛iativa legislativ„ a fost respins„ de Senat f„r„ s„ fie ini˛iatorii invita˛i la sus˛inerea punctului nostru de vedere, iar raportul Comisiei juridice pe fond propune respingerea acestei ini˛iative legislative, respingere ale c„rei motiva˛ii le consider nejustificate, respectiv solicitarea drepturilor de a beneficia de ac˛iuni pe baza Fondului îProprietatea“ sunt op˛ionale. Noi propunem posibilitatea acestor cet„˛eni de a apela la Fondul îProprietatea“. ™i, Ón al doilea r‚nd, se justific„ prin dimensionarea fondului. Dar chiar Ón textul Legii nr. 247, la titlul VII, art. 10, se prevede c„ acest Fond îProprietatea“ va fi dimensionat at‚t la Ónfiin˛are, c‚t ∫i pe parcurs, la nivelul necesarului de fond.

Ca atare, v„ adresez rug„mintea s„ acorda˛i aten˛ie votului dumneavoastr„, Ón mod deosebit la votul final, pentru sus˛inerea acestor drepturi ale cet„˛enilor. Mul˛umesc.

Paul Magheru

#287547

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Am participat la o mic„ b„∫c„lie juridic„.

S-ar p„rea c„ ∫i finalitatea proiectului de lege Ón discu˛ie s„ fie tot o b„∫c„lie politic„, Ón sensul c„, de∫i cu cele mai bune inten˛ii f„cut, a∫ vrea s„ v„ spun c„ s‚mb„ta trecut„, particip‚nd la s„rb„torirea ora∫ului Va∫c„u din jude˛ul Bihor, un posibil beneficiar al acestei propuneri legislative m-a rugat s„ sus˛in Ón Camera Deputa˛ilor aceast„ propunere legislativ„. Ca dovad„ c„ cei interesa˛i urm„resc via˛a politic„ ∫i ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor. ™tia c„ Ón s„pt„m‚na aceasta va fi pe ordinea de zi.

M-au impresionat relat„rile dumnealui ∫i pierderile materiale, pentru unele familii, imense, pierderi materiale, morale, de ordin psihologic, Ónc‚t i-am promis c„ voi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Am ∫i asentimentul Grupului parlamentar al P.R.M. s„ sus˛in aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ón˛eleg c„ este vorba despre o desp„gubire ∫i o compensa˛ie, adic„ este vorba... din Fondul îProprietatea“. A∫ vrea s„ v„ spun c„ regret c„ fondul acesta nu a fost inventat Ónainte de desp„gubirea exregelui Mihai, care nici m„car nu s-a mul˛umit cu desp„gubire Ón echivalent, ci obligatoriu cere ∫i a cerut Ón continuare desp„gubiri Ón natur„.

Propun, cu ocazia aceasta, ca Ón continuare eventualele revendic„ri de felul acesta, inclusiv dac„ vor mai fi din partea ex-regelui Mihai, s„ fie dirijate spre fondul acesta, îProprietatea“.

N-am mare Óncredere Ón fondul acesta. Cred c„, p‚n„ la urm„, se va dovedi o desp„gubire am„gitoare, dar, oricum, pentru cet„˛enii ace∫tia repara˛ia va fi m„car de ordin moral.

Œn sensul acesta ∫i pentru aceasta, noi, Grupul parlamentar al P.R.M., sus˛inem aceast„ propunere legislativ„ a colegilor no∫tri din P.S.D.

V„ mul˛umesc.

o trimitere la art. 236 din Codul penal, ceea ce este insuficient ∫i, din acest motiv, se Ónt‚mpl„ c‚te se Ónt‚mpl„ ast„zi vizavi de drapelul na˛ional, de imn ∫.a.m.d.

Deci solicit, Ón aceast„ situa˛ie, cu respect votul dumneavoastr„ la votul final, pentru a dovedi c‚nd suntem interesa˛i de respectarea Ónsemnelor na˛ionale. V„ mul˛umesc.

Daniel Buda

#291877

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege prive∫te propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere cu aceast„ propunere legislativ„.

De asemenea, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, cu avizul nr. 26/1999, a respins propunerea legislativ„.

Guvernul, prin punctul lui de vedere, a transmis cu adresa nr. 1853 c„ nu sus˛ine adoptarea prezentului proiect de lege.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observa˛ii ∫i propuneri, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Propunerea legislativ„ supus„ dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului ∫i intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice, Ón sensul instituirii unor infrac˛iuni ∫i contraven˛ii pentru comiterea acestor fapte privind drapelul Rom‚niei ∫i Imnul na˛ional.

Œn conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus men˛ionat Ón ∫edin˛a din 2 octombrie 2006. Cu acest prilej, membrii comisiei au constatat c„ propunerea legislativ„, faptele propuse pot constitui o form„ de exprimare a unui mesaj, atitudini, idei politice ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, pot fi incidente dispozi˛iile art. 29 ∫i 30 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, care garanteaz„ libertatea con∫tiin˛ei, respectiv libertatea de exprimare. De asemenea, faptele prev„zute Ón textul normei de la art. 19[1] nu au nicio leg„tur„ cu obiectul reglementat, Legea nr. 75.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi ∫i un vot Ómpotriv„, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 74/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Din num„rul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, au participat la ∫edin˛„ 14 membri.

Mul˛umesc.

Petru C„lian

#312199

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sincer, nu cunosc ini˛iatorul acestui proiect de lege, Óns„ ∫i Ón opinia mea, ∫i a Grupul parlamentar al Partidului Conservator este un proiect de lege bun.

V„ aminti˛i cu to˛ii de acele vremuri Ón care era un termen la mod„ atunci s„ faci armata la îDiribau“, dac„ ˛ine˛i minte. Este o realitate ∫i nu trebuie s„ ne fie ru∫ine, trebuia s„-i fie ru∫ine acelui regim de trist„ amintire.

Œns„, din p„cate, circa 25%, cred, din totalul militarilor din perioada care a curs p‚n„ la revolu˛ie Ó∫i satisf„ceau stagiul militar Ón asemenea unit„˛i militare, unde nu f„ceau instruc˛ie, unde se antrenau, unde practic se perfec˛ionau din punct de vedere militar cu carabina acelor vremuri. Ei numai armat„ n-au f„cut. Au fost foarte multe situa˛ii Ón care am avut ∫i pierderi de vie˛i omene∫ti, pentru c„ foarte mul˛i militari, Ón special la canal, dar ∫i Ón alte zone, Ón zona construc˛iilor, ∫i-au pierdut via˛a. Cred c„ ast„zi, aceast„ lege vine s„ aduc„ pu˛in„ lumin„ Ón r‚ndurile acestor victime, spun eu, ale regimului comunist.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am venit la microfon pentru sus˛inerea acestui proiect de lege ∫i v„ spune ∫i de ce. Probabil c„ ∫i dumneavoastr„ foarte mul˛i ∫i de foarte multe ori ˛ine˛i audien˛e cu cet„˛enii.

Nu de mult a venit un cet„˛ean cu numele de Kerekes Iani la mine care ∫i-a adus livretul militar ∫i mi-a povestit urm„torul lucru pe care vreau s„ vi-l spun succint, foarte, foarte pe scurt. Deci el Ómpreun„ cu prietenul s„u de prietenie, Ón anii ’50, s-au dus Ón armat„. Aceea∫i barac„ au avut, aceea∫i munc„ for˛at„ au f„cut cu lopata Ón m‚n„. Prietenul lui prime∫te acum subven˛ia sau ajutorul acordat de stat prin legea respectiv„, iar el, domnul Kerekes, nu prime∫te. ™i nu Ón˛elege omul de ce!

Eu i-am cerut livretul ∫i Ón livretul d‚nsului scrie o unitate militar„ obi∫nuit„, iar livretul prietenul colegului con˛ine acele elemente Ón livret care-i permit aceste drepturi. Deci, spune˛i-mi ∫i mie ce s„-i spun acestui cet„˛ean? De ce nu este el cuprins Ón legea respectiv„? I-am spus: îDomnule, nu v„ sup„ra˛i, ∫ti˛i c„ Ón legisla˛ia Ón vigoare...“ etc. ™i ∫ti˛i ce m-a Óntrebat? îDa, domnule deputat, cine face legile pentru noi?“ Dumneavoastr„ ce a˛i fi r„spuns?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 Deci eu cred c„ a fost foarte, foarte Ón˛elept omul acesta simplu care a muncit cu greu Ón anii ’50 ∫i nu Ón˛elege, pentru c„ e ilogic, nu Ón˛elege de ce nu poate s„ beneficieze de aceast„ lege. Deci eu personal ∫i, cum s-a exprimat ∫i colegul meu Márton Árpád, U.D.M.R.-ul sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i a∫ vrea s„ v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ reflecta˛i ∫i s„ vota˛i ca atare. V„ mul˛umesc.

Œn acest caz, propunerea legislativ„ merge la votul final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Ini˛iatorul, v„ rog.

Comisia, v„ rog.

21 · final vote batch · respins

Supunerea la votul final a urm„toarelor propuneri legislative ∫i proiecte de lege: MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 — propunerea legislativ„ privind unele reguli de protec˛ie Ón cazul evacu„rii persoanelor din imobilele restituite Ón natur„ fo∫tilor proprietari (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — propunerea legislativ„ privind prorogarea termenului de retrocedare a unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia ∫i a chiriilor pentru imobilele retrocedate pe baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000, cu legifer„rile ∫i reglement„rile ulterioare (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ˛„rii ∫i sigiliul statului (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea art. 258 ∫i modificarea art. 295 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 de aprobare a Codului fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind sprijinirea persoanelor singure ∫i a familiilor afectate de inunda˛iile din anul 2005 (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru so˛ul supravie˛uitor (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind promovarea surselor regenerabile ∫i neconven˛ionale de energie termic„ (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru respingere; retrimis„ comisiei); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achizi˛iile publice (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ cu privire la acordarea unui ajutor b„nesc popula˛iei cu venituri reduse Ón vederea sus˛inerii unei p„r˛i din cheltuielile necesare pentru achizi˛ionarea de centrale termice sau arz„toare automatizate cu consum de gaze naturale Ón regim economic (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru respingere; retrimis„ comisiei); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 — propunerea legislativ„ pentru modificarea literei t) a alineatului (1) al articolului 8 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate (adoptat„ propunerea de respingere); — proiectul Legii v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic (adoptat); — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului cinegetic ∫i a protec˛iei v‚natului nr. 103/1996 (respins); — proiectul Legii privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism (adoptat); — proiectul Legii privind finan˛area asisten˛ei pentru dezvoltare din cadrul politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare (adoptat); — propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Suhurlui, jude˛ul Gala˛i (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru respingere; retrimis„ comisiei); — propunerea legislativ„ pentru completarea articolului 5 din Legea nr. 73/1993 pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Legislativ (adoptat„); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — proiectul Legii pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite cu privire la imunit„˛ile de jurisdic˛ie ale statelor ∫i ale bunurilor acestora, adoptat„ la 2 decembrie 2004 la New York, semnate de Rom‚nia la New York la 15 septembrie 2005 (adoptat); — proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polonia privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 5 iulie 2006 (adoptat); — proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii criminalit„˛ii organizate transna˛ionale, a terorismului ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni, semnat la Bucure∫ti la 10 iulie 2006 (adoptat); — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 (adoptat); — propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/1996 privind Ónt„rirea disciplinei financiar-valutare (respins„); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat„); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat„ propunerea de respingere); — proiectul Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 469/2002 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei contractuale (adoptat); — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia nr. 139/1995 (adoptat); — propunerea legislativ„ pentru sprijinirea produc„torilor agricoli Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ Ón anul 2006, cu finan˛are de la bugetul de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — proiectul Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti (adoptat„ propunerea de respingere); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 — propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietatea personal„ a acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, ∫i a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 69/31 ianuarie 2002 (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind autorizarea ∫i activitatea traduc„torilor jura˛i (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea lit. b) a art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961 (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ privind angajarea pensionarilor Ón sectorul public de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ privind aprobarea curriculumului social pentru persoanele cu dizabilit„˛i (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind organizarea activit„˛ii comisiilor care se ocup„ de privatizarea activelor statului (adoptat„ propunerea de respingere) 59—64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.

13 discursuri

Márton Árpád Francisc
#333182
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Am avut mari Óndoieli dac„ s„ vot„m sau s„ nu vot„m acest proiect de lege. Este un proiect foarte important care face pa∫i foarte importan˛i Ón sprijinul proprietarilor de fonduri forestiere.
Totodat„, Óns„, nu reglementeaz„ Óndeajuns modul prin care vor fi desp„gubi˛i acei proprietari de fonduri agricole care au suferit de pe urma animalelor s„lbatice.
Av‚nd totodat„ speran˛a c„ hot„r‚rea de guvern prin care se va reglementa aceast„ modalitate de desp„gubire s„ fie Óntr-adev„r una care s„ aduc„ aceast„ solu˛ie, o parte dintre noi ne-am ab˛inut, al˛ii au votat pentru acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006
Miron Tudor Mitrea
#333948
Mul˛umesc, domnule deputat.
25. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului cinegetic ∫i a protec˛iei v‚natului nr. 103/1996 – P.L. 26.
Lege organic„. Procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.
Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.
Vot„m respingerea proiectului de lege.

Vot · approved

Supunerea la votul final a urm„toarelor propuneri legislative ∫i proiecte de lege: MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 — propunerea legislativ„ privind unele reguli de protec˛ie Ón cazul evacu„rii persoanelor din imobilele restituite Ón natur„ fo∫tilor proprietari (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — propunerea legislativ„ privind prorogarea termenului de retrocedare a unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia ∫i a chiriilor pentru imobilele retrocedate pe baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000, cu legifer„rile ∫i reglement„rile ulterioare (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ˛„rii ∫i sigiliul statului (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea art. 258 ∫i modificarea art. 295 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 de aprobare a Codului fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind sprijinirea persoanelor singure ∫i a familiilor afectate de inunda˛iile din anul 2005 (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru so˛ul supravie˛uitor (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind promovarea surselor regenerabile ∫i neconven˛ionale de energie termic„ (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru respingere; retrimis„ comisiei); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achizi˛iile publice (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ cu privire la acordarea unui ajutor b„nesc popula˛iei cu venituri reduse Ón vederea sus˛inerii unei p„r˛i din cheltuielile necesare pentru achizi˛ionarea de centrale termice sau arz„toare automatizate cu consum de gaze naturale Ón regim economic (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru respingere; retrimis„ comisiei); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 — propunerea legislativ„ pentru modificarea literei t) a alineatului (1) al articolului 8 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate (adoptat„ propunerea de respingere); — proiectul Legii v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic (adoptat); — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului cinegetic ∫i a protec˛iei v‚natului nr. 103/1996 (respins); — proiectul Legii privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism (adoptat); — proiectul Legii privind finan˛area asisten˛ei pentru dezvoltare din cadrul politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare (adoptat); — propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Suhurlui, jude˛ul Gala˛i (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru respingere; retrimis„ comisiei); — propunerea legislativ„ pentru completarea articolului 5 din Legea nr. 73/1993 pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Legislativ (adoptat„); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — proiectul Legii pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite cu privire la imunit„˛ile de jurisdic˛ie ale statelor ∫i ale bunurilor acestora, adoptat„ la 2 decembrie 2004 la New York, semnate de Rom‚nia la New York la 15 septembrie 2005 (adoptat); — proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polonia privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 5 iulie 2006 (adoptat); — proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii criminalit„˛ii organizate transna˛ionale, a terorismului ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni, semnat la Bucure∫ti la 10 iulie 2006 (adoptat); — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 (adoptat); — propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/1996 privind Ónt„rirea disciplinei financiar-valutare (respins„); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat„); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptat„ propunerea de respingere); — proiectul Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 469/2002 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei contractuale (adoptat); — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia nr. 139/1995 (adoptat); — propunerea legislativ„ pentru sprijinirea produc„torilor agricoli Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ Ón anul 2006, cu finan˛are de la bugetul de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — proiectul Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti (adoptat„ propunerea de respingere); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 — propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietatea personal„ a acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, ∫i a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 69/31 ianuarie 2002 (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind autorizarea ∫i activitatea traduc„torilor jura˛i (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru completarea lit. b) a art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961 (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ privind angajarea pensionarilor Ón sectorul public de stat (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); — propunerea legislativ„ privind aprobarea curriculumului social pentru persoanele cu dizabilit„˛i (adoptat„ propunerea de respingere); — propunerea legislativ„ privind organizarea activit„˛ii comisiilor care se ocup„ de privatizarea activelor statului (adoptat„ propunerea de respingere) 59—64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.

94 pentru

Miron Tudor Mitrea

#337974

Mul˛umesc, domnule deputat.

Num„rul curent 31, proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite cu privire la imunit„˛ile de jurisdic˛ie ale statelor ∫i ale bunurilor acestora, adoptat„ la 2 decembrie 2004 la New York, semnate de Rom‚nia la New York la 15 septembrie 2005.

Lege ordinar„.

Prima Camer„ sesizat„.

V„ rog, vota˛i.

Cu 238 voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i un vot Ómpotriv„, proiectul de lege a fost adoptat.

32. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polonia privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 5 iulie 2006.

Lege ordinar„.

Prima Camer„ sesizat„.

V„ rog, vota˛i.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006

Cu 243 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, proiectul de lege a fost adoptat.

33. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii criminalit„˛ii organizate transna˛ionale, a terorismului ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni, semnat la Bucure∫ti la 10 iulie 2006.

Lege ordinar„. Prima Camer„ sesizat„.

V„ rog, vota˛i.

Cu 244 voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„, proiectul de lege a fost adoptat.

34. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

Cu 237 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

35. Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/1996 privind Ónt„rirea disciplinei financiar-valutare.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

V„ rog, vota˛i.

Cu 106 voturi pentru, 8 ab˛ineri ∫i 128 de voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

36. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive – P.L. 591.

Lege organic„.

Camer„ decizional„.

V„ rog, vota˛i.

Cu 240 de voturi pentru, o ab˛inere ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

37. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive – P.L. 593. Lege organic„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i respingerea.

Cu 241 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

38. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive – P.L. 599. Lege organic„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 241 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, propunerea legislativ„ a fost respins„.

39. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 469/2002 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei contractuale.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

V„ rog vota˛i.

Cu 241 voturi pentru ∫i o ab˛inere, propunerea legislativ„, proiectul de lege a fost adoptat.

40. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia nr. 139/1995.

Lege ordinar„. Camer„ decizional„.

V„ rog, vota˛i.

Cu 240 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, proiectul de lege a fost adoptat.

41. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru sprijinirea produc„torilor agricoli Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ Ón anul 2006, cu finan˛are de la bugetul de stat.

Lege ordinar„. Procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 143 voturi pentru, 9 ab˛ineri ∫i 90 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

42. Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti. Lege organic„. Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.

Cu 237 voturi pentru, 6 ab˛ineri ∫i 3 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

43. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietatea personal„ a acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord, f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, ∫i a Titlului VII din Legea nr. 247/ 2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Lege organic„.

Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.

Cu 150 voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i 94 voturi Ómpotriv„, propunerea comisiei, de respingere, nu a fost adoptat„.

Ca urmare, propunerea legislativ„ se Óntoarce la comisie pentru a fi discutat„ pe articole.

Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

44. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Lege organic„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 126 voturi pentru ∫i 123 voturi Ómpotriv„, propunerea de respingere a comisiei nu a fost adoptat„.

Ca urmare, propunerea legislativ„ se Óntoarce la comisie pentru a fi dezb„tut„ pe articole.

Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/27.X.2006 45. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 69/31 ianuarie 2002.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 242 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

46. Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind autorizarea

∫i activitatea traduc„torilor jura˛i.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 233 voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i 7 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

47. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 151 voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i 87 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

48. Propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 238 voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

49. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat.

Lege organic„.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 240 voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i 3 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

50. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.

Cu 221 voturi pentru, 8 ab˛ineri ∫i 13 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

51. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru completarea lit. b) a art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Lege ordinar„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 135 voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i 110 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

52. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.

Lege ordinar„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog, vota˛i.

Cu 112 voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i 133 voturi Ómpotriv„, propunerea de respingere f„cut„ de comisie nu a fost adoptat„.

Ca urmare, proiectul de lege se Óntoarce la comisie pentru a fi dezb„tut pe articole.

Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

V„ rog, domnule Rus, explica˛ia votului.

Miron Tudor Mitrea

#348646

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat,

Pentru c„ ∫i eu fac parte dintre simpatizan˛ii dumneavoastr„, dar Ón mod foarte onest, am s„ v„ citesc art. 104 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care spune: îŒn cazul Ón care un proiect sau o propunere legislativ„ care are raport de respingere nu este respins„“, deci raportul de respingere nu Óndepline∫te voturile, îse va supune adopt„rii dup„ ce se reÓntoarce la comisie...“ ∫.a.m.d., este Ón Regulamentul Camerei.

V„ rog foarte mult, mai sunt vreo c‚teva probleme Ón regulament care ∫i mie mi se par ilogice. Face˛i o propunere ∫i o dezbatem.

V„ mul˛umesc.

53. Propunerea legislativ„ privind angajarea

pensionarilor din sectorul public de stat.

- Lege organic„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

- V„ rog, vota˛i.

Cu 227 voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i 7 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

54. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i

completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul de public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Lege organic„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

## V„ rog, vota˛i.

Cu 231 voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

55. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea

∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

- Lege organic„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.

Cu 147 voturi pentru, dou„ ab˛ineri ∫i 88 de voturi Ómpotriv„, propunerea de respingere f„cut„ de comisie nu a fost adoptat„.

Ca urmare, proiectul de lege se Óntoarce la comisie, pentru a fi dezb„tut pe articole.

Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

56. Propunerea legislativ„ privind aprobarea

curriculumului social pentru persoanele cu dizabilit„˛i. Lege organic„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.

Cu 226 voturi pentru, 10 ab˛ineri ∫i 5 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

57. Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind organizarea activit„˛ii comisiilor care se ocup„ de privatizarea activelor statului.

- Lege ordinar„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog, vota˛i.

Cu 223 voturi, dou„ ab˛ineri ∫i 16 voturi Ómpotriv„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

Stimate colege ∫i colegi, v„ mul˛umesc pentru ziua de ast„zi.

V„ urez o dup„-amiaz„ pl„cut„! V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea propunerii legislative pentru sprijinirea produc„torilor

Dezbaterea proiectului Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti (r„mas pentru votul final) 50

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice (r„mas„ pentru votul final) 52—

Dezbaterea propunerii legislative privind autorizarea ∫i activitatea traduc„torilor jura˛i (r„mas„ pentru votul final) 54

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat (r„mas„ pentru votul final) 54

Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale (r„mas„ pentru votul final) 54

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat (r„mas„ pentru votul final) 54

Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea lit. b) a art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi (r„mas„ pentru votul final) 55

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961 (r„mas„ pentru votul final) 55—

Dezbaterea propunerii legislative privind angajarea pensionarilor Ón sectorul public de stat (r„mas„ pentru votul final) 57

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (r„mas„ pentru votul final) 57

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (r„mas„ pentru votul final) 57—

Dezbaterea propunerii legislative privind aprobarea curriculumului social pentru persoanele cu dizabilit„˛i (r„mas„ pentru votul final) 58

Dezbaterea propunerii legislative privind organizarea activit„˛ii comisiilor care se ocup„ de privatizarea activelor statului (r„mas„ pentru votul final) 58