România are 147 de... 144 de persoane care au trecut ilegal frontiera din Mexic în Statele Unite. Asta înseamnă 0,03% din total migrație pe acea... ilegală pe acea frontieră. Deci susținerea nu se argumentează în moțiunea dumneavoastră.
Este ridicol să reproșezi suspendarea Programului Visa Waiver instituției care a adus Visa Waiver României.
Dar, dacă tot ați deschis acest subiect, las și eu aici o întrebare: dacă aveți cumva idee dacă există doi-trei politicieni români care au făcut... au încercat să facă contralobby pentru ieșirea României din acest program.
Programul Visa Waiver este suspendat pentru că autoritățile americane revizuiesc toate aceste programe, în contextul atenției deosebite pe care o alocă migrației.
Doamnelor și domnilor,
Moțiunea îmi pune în sarcină disfuncțiile din justiție, reproșând, de exemplu, că nu se respectă ordinea înregistrării dosarelor în efectuarea judecăților.
Acest exemplu arată că moțiunea amestecă grosier problema calității legilor cu problema calității administrării sistemului judiciar și problema calității judecăților. Sunt trei subiecte separate.
În primul rând și fundamental, din 2004 încoace, de la adoptarea primei versiuni a legilor justiție în procesul de aderare la UE, România a trecut la sistemul autoguvernării în sistemul judiciar.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că recrutarea, selecția, promovarea, pregătirea profesională continuă, disciplina, sancționarea, pensionarea și reprezentarea față de alte puteri se fac exclusiv de către puterea judecătorească, prin
CSM – organism reprezentativ, compus în urma alegerilor periodice din cadrul sistemului judiciar.
Deci gestiunea sistemului judiciar, cu tot ceea ce se întâmplă în interior, inclusiv funcționarea administrativă a instanțelor și parchetelor, aparține sistemului judiciar însuși. Așa s-a negociat aderarea; așa a dorit UE. Acesta e modelul UE, cu diverse nuanțe, la care voi reveni.
În al doilea rând și de asemenea fundamental, potrivit principiului separației puterilor, anchetele penale și judecățile sunt atributul exclusiv al procurorilor și judecătorilor, independenți de Executiv și Legislativ. Să acuzați un ministru de justiție, oricare, de calitatea anchetelor și judecăților este la fel de logic ca și când ați acuza un parlamentar de calitatea anchetelor și judecăților.
În al treilea rând, legile justiției nu se ocupă de anchete și judecăți; se ocupă de baze administrative ale sistemului, în proporție de 95%. Un rest de 5% este alocat prerogativelor de numire a procurorilor și chestiuni de statut, inclusiv de pensionare – care e un element de statut.
E nevoie de înțelegerea clară a acestor principii dacă vrem să înțelegem corect problema funcționării sistemului, cauzele care duc la problematici pe care le semnalați și soluțiile.
De principiu, ministrul are cert o responsabilitate partajată legată de calitatea legilor, pentru că ministrul propune proiectele – subliniez: proiectele.
La preluarea mandatului de ministru de justiție, am găsit sistemul judiciar cu MCV și în starea de frământare în care este astăzi. Când am încheiat ultimul mandat, nu mai avea MCV și nimeni nu reclama probleme deosebite.
Apropo de MCV, ridicarea lui a fost obiectiv al programului de guvernare aprobat de Parlament. Citez din programul de guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă: „În domeniul justiție și stat de drept, cel mai important obiectiv național îl reprezintă finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de cooperare și verificare. Guvernul României alături de toate autoritățile constituționale au acest obiectiv major de a încheia procesul de integrare a României în spațiul democrat european.*”
Orice ministru trebuie să aplice programul de guvernare. E o premieră politică reproșul îndeplinirii unui program de guvernare.
Chiar și pentru perioada de după ce am încheiat eu mandatul, acum câteva săptămâni, Comisia Europeană a publicat rraportul „Rule of Law”, care se face periodic pentru toate țările europene. La capitolul „România”, raportul nota progrese.
Aceasta nu înseamnă că nu ar putea fi probleme în sistemul judiciar, de vreme ce sunt magistrați care reclamă că sunt. Și, dacă sunt, trebuie rezolvate.
Dar să întrebi un ministru care și-a îndeplinit, citez din nou din program, „cel mai important obiectiv național” și care de aproape 3 ani se ocupă, 12 ore pe zi, de altceva decât sistemul judiciar, despre ce probleme sunt astăzi în sistemul judiciar, e puțin ilogic. Nu are cum să le știe sau nu le poate aprecia cu acuratețe. Pot să vă spun în detaliu ce probleme erau acum 4 ani, acum 10 ani, dar nu acum două săptămâni, în detaliu. În orice caz, rezolvarea problemelor trebuie să plece de la principiile amintite, pe baza unui dialog rațional.*
Și, încă ceva, simpla schimbare a legilor nu rezolvă automat probleme în niciun sistem. Eventuala schimbare a legilor plus alte măsuri de sistem, da.
Crizele din sistemul judiciar de-a lungul anilor sunt și crize ale profesiilor judiciare și au, în opinia mea, pe lângă altele, o cauză permanentă – calitatea învățământului superior juridic. În 2003, spre exemplu, în Anglia și Țara Galilor funcționau trei facultăți de drept și s-a făcut dezbatere publică dacă să deschidă cea de-a patra, pentru că erau temeri că va scădea calitatea juridică. Am participat ca avocat român invitat la acele dezbateri. La acea dată, în România funcționau peste 30 de facultăți de drept. Și numărul lor a crescut constant. Câte or mai fi astăzi? În acest ritm, o să avem câte o facultate de drept în fiecare oraș.
Dar să revenim la legi. Am spus că miniștrii au răspunderi legate de calitatea proiectelor.
Proiectele pe care eu le-am pus în dezbatere publică mai bine de un an de zile și, ulterior, înaintat Parlamentului, au avut toate certificările de calitate necesare de la experți independenți, CSM, comisarul pe justiție, vicepreședinta Comisiei Vera Jourova, Cabinetul președintelui Comisiei, Colegiul Comisarilor, Comisia de la Veneția și așa mai departe. Iar proiectele au devenit legi adoptate de către acest Parlament.
Eu nu mă consider infailibil, dar îmi vine greu să cred că și CSM, și Comisia Europeană, și Parlamentul European, și Comisia de la Veneția au greșit toate laolaltă când au spus că legile sunt calitativ bune și în standarde europene.
Legile sunt instrumente și deci instrumentele au fost declarate calitativ bune de toată Europa. Ce au făcut magistrații care se autoguvernează din 2004, așa cum spuneam, cu aceste instrumente este responsabilitatea lor. Și, da, sunt de acord că trebuie să se analizeze, dar _sine ira et studio_ , cu expertiză și fără politizare.
Pe de altă parte, nicio lege nu este imuabilă, altfel ne-am conduce și astăzi după Legea celor XII table, prima lege scrisă din dreptul roman.
Se pot evalua ajustări la autoguvernarea justiției? Se poate discuta orice. Sunt opinii care pledează astăzi pentru trecerea Inspecției Judiciare de la CSM la MJ. Vă rog să cercetați în câte rânduri am invocat public, ca ministru, această posibilitate. Vă rog să cercetați cine s-a opus vehement, pe lângă CSM. De asemenea, se discută de CSM cu activitate nepermanentă. Pun la dispoziția oricui un interviu din 2020 în care evocam acest lucru. Vă rog să verificați cine s-a opus. Pentru cei care nu au timp de verificări, spun aici: foarte mulți din cei care le cer astăzi. Repet, se poate orice discuta despre sistemul judiciar, dar cu echilibru și fără politizări, și cu expertiză.
În sfârșit, moțiunea pune problema longevității mele pretins inutile în mandatul... mandatele de ministru, precum și faptul că am candidat o singură dată și am obținut doar 11% în București. Se spune că am avut parte de 12 ani de privilegii.
Am avut întotdeauna rețineri să vorbesc despre ceea ce fac. De regulă, se vorbește doar despre MCV și Schengen în legătură cu persoana și activitatea mea. Din vina mea, nu se cunosc multe alte lucruri pe care le-am făcut împreună cu echipele pe care le-am condus. Și nu e timp aici să le dezvolt și nici în firea mea să o fac. Dar cred că, dacă eram inutil, cum spuneți dumneavoastră, nu mă cooptau în echipele lor șapte prim-miniștri și nu ar fi acceptat prezența mea în guvern trei președinți. Nu le-a sucit nimeni mâna la spate; nu avea cine. Din cei 8 ani de mandat de ministru, 4 i-am făcut fără un partid politic în spate. Eu am funcționat permanent pe
principiul „ai greșit, ai plecat”, pentru că nu am avut partid politic care să mă apere dacă greșeam.
Cât privește alegerile, da, am candidat în 2016 la București, după ce trei candidați anteriori s-au retras. Am avut două săptămâni la dispoziție să mă organizez și să-mi fac campanie. Cu toate acestea, am ocupat locul trei, după doamna Firea și actualul președinte, care se ocupau de București de ani de zile. Știam cu toții în PNL care va fi rezultatul meu și că este un sacrificiu. Și nu îmi pare rău că l-am făcut. Câteodată, trebuie să te arunci pe câte o „grenadă”, ca să-i salvezi pe ceilalți. Eu m-am aruncat atunci pe „grenada” București ca să salvez fața PNL. Și nu cred că e ceva de disprețuit aici. Dumneavoastră, care mă ironizați, pe câte „grenade” politice v-ați aruncat ca să vă salvați partidul?
Ceva totuși am reușit atunci, în 2016, la București: am scris cu mâna mea pe lista de candidați la consiliul general două nume, Ciprian Ciucu, pe locul 1, și Stelian Bujduveanu, pe locul 2.
Am candidat și la Călărași – la țară, cum se spune, nu mi-a fost rușine –, în 2016. La Prahova, de asemenea. Am fost ales în ambele situații.
Am candidat și anul acesta la Congresul PNL, unde colegii m-au onorat cu votul lor.
Cât privește „privilegii”, am avut privilegiul să muncesc zi-lumină și de multe ori până dimineața mai bine de 12 ani în serviciul public și o consider o mare onoare.
În încheiere, dincolo de toate erorile de logică din această moțiune, una îmi atrage însă atenția în mod deosebit. Politic, dumneavoastră, partid autointitulat „suveranist”, vă îndreptați în partea a doua a moțiunii direct împotriva ridicării MCV, care a fost un act politic de consolidare a suveranității naționale. Dacă nu înțelegeți acest lucru, discutați cu orice diplomat român de pe spațiul european și veți afla că în orice dosar și orice discuție România pornea cu un handicap de negociere, pentru că era o țară cu MCV și-n afara Schengen. Discutați cu șefi de fonduri de investiții din SUA, de exemplu, și veți afla că multe dintre ele nu au investit miliarde în România, pentru că statutele lor le interzic să investească în țări care au probleme cu justiția. Este ilogică acțiunea dumneavoastră politică, pentru că eu am consolidat cu fapte, nu cu vorbe, suveranitatea națională prin tot ce...
Marian-Cătălin Predoiu · 22 decembrie 2025 · monitorul.ai