Viorel Arion

„România are nevoie de un acord financiar cu FMI”

Semnarea acordului cu Fondul Monetar Internațional va aduce infuzia de credibilitate necesară României în actualul context internațional. Imaginea unui mediu de afaceri viabil se face pe baza certificatelor de bună purtare emise de către diferite instituții internaționale.

Un acord cu FMI ar ajuta România să obțină, pe lângă avantajele inerente care vor veni din obținerea unui credit avantajos, și o imagine de siguranță și un plus de încredere din partea investitorilor străini și a reprezentanților mediului de afaceri interni și externi.

Fondul Monetar Internațional a fost înființat în 1944 și este, practic, o casă de ajutor reciproc cu 184 de țări membre. Fiecare stat în parte cotizează cu o anumită sumă, dar se și poate împrumuta în caz de nevoie.

România a devenit membru FMI în 1972 și în momentul de față deține în cont 1030,21 – drepturi speciale de tragere. FMI a recunoscut într-un raport publicat în 2004 că a greșit mult în relația cu România, insistând pe stabilitate macroeconomică și ignorând reformele structurale. Totuși, Fondul a avut o contribuție foarte importantă la stabilizarea macroeconomică a României. Țintele acordului cu FMI sunt întărirea rezervelor BNR, deblocarea creditării și recâștigarea încrederii externe.

Un obiectiv-cheie al acordului care ar putea fi încheiat cu FMI îl constituie reluarea creditării prin eliberarea de către BNR a unei părți din rezervele minime obligatorii constituite de bănci în valută, sumele restituite urmând a fi compensate cu bani de la Fond, astfel încât rezerva valutară să nu fie afectată.

Condițiile de acordare a unui împrumut extern, negociate în prezent de România cu FMI și Comisia Europeană, pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, vor fi aplicate gradual, într-un interval de 3–6 ani.

Guvernul nu va dispune, în urma negocierilor cu FMI și CE, reducerea salariilor de bază și a pensiilor, așa cum s-a întâmplat în Letonia și Ungaria, și nici măsuri împotriva sistemului de protecție a familiilor cu venituri reduse.

România nu se poate împrumuta de pe piața privată în acest moment, din cauza conjuncturii economice internaționale, iar alte surse de finanțare nu există.

În cazul Ungariei, analiștii au remarcat o remediere foarte rapidă a percepției de risc pe plan extern după intervenția în comun a Comisiei Europene, a FMI și a Băncii Centrale Europene.

Astfel, deși se confruntă cu dezechilibre financiare mult mai mari decât noi, țara vecină nu a fost retrogradată din categoria țărilor cu risc scăzut pentru investiții, sprijinul primit și condiționările FMI de întărire a politicii fiscale și salariale fiind considerate o garanție suficientă pentru evitarea unor retrageri masive ale capitalului străin.

Iată de ce un acord bine negociat cu reprezentanții FMI poate să confere României o percepție favorabilă în mediile de afaceri internaționale și poate să îi asigure premisele unei bune gestionări a situației de criză pe care o traversăm.