Manuela Mitrea

„România, codașa Europei la reciclarea deșeurilor” Protecția mediului va fi una dintre principalele provocări ale secolului al XXI-lea, alături de asigurarea apei și hranei, de sănătate și de educație.

Uniunea Europeană este vârful de lance al luptei pentru protecția mediului, având cea mai avansată legislație în acest domeniu, dar, din păcate, și la acest capitol suntem printre codașii Europei.

Așa cum reiese dintr-un recent studiu al Uniunii Europene cu privire la reciclarea deșeurilor menajere, România se situează pe ultimele locuri între statele membre UE la capitolul reciclare. Conform studiului, 99% din toate deșeurile municipale din țara noastră sunt depozitate în gropi de gunoi, în timp ce media europeană este de 38%. Proporția reciclării este de numai 1% în România, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 42%. În țări precum Danemarca, Germania, Austria, Belgia rata de reciclare este peste 80%.

Deși au fost realizate multe încercări de îmbunătățire a situației în România, problema este încă de actualitate din cauza defectuoasei implementări a directivei-cadru privind deșeurile, dar și din cauza educației ecologice precare a populației.

Majoritatea depozitelor de deșeuri urbane din România sunt construite în anii ’60 și sunt supraîncărcate. Astfel, pentru aceste depozite vechi nu există proiecte și măsuri de remediere a poluării, singurul mod de a rezolva această problemă fiind închiderea lor. Societățile colectoare care activează pe piața românească acoperă mai puțin de 40 de orașe din țară și nu răzbesc în mediul rural, deoarece nu există infrastructură. În zonele urbane, containerele sunt destul de puține și de multe ori amplasate în locuri în care oamenilor nu le este la îndemână să aducă deșeurile. Încă nu am învățat că reciclarea ar duce la conservarea energiei și a resurselor naturale și la diminuarea poluării prin utilizarea în procesul de fabricație a materialelor rezultate din reciclare, și mai puțin a celor primare.

De asemenea, reciclarea ar crea locuri de muncă „verzi” și ar crește competitivitatea industriei manufacturiere căreia i-ar oferi resurse mai ieftine și avantaje economice pe termen lung.

Soluția ar fi ca directiva-cadru privind deșeurile să fie bine pusă în practică, astfel România să închidă gropile de gunoi neconforme și să crească gradul de absorbție a fondurilor europene pentru dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor la nivel județean.

Este obligația autorităților publice centrale și locale, inclusiv a noastră, a Parlamentului, să dăm un semnal clar că vrem să reciclăm deșeurile, că dorim să investim în educarea cetățenilor pentru a recicla, iar Guvernul trebuie să vină cu soluții concrete și eficiente în acest sens.