Dumitru Niculescu

„România, confiscată politic, fără perspective de progres economic”

Guvernul României oferă informații reduse cu privire la modul în care cheltuiește banul public – fiecare informare pe care o face prim-ministrul Victor Ponta fiind de fapt o vorbărie goală de substanță, adevăr și conținut, presărată cu glumițe, fără nicio intenție serioasă de guvernare în interesul românilor. Deocamdată, Guvernul profită de inerția și bunacredință a celor care plătesc taxe, în speranța că banii lor vor fi bine folosiți și că liderii politici pe care i-au ales chiar le doresc binele.

Cum se numește politica de guvernare în România, țară care a fost confiscată încă de anul trecut în numele a 7,4 milioane de nemulțumiți ipotetici, care au conferit actualei puteri o majoritate covârșitoare, care s-a dovedit a fi nu numai degeaba, dar și dăunătoare poporului?! Biruri peste biruri și taxe peste taxe gândite numai pentru a salva aparatul birocratic și afacerile călduțe ale clientelei de partid. Dau exemplul impozitului forfetar, prin care pătura de mijloc a României este spoliată chiar și de jumătate din ceea ce obține prin muncă. Deocamdată, veștile sunt proaste pentru românii fără nicio perspectivă de progres economic.

– România nu se poate baza pe o creștere economică sănătoasă. Scăderea economică este mai probabilă mai ales când „lărgirea bazei de impozitare” s-a dovedit un fiasco, la fel ca și așa-zisa reformă a statului, asta deoarece nimeni nu face nimic pentru a stopa privilegiile și risipa hrănite din banul public.

– Din cauza impredictibilității politice și fiscale în care se zbate România de aproape un an, investițiile străine au scăzut de la 9 miliarde de euro la sub un miliard. Sunt mai mulți cei care pleacă decât cei care vin, iar cei care pleacă au știut să lase în urmă numai ruine – utilități vândute la fier vechi, zeci de mii de oameni fără o pâine pe masă.

– Banii care vin de la românii care lucrează în străinătate au scăzut de la 5 miliarde de euro la jumătate. Mai mult, dacă până acum muncitorii plecați trimiteau bani pentru familii ca să-și construiască case, acum își iau familiile cu totul și chiar își vând proprietățile. România se confruntă cu o pierdere a forței de muncă mai tragic decât dacă s-ar afla într-un război. De fapt, din punctul de vedere al respectului față de muncă și al recompensării meritelor reale, România se află într-un război: al statului împotriva propriilor săi cetățeni.

– Valoarea creditelor noi acordate de către bănci este mai mică decât valoarea ratelor lunare încasate. Pe partea de creditare privată, românii s-au transformat în cei mai buni rău-platnici ai Europei, cu aproape 20% credite neperformante.

– Banii care ar trebui să intre de la UE și despre care se presupune că vor compensa măcar parțial celelalte scăderi au venit cu țârâita sau chiar deloc. Or, rata de absorbție este de numai 10% și urmează reduceri cu 25% ale sumelor alocate. România plătește către UE mai mulți bani decât încasează.