Dumitru-Viorel Focșa

683 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant6 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat1 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„«România Educată» – un eșec previzibil”

De la instalarea noului ministru al educației, doamna Ligia Deca, o liniște care nu prevestește nimic bun este tot ce ni s-a transmis din instituția care trebuia să se ocupe în mod direct, alături de Președintele României, de realizarea și implementarea Proiectului „România Educată”.

Până acum însă, singurul fapt prin care s-a făcut remarcată doamna ministru a fost gestul prin care le ia apărarea plagiatorilor*, invocând decizii ale CCR care nu mai sunt obligatorii dacă încalcă legislația UE!

Pe scurt, joi, 10 noiembrie, doamna ministru a ajuns neanunțată la ședința Consiliului general al CNATDCU, însoțită de secretarul de stat din minister, domnul Gigel Paraschiv. Potrivit președintelui interimar al CNATDCU, Mircea Dumitru, Ligia Deca a spus în ședință că instituția nu poate analiza tezele de doctorat mai vechi de un an, care au intrat în circuitul civil și au produs efecte, pentru că așa prevede decizia CCR.

Și gata, domnul ministru Bode, spre exemplu, poate dormi liniștit, în continuare, pe bancheta din spate a automobilului – chiar dacă se vede de pe Lună plagiatul domniei-sale, conform directivei doamnei ministru Deca, pur și simplu, hoția nu se pune1

În contextul ședinței

2

! Nu contează că nu poate veni un ministru să decidă ce are voie și ce nu are voie să facă o instituție*

care respectă un cadru legal, importantă e directiva de partid! Pentru că, probabil,

așa ar trebui să funcționeze și „România Educată”, *

în viziunea acestor politruci1 2 3

!*

De-a lungul celor 33 de ani, pe la Ministerul Educației s-au perindat 23 de miniștri, fără a-i mai pune la socoteală și pe cei interimari, nume sonore, multe sinonime cu incompetența totală, dacă ar fi să amintim personaje precum Liviu Pop, Rovana Plumb sau chiar Monica Anisie, ministrul care a refuzat alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, pe motiv că instituția pe care o conduce n-are ce face cu banii.

În plus, din cele 42 de funcții de inspector școlar general din România 38 sunt deținute, acum, de membri ai partidelor!

Revenind la proiectul prin care președintele țării a reușit să înșele încrederea a milioane de români, în raportul final al „României Educate” se regăsește o colecție de 24 de fotografii cu președintele Klaus Iohannis. Nicio soluție, niciun grafic sau diagramă, ci doar un singur tabel la final, cu rol explicativ de glosar și trei scheme – structura propusă a sistemului de învățământ, ierarhia instituțiilor din sistem și bugetarea școlilor, toate acestea fiind o „viziune asupra educației României în anul 2030”. Evident, în fotografii apărea, premonitoriu, și doamna Ligia Deca.

Au trecut deja 8 ani de când a fost lansat proiectul și 200.000 de copii per generație, adică 1,4 milioane de copii, au trecut prin școală. Rezultatele, din păcate, le-am văzut cu toții: viitorul țării a fost, practic, sabotat1 2, iar dacă adăugăm și faptul că Proiectul „România educată”, din PNRR, a pierdut un miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație, cele mai mari tăieri fiind la învățământul profesional, laboratoarele de științe și la universități*, adică tocmai din locurile care puteau aduce plusvaloare, ne putem da seama, cu ușurință, de situația în care ne aflăm*. Și tot ceea ce a putut face actuala guvernare a fost să extindă până în 2023 orizontul de așteptare pentru noua legislație care să pună în aplicare Programul „România Educată”!

Vă reamintesc că Spiru Haret a reușit să construiască în 12 ani 2.000 de școli, multe dintre ele funcționale și astăzi, dar și faptul că nici în perioada de dinainte de Cel de-Al Doilea Război Mondial nu s-au pierdut atât de multe talente câte s-au pierdut în România de după 1990!

Și, între timp, ca un epilog de proastă calitate, doamna ministru atât este de pătrunsă de „valorile” neomarxiste și globaliste, încât militează chiar pentru desființarea propriei universități, Universitatea Maritimă din Constanța.

Vă asigur că, din 2024, una dintre prioritățile AUR va fi redresarea sistemului educațional românesc1 2, prin adaptarea lui la realitatea contemporană, nu la cea de partid, prin depolitizarea lui și numirea oamenilor cu adevărat competenți în funcțiile în care să permită refacerea a ceea ce s-a distrus în acești ultimi 33 de ani!

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea este ancorată în agenda politică a partidului (AUR), vizând interesele electoratului propriu.

„din 2024, una dintre prioritățile AUR va fi redresarea sistemului educațional românesc”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea termenului peiorativ „politruci” la adresa adversarilor politici constituie o formă de derogare.

„așa ar trebui să funcționeze și „România Educată”, în viziunea acestor politruci!”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Cererile și acțiunile guvernului sunt respinse ca fiind ilegitime și motivate de „hoție”.

„hoția nu se pune! Nu contează că nu poate veni un ministru să decidă ce are voie și ce nu are voie să facă o instituție”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră raționamentul juridic al ministrului, reducându-l la o simplă apărare a plagiatorilor.

„singurul fapt prin care s-a făcut remarcată doamna ministru a fost gestul prin care le ia apărarea plagiatorilor”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul rămâne la nivelul unei poziții politice declarate, fără a propune un mecanism legislativ alternativ concret.

„din 2024, una dintre prioritățile AUR va fi redresarea sistemului educațional românesc”

În context ↑