Sebastian-Ioan Burduja

„România, în noua normalitate globală”

Încă de la primele semne ale pandemiei, am început să vorbim despre cum va arăta lumea postcoronavirus. Am trecut prin diverse etape – cea de negare, în care eram convinși că în două-3 luni va trece, cea în care ne-am concentrat pe salvat vieți și am salvat economia de la un lockdown fără precedent sau cea în care am învățat să conviețuim cu virusul. Tot în această perioadă am învățat sensul cuvântului „rezilient”, dar și necesitatea unui plan pentru relansarea economiei pe baze corecte în noua normalitate. Am știut cu toții din prima zi că, atunci când virusul din Wuhan a ajuns între granițele Europei, nimic nu va mai fi la fel.

Complexitatea acestei crize generate de pandemie ne-a arătat toate vulnerabilitățile României cauzate de modelul de (sub)dezvoltare implementat de guvernările anterioare, din pomană în pomană până la distrugerea finală. Regulile economiei libere sunt însă simplu de înțeles: nu poți cheltui dacă nu produci, nu poți da de unde nu ai. Schimbarea de paradigmă a început odată cu guvernarea liberală, în 2020. Clădim zi de zi un model bazat pe investiții, competitivitate, transformare tehnologică și digitalizare, lucru deloc ușor, după 3 decenii de creștere economică bazată pe consum, dar, cel mai important, nu putem și nu trebuie să fim singuri.

În contextul global, România trebuie să găsească mijloacele prin care să le arate investitorilor din toată lumea cât de atractivă este. Și este! Din punctul de vedere al taxării muncii și profiturilor, suntem la niveluri scăzute față de alte state ale UE. Exportăm masiv forță de muncă, pe care la fel de bine am putea să o ținem acasă, dacă am reuși să conectăm oamenii cu oportunitățile de care au nevoie. Ca și în mediul privat, un produs sau un serviciu bun trebuie să fie vândut bine.

Nu este vorba despre celebra sintagmă „nu ne vindem țara”, cred și sper că am depășit etapele în care *