Glad Aurel Varga

„România – la limită în sectorul protecției mediului” „Conectarea oamenilor la natură”, tematica aleasă anul acesta pentru Ziua mondială a mediului, ne îndeamnă să conștientizăm că natura înseamnă și spațiile verzi din marile orașe, dar și ariile naturale protejate, că umanitatea este dependentă de resursele naturale, iar acestea sunt limitate și amenințate de poluare, schimbări climatice și exploatare peste măsură.

La șase luni de la începerea mandatului meu ca deputat, doresc să atrag atenția asupra sectorului de mediu din România, care, din păcate, se confruntă cu o serie de probleme, în mare parte sistemice. Nu există un interes real pentru corelarea politicilor interdisciplinare care să contribuie la soluționarea concretă a problemelor de mediu din țara noastră. Cu toții, guvernanți, parlamentari, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, trebuie să înțelegem că strategiile și planurile așternute pe hârtie sunt inutile atâta vreme cât voința politică în această direcție este fie inexistentă, fie dominată de interese de grup.

Referitor la păduri și arii naturale protejate, Strategia națională forestieră, care se presupune că va aduce soluții pe termen mediu și lung, atât pentru tăierile ilegale, cât și pentru exploatarea durabilă a pădurilor, va fi în vigoare prin hotărâre de Guvern abia la 1 august 2018. Aprobarea, prin votul majorității PSD–ALDE, a Legii de modificare a Legii nr. 171/2010 pentru sancționarea contravențiilor silvice a dus la eliminarea a peste 100 de contravenții silvice, determinând condiții propice exploatării ilegale. De la 16 august 2017, prețul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior va fi de 164 lei, în nota de fundamentare menționându-se că, în baza acestuia, valoarea compensațiilor pentru produsele pe care proprietarii de păduri nu le recoltează, datorită funcțiilor lor de protecție, se majorează cu 42,6%. Pe hârtie desigur, pentru că, în realitate, proprietarii de păduri din arii naturale protejate nu au primit nicio compensație. Reamintesc că aceste compensații pot încuraja și stimula proprietarii în cauză să implementeze măsuri de gestionare coerente și specifice siturilor Natura 2000.

Pe de altă parte, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate nu este încă funcțională, deși pentru siturile de importanță comunitară s-a depășit termenul de desemnare a lor ca arii speciale de conservare, iar România riscă penalități de până la 134.000 de euro/zi de întârziere, pentru conformarea cu prevederile „Directivei Păsări”.

Legat de asigurarea dreptului la apă și sanitație, pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentarea cu apă, colectarea și epurarea apelor uzate, între 2016 și 2021 nu s-au identificat surse de finanțare, deși România, conform angajamentelor asumate, trebuie să asigure, până în 2018, conformarea cu Directiva privind calitatea apei destinată consumului uman și cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, pentru toate localitățile cu peste 2.000 de locuitori echivalenți.