Stenogramă plen

Ați depășit cele 3 minute.

## Imediat închei.

...nu-și pot exercita dreptul de călătorie, dreptul de a munci în alte state europene în virtutea cetățeniei române și, practic, soluționarea acestei probleme este lăsată de Ministerul Justiției, din păcate, la latitudinea Autorității Naționale de Cetățenie și a Direcției Generale de Pașapoarte, care, până în prezent, nu au colaborat cum trebuie în această chestiune.

Vă mulțumesc.

Matei Dobrovie, deputat, Circumscripția nr. 42 București.

Domnul deputat Biro Zsolt Istvan. Vă rog.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează două obiective: planul de școlarizare pentru anul școlar 2017–2018 al județului Mureș, respectiv funcționarea Liceului RomanoCatolic din Târgu Mureș.

Pe aceste obiective i-am adresat o întrebare și în scris domnului ministru Pavel Năstase. Revin cu această întrebare, deoarece situația cu care ne confruntăm la Târgu Mureș și în întreg județul Mureș se agravează pe zi ce trece.

Stimate domnule ministru,

Atât Constituția, cât și Legea educației naționale asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, fără nicio formă de discriminare. Tot potrivit prevederilor legale trebuie asigurată egalitatea de șanse.

Aceste drepturi și principii sunt încălcate de către ISJ Mureș, care, în planul de școlarizare pentru anul școlar 2017–2018, nu asigură locuri suficiente în cazul elevilor care termină clasa a VIII-a la secția maghiară.

Pentru 1.653 de elevi sunt planificate doar 1.400 de locuri, deci un minus de 253 de locuri.

Nu putem omite faptul că, în același timp, ISJ Mureș, la secția română, propune cu 132 de locuri mai multe decât sunt necesare pentru cei 3.060 de elevi care termină ciclul.

## Domnule ministru,

Programul de guvernare pe care l-ați asumat odată cu învestirea în funcție propune aplicarea Legii educației privind învățământul în limbile minorităților naționale; totodată, programul de guvernare propune și sprijinirea școlilor confesionale. Punerea în practică a acestor principii ar însemna normalitate.

La Târgu Mureș, în schimb, aceste principii, cum v-am spus, sunt încălcate, ba mai mult, călcate cu piciorul chiar de ISJ Mureș, care nu numai că a propus cifre de școlarizare discriminatorii, ci și, odată cu interdicția de a școlariza elevi în clasele începătoare de ciclu de la Liceul Romano-Catolic, a blocat tot sistemul.

În momentul de față, Târgu Mureș nu are rețea de școlarizare.

Mâine se aude ultimul clopoțel pentru elevii din clasa a VIII-a, indiferent de naționalitate sau de limba de predare în școală, și începe sesiunea de examene.

Mulțumesc.

Domnul deputat Robert Turcescu. Vă rog.

## Bună dimineața!

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută v-am vorbit despre situația Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța, al cărei buget aprobat în 2017 pentru titlul II – cheltuieli materiale – este de 6.491 mii lei, ceea ce înseamnă 54,09% din bugetul solicitat, care era de 12.000 mii lei, și doar 61,38% din bugetul anului 2016, adică 10.575 de mii lei, aprobat pentru aceeași destinație.

În urma declarației mele politice și a unei interpelări pe această temă pe care am transmis-o ministrului sănătății, președintele Consiliului Județean Constanța, domnul Horia Țuțuianu, chiar cel care mi-a semnalat situația, s-a arătat supărat că am îndrăznit să critic Guvernul Grindeanu pentru bugetul subdimensionat din acest an. Ba mai mult, m-a acuzat că m-aș fi folosit de demersul său pentru un atac politic. Nimic mai fals! Tot ceea ce îmi doresc e ca situația să se rezolve cât mai repede cu putință, pentru că sezonul estival a început deja și această unitate trebuie să fie funcțională la parametri maximi. Și nu cred că este loc de lașitate aici, pentru că acuzele domnului Țuțuianu reprezintă o dovadă de lașitate. Domnia Sa susține că le-a scris tuturor parlamentarilor, însă eu am fost singurul care a adus problema în Parlament. Cel mai probabil domnul Țuțuianu a fost tras de urechi de liderul suprem, Liviu Dragnea.

Pentru ca situația să se rezolve, trebuie ca Guvernul să fie tras de mânecă și presat să facă ceva de urgență! Este singura instituție care poate rezolva această situație gravă. Gândiți-vă că doar în acest sfârșit de săptămână pe litoralul românesc au fost peste 130.000 de turiști! Unde vor fi tratați toți acești oameni dacă Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Constanța va deveni nefuncțională? Fac un apel la dumneavoastră să mă sprijiniți în demersurile pe care le fac către Guvern în vederea suplimentării bugetului unității medicale menționate cel puțin la nivelul execuției bugetare a anului 2016, astfel încât să permită desfășurarea în condiții normale a actului medical și trimestrializarea acestuia să țină cont de specificul zonei și al activității UPU Constanța, și anume creșterea numărului de pacienți în timpul sezonului estival.

Mulțumesc. Domnul deputat Silviu Macovei. Vă rog.

Doamna președinte, Stimați colegi parlamentari,

Vă prezint astăzi declarația politică intitulată „Președintele Iohannis continuă să ignore cutumele democratice”.

Stimați colegi parlamentari,

În declarația politică anterioară am tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că Președinția României, deși și-a asumat conturarea direcțiilor strategice pentru preluarea președinției Consiliului European în 2019, nu a realizat niciun pas concret în această direcție.

Din păcate, din nou mă văd nevoit să iau atitudine vizavi de modul în care Klaus Iohannis, Președintele României, înțelege să alcătuiască agenda politică externă a țării noastre.

Prezentată ca fiind prima vizită a unui președinte de stat din estul Europei, deplasarea lui Klaus Iohannis la Casa Albă ridică câteva întrebări care necesită impetuos răspunsuri.

În primul rând, vizita a fost realizată din scurt, fiind anunțată opiniei publice foarte târziu. Acest lucru trezește mirări față de tema și agenda întâlnirii.

Mai mult, o vizită oficială la președintele american impune discutarea unor subiecte de importanță majoră, cu consecințe importante atât pe plan intern, național, cât mai ales pe plan regional și internațional.

Din moment ce România nu are o agendă clară, nu are un proiect clar de țară, ce s-a dus să obțină Klaus Iohannis de la Donald Trump? Sau măcar ce și-a propus să discute? Nu știm.

Secretomania și modul lui Klaus Iohannis de a conduce instituția prezidențială din România nu aduc niciun beneficiu dezbaterii publice și consultărilor, așa cum prevăd prerogativele președintelui și democrația, în ansamblul ei. Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să se consulte cu principalii actori politici, cu Ministerul de Externe, nu doar pentru a asculta niște puncte de vedere pertinente, ci și pentru a informa asupra intențiilor sale. De altfel, prin însăși Constituția României, legea fundamentală a acestei țări, președintele are rolul de mediator, o funcție menită să aducă consens în ceea ce privește proiectele majore de viitor ale țării.

De aceea, insist pe un model colaborativ și unificator al consultărilor generate de instituția prezidențială nu doar pe probleme de politică internă, ci și pe cele de politică externă. Traseul nostru este unul european și internațional, nu unul izolaționist, și, de aceea, încurajez consultările și pe probleme externe, inclusiv vizite la nivel înalt, cu partenerii importanți

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Sorin Moldovan?

Doamna Mara Mareș, domnul Nicolae Neagu au depus în scris.

Domnul Marilen Pirtea este? Nu. Domnul Costel Alexe? Nu a sosit. Doamna Tudorița Lungu? Nu a sosit. Domnul Marius Bodea a depus în scris. Domnul Daniel Gheorghe? Nu este.

Au mai depus în scris: Viorica Cherecheș, Sorin Bumb, Robert Boroianu, Bogdan Huțucă, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Glad Varga, Dumitru Mihalescul, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Constantin Șovăială și Romeo Nicoară.

Domnul deputat Iulian Bulai.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Declarația mea politică se numește „Moldovenii vor șosele, nu în funcții beizadele”.

Poate o să vi se pară un clișeu să amintesc celebra frază a celui mai mare domnitor moldovean, Ștefan cel Mare, dar aceste cuvinte se potrivesc atât de bine astăzi: „Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor, urmașilor voștri în veacul vecilor.”

Iată că istoria bogată a Moldovei este pătată permanent de atitudinea ostilă pe care actualii conducători o au față de această regiune. Ce le lăsăm urmașilor noștri dacă Moldova este ocolită mai mereu când vine vorba despre investiții majore? Neamțul, județul în care am fost ales deputat, este în coada clasamentului după salariul mediu plătit de angajatori. Sunt ani de zile de când această regiune este lăsată mereu la urmă în momentul alocării de fonduri pentru construirea unei autostrăzi care să ne lege de vestul României și al Europei și care să aducă investitori puternici și la noi. Dar suntem campioni naționali la primit funcții publice importante pentru personaje care nu dau dovadă că le merită. Metoda folosită este aceeași cu care PSD ne-a obișnuit: fără transparență, fără justificare, fără rușine, fără să îi intereseze.

Mass-media a abundat săptămâna trecută de informații despre deciziile Guvernului Grindeanu de a numi persoane fără experiență în funcții-cheie. Din păcate, asistăm neputincioși în fața acelorași scheme de interese în care ei profită de funcții, noi ne scandalizăm, comentăm, dar nu putem face nimic concret ca să le stopăm jocurile.

Primul caz elocvent este cel al numirii fiicei doamnei senator al PSD de Neamț, Emilia Arcan, în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, cu rang de subsecretar de stat. Prezentatoare TV, în vârstă de 27 de ani, cu o scurtă experiență în mediul privat, în formarea profesională, primește putere decizională asupra activității a sutelor de mii de funcționari publici din țară. Fără explicații. De ce?

Cu câteva zile în urmă, domnul Grindeanu îl numește pe un tânăr vasluian de 32 de ani, membru PSD și cu relații bine închegate cu liderii partidului în teritoriu, fără experiență în funcții publice, la conducerea județului, în calitate de prefect. Două decizii nejustificate, luate legal, din punctul lor de vedere, dar imoral pentru românii care speră să aibă parte de o administrație profesionistă și competentă.

Mulțumesc. Domnul deputat Andrei Nicolae? Domnul deputat Ștefan Mușoiu.

Vă rog.

Au mai depus în scris următorii colegi: Vasile Axinte, Florinel Stancu, Anișoara Radu.

Domnule Axinte, citiți.

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună ziua, dragi colegi!

Declarația mea de astăzi se numește „Avem strategie de dezvoltare teritorială pentru următoarele două decenii”.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Încă unul din marile obiective ale PSD anunțate în toamna anului trecut a fost definitivat și este gata de pus în aplicare. Strategia de dezvoltare teritorială a României, documentulcadru care însumează planurile sectoriale naționale, precum și orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt și mediu, cum ar fi exercițiile bugetare ale Uniunii Europene, a fost aprobată de Guvern.

În calitatea mea de membru în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, precum și în Comisia pentru afaceri europene, țin să le dau asigurări românilor că planul „România policentrică” este cea mai bună variantă pentru țara noastră. Acesta include toate aspectele dezvoltării, în speță problemele, tendințele, potențialul de dezvoltare și riscurile, asigură suportul pentru evaluarea _ex-ante_ a impactului teritorial al implementării exercițiilor bugetare naționale și ale Uniunii Europene.

Potrivit documentului Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, planul „România policentrică” urmărește, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului național la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice și de capitaluri, respectiv la nivelul orașelor mari sau medii, și conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene. De asemenea, se urmărește acordarea de sprijin necesar interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband, creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnicoedilitare și a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și inclusive, dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale, protejarea patrimoniului natural și construit, și valorificarea elementelor de identitate teritorială, precum și creșterea capacității instituționale de gestionare

Mulțumesc. Doamna deputat Maricela Cobuz? Vă rog.

Bună dimineața! Doamna președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Realizările PSD în sănătate”.

PSD a realizat și continuă să-și îndeplinească promisiunile din programul de guvernare.

În domeniul sănătății, Guvernul României a realizat tot ceea ce și-a propus pentru primul trimestru. Încă de la început au fost alocate fonduri pentru programele de sănătate publică, incluzând și segmentul de boli rare, și a fost extins Programul național de hepatită C, în baza căruia sunt sprijiniți și pacienții cu gradul de fibroză F4.

De asemenea, au fost eliminate comisiile de specialitate la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în vederea accesului mai rapid al pacienților la tratament. La începutul lunii martie, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Justiției Sociale au semnat Ordinul privind copiii cu dizabilități, astfel încât copiii diagnosticați cu sindromul Down și alte dizabilități similare să beneficieze în continuare de însoțitor, cu indemnizația aferentă.

Tot în prima parte a acestui an a fost suplimentat fondul bugetar pentru sănătate, datorită creșterii salariale pentru personalul medical și datorită necesității dotării unor spitale județene cu un computer tomograf. A fost actualizată lista cu medicamentele compensate și a fost adoptată Legea privind stabilirea prețurilor la medicamente, în baza Ordinului ministrului sănătății nr. 368 din 28 martie 2017.

Cea mai mare investiție pe care o promite Guvernul prin programul de guvernare este construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale, urmând a fi alocate prin Fondul suveran de dezvoltare și investiții, o noutate pentru România, peste 3,5 de miliarde de euro și create noi locuri de muncă, una din priorități fiind readucerea medicilor în țară.

În luna martie a acestui an, am susținut, în ședința de plen a Camerei Deputaților, declarația politică cu privire la „Importanța dieteticianului în sistemul de sănătate românesc” și am adresat o interpelare ministrului sănătății, domnul Florian Dorel Bodog, cu privire la Normele metodologice de aplicare a Legii dieteticianului nr. 256/2015. Astfel, am contribuit la punerea în aplicare a acestor norme fără de care nu se pot exercita profesiile noi din sănătate, respectiv dietetician-nutriționist.

Mulțumesc. Domnul deputat Andrei Nicolae. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Voi prezenta declarația politică „100 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Danemarcei”.

Stimate colege,

Stimați colegi

Pe data de 5 iunie s-a serbat Ziua Constituției Regatului Danemarcei, ce are statut de zi națională, pe lângă ziua de 16 aprilie, când este aniversată Majestatea Sa Regina Margareta a II-a a Danemarcei. Anul acesta este unul cu o însemnătate deosebită pentru relațiile dintre țara noastră și regatul scandinav.

Chiar dacă, la 31 mai 1879, trimisul special al Danemarcei la Viena se prezenta în fața Regelui Carol I, în misiune specială, pentru a notifica recunoașterea de către Danemarca a independenței de stat a României, iar, ulterior, în anul 1880, s-a înființat primul consulat diplomatic danez la București, relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite abia la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca. Marcăm, așadar, în prezent, un secol de când cele două țări comunică oficial în plan diplomatic.

Cu siguranță sunt bine cunoscute legăturile de rudenie și apropierea dintre Familia Regală a României și cea a Danemarcei, la fel cum este cunoscut și faptul că, după 1989, regatul scandinav a devenit un partener apropiat al României și un important susținător al proceselor de reformă din țara noastră și al integrării României în organizațiile euroatlantice și europene.

În prezent, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, în Regatul Danemarcei locuiesc și muncesc peste 25.000 de români, iar, în ceea ce privește relațiile economice, danezii se află pe locul 23 în topul investitorilor străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

Ceea ce merită realmente subliniat este însă caracterul cu adevărat social al statului danez. Grija față de cetățean pare a fi prioritatea primordială a acestei societăți. De la naștere până la pensionare, autoritățile se îngrijesc ca fiecărui cetățean să-i fie asigurate toate condițiile necesare unui trai decent și liniștit. Nivelul de egalitate al veniturilor ne determină să privim regatul scandinav ca pe un adevărat stat al bunăstării. Nu de puține ori locuitorii acestei țări au fost clasați în topul cetățenilor cu cele mai mari venituri, precum și în topul celor mai fericiți cetățeni ai unui stat.

Mulțumesc, doamna președinte.

Pentru mulți copii, tratamentul stomatologic a devenit un lux. Sănătatea trebuie tratată cu măsuri concrete. De aceea, vă propun un nou proiect de lege – „Gratuit la stomatolog”. Astfel, toți copiii ar putea avea dinți mai sănătoși.

Prin acest proiect, toate consultațiile, investigațiile și tratamentele stomatologice ale tuturor copiilor vor fi gratuite.

Motivația acestui demers legislativ este legată de datele negative privind sănătatea dentară.

Apariția cariilor dentare a ajuns boala cea mai răspândită la copii – de 5 ori mai frecventă decât astmul.

Majoritatea copiilor au carii: 3 sferturi pe dinții temporari, iar 4 din 10 pe dentiția definitivă. Și, subliniez acest lucru, majoritatea sunt din mediul rural.

Puține familii își permit toate costurile legate de asistența medicală a copiilor, ce pot ajunge, chiar pentru un tratament banal, la 10-20% din salariu. Câteva tarife sunt în măsură a descuraja mersul la stomatolog pentru mulți părinți care doresc să aibă copii cu dinți sănătoși: simpla consultație ajunge la 90 de lei, iar o extracție este între 135 și 480 de lei.

Din această cauză, se temporizează prezentarea la consultații, se recurge la tratamente după ureche și apar complicații, unele severe.

Iar complicațiile merg de la infecții locale, precum abcesul sau cangrena, până la cele diseminate la nivel cerebral sau sistemic.

Copiii care nu beneficiază de tratamentul corect al cariilor pot asocia tulburări de masticație și fonație și pot dezvolta infecții ale căilor respiratorii, afecțiuni ale rinichilor și articulațiilor și chiar severe afecțiuni cardiovasculare.

Nu este de neglijat nici efectul negativ al durerilor dentare asupra capacității de concentrare și a rezultatelor școlare sau a modificării obiceiurilor alimentare – consumul de alimente mai ușor de mestecat, dar mai proaste din punctul de vedere al valorii nutritive, adesea cu niveluri crescute de zahăr –, care are drept consecință apariția problemelor de creștere și dezvoltare și chiar a obezității.

Prin acest proiect de lege, ce oferă acces gratuit la toate tratamentele pentru toți copiii, ofer soluția sănătoasă pentru o mare problemă socială și de sănătate publică: sănătatea dentară a copiilor.

Mulțumesc. Domnul Bogdan Huțucă? Nu este.

Mulțumesc. Doamna deputat Andreea Cosma.

Doamna președinte,

Declarație politică: „Arhiva SIPA trebuie să urmeze modelul gestionării arhivei de la CNSAS”.

Abordarea arhivei Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție nu trebuie nici distrusă, dar nici să rămână secretă, astfel încât datele de acolo să fie folosite pentru a-i șantaja pe magistrați.

Gestionarea arhivei SIPA nu trebuie să lovească în destine personale, ci să rezolve o problemă de sistem, respectiv folosirea abuzivă a acelor date pentru a-i șantaja pe magistrați, ceea ce ar însemna că aceștia sunt controlați în mod abuziv.

În mod cert, trebuie să existe și niște urmări, dacă s-au făcut abuzuri. Lucrurile nu pot rămâne doar la nivelul de constatări. Dacă după desecretizare se stabilește o răspundere legală, atunci cei suspectați vor trebui cercetați și trimiși în judecată.

Combaterea corupției trebuie să fie intransigentă și să continue. Dar trebuie să separăm sămânța de neghină. Este dificil să iei o decizie privind arhiva SIPA, având în vedere că nu se cunoaște ce fel de informații conține. Eu consider că o abordare corectă ar trebui să fie modelul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Este bine-venită decizia actualului ministru al justiției, Tudorel Toader, și a prim-ministrului, Sorin Grindeanu, care au promovat o hotărâre de Guvern pentru desecretizarea acestei arhive. Oamenii trebuie să afle dacă s-au făcut ilegalități în legătură cu această arhivă, dacă cineva a sustras, a copiat, ori a folosit informații pentru a șantaja judecători, procurori, avocați sau oameni politici.

Dacă DIICOT a început o anchetă, înseamnă că există indicii că s-au produs abuzuri și ilegalități cu această arhivă. Astfel, demersul desecretizării raportului comisiei care a gestionat arhiva SIPA este justificat. Ar trebui desecretizat și raportul Chiuariu–Predoiu, invocat în întregul scandal ca document oficial care atestă nereguli grave în legătură cu arhiva SIPA.

E important de făcut o distincție, pentru că toată lumea vorbește de „desecretizare”, dar nimeni nu știe ce se desecretizează. E important să desecretizăm raportul privind activitatea comisiei care a gestionat arhiva SIPA.

Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Georgescu? Este?

Nu.

Domnul deputat Vasile Axinte. Vă rog.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată „Omenirea «dă teste» mediului înconjurător!”.

Dragi colegi, în anul 1972, Organizația Națiunilor Unite hotăra ca, în fiecare an, la data de 5 iunie, să fie sărbătorită Ziua mondială a mediului înconjurător.

Cu acest prilej, în peste 100 de țări, precum și în România, au avut loc manifestări de conștientizare a populației privind problemele de mediu.

Tema hotărâtă de ONU în acest an a fost „Conectarea oamenilor la natură”, scopul final fiind protejarea Pământului de acțiunile iresponsabile care aparțin, din păcate, tot oamenilor.

Astfel, într-un mod total lipsit de coincidență, cu numai câteva zile înaintea datei de 5 iunie 2017, al doilea poluator al lumii, Statele Unite ale Americii, prin vocea președintelui său, a anunțat retragerea Statelor Unite din Acordul pentru climă de la Paris.

Deși tema principală a Acordului de la Paris a fost reducerea cantității de emisie de gaze cu efect de seră, al doilea poluator din lume, după China, cu un total de 18% din totalul noxelor emise, nu a mai dorit să își asume obligații colective, insistând totuși că va lupta, în continuare, împotriva poluării mediului.

Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât Acordul de la Paris fusese semnat de 187 de țări, care și-au asumat, prin aceasta, obligații colective, doar două țări nefiind parte la acest acord, anume Siria și Nicaragua.

Prin acest acord, guvernele lumii au hotărât să mențină creșterea temperaturii medii la nivel global sub 2° pentru nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5° C.

Experții în probleme de mediu estimează că această măsură ar putea conduce la creșterea suplimentară a temperaturii globale cu 0,3°, în situația în care, chiar și cu Statele Unite semnatare, obiectivele asumate erau greu de îndeplinit.

Încălzirea globală, dragi colegi, este la fel de periculoasă ca pericolul terorist, poate chiar mai periculoasă pe termen mediu și lung.

Dezvoltarea industrială a adus cu sine mai multe probleme decât rezolvarea altora, iar scăderea calității vieții pe glob a însemnat creșterea costurilor și sărăcie, în situația în care mai multă poluare nu înseamnă altceva decât scăderea posibilității de apărare a sistemului imunitar.

Mulțumesc și eu. Și ultimul coleg, domnul Florin Buicu. Vă rog.

Sărut mâna, doamna președinte! Stimate colege, Stimați colegi,

Programul de guvernare PSD–ALDE, pentru care românii au votat, trebuie pus în practică, cuvânt cu cuvânt și punct cu punct.

Banca Mondială a revizuit estimarea privind creșterea economică a României de la 3,7%, în luna ianuarie, la 4,4%, în prezent.

O publicație financiară din România ne spunea zilele trecute că creșterea salariului minim este cea mai bună decizie economică luată în ultimii cinci ani. Așa arată graficele BNR, și nu graficele prezentate de un partid sau altul.

Fondul Monetar Internațional a revizuit estimarea creșterii economice de la 3,8% la 4,1%; BERD-ul a revizuit în creștere estimarea, de la 3,6% la 4,4%; Banca Transilvania – de la 4,1% la 4,5% și Comisia Europeană – de la 3,9% la 4,4%.

Banca Națională a României arată că majorările de salarii au fost o decizie bună și nu au descurajat mediul privat. Dimpotrivă, din 2012 și până în prezent, au fost create peste 500.000 de locuri de muncă.

S-a dovedit că Partidul Social Democrat are specialiști buni în domeniul economic, iar deciziile luate au fost bune. Acest fapt a fost dovedit de către instituții financiare de prestigiu, confirmând faptul că programul de guvernare PSD–ALDE aduce beneficii certe în economie.

Este evident acum că, dacă Guvernul, în ansamblul său, urmează punct cu punct programul de guvernare, vom avea creștere economică și că această creștere economică va ajunge în buzunarele românilor.

Legea salarizării va fi adoptată și salariile românilor vor crește în continuare – și în educație, și în sănătate, și în toate domeniile. Va crește astfel și numărul românilor din clasa de mijloc.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi.

„Guvernul oferă noi stimulente pentru elevii merituoși” Încă o premieră pentru învățământul românesc vine din partea Cabinetului Grindeanu și trebuie salutată! Vorbesc despre faptul că tinerii absolvenți de liceu cu rezultate deosebite la învățătură pot primi granturi de cercetare, potrivit unei hotărâri adoptate de Executiv. Programul „Grantul pentru tinerii cercetători Regele Carol I” este destinat absolvenților care, pe parcursul celor patru ani de liceu, au avut rezultate deosebite la diverse olimpiade naționale și internaționale.

Nu doar că salut această oportunitate, pe care mulți dintre noi nu au avut-o în școală, dar țin să atrag atenția că sunt eligibili pentru acordarea grantului absolvenții de liceu

care au obținut cel puțin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaționale sau naționale de științe și care sunt înmatriculați într-o instituție de învățământ superior din România, începând cu anul universitar 2017–2018. De menționat că subvenția acordată se atribuie fiecărui candidat înmatriculat într-o instituție de învățământ superior acreditată, din România, pe întreaga durată a studiilor universitare din ciclul 1, respectiv licență, și, după caz, conform deciziei studentului, și din ciclul 2, cel al masteratului. Valoarea anuală a recompensei se stabilește pentru fiecare candidat în parte, în funcție de performanța obținută la liceu.

O altă informație deosebit de importantă este că pentru laureații la olimpiadele internaționale se acordă sume cuprinse între 1.500 de euro și 3.500 de euro pe an. Suplimentar față de aceste sume, se mai pot acorda încă 500 de euro/an pentru fiecare student, pentru participarea la evenimente științifice internaționale și/sau pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Ministerul Cercetării și Inovării este cel care va acorda aceste sume în lei, la cursul stabilit de Banca Națională a României, la data începerii fiecărui an universitar. Programul se va derula timp de 10 ani, iar, în baza evaluării succesului lui, va putea fi continuat.

Acest plan de activități reprezintă o componentă a unui program mai amplu, denumit „Brain Return”, care, prin implementarea sa, certifică preocuparea Executivului român pentru păstrarea în țară a „vârfurilor” acestui popor, precum și strategia pentru întoarcerea acasă a celor care deja constituie diaspora științifică.

„Autostrada Pitești–Sibiu”

Cred că existența unei rețele de transport rutier rapid este esențială pentru dezvoltarea României. De aceea am ales să vă prezint astăzi unul dintre proiectele hotărâtoare pentru țara noastră. Este vorba despre autostrada Pitești–Sibiu, o lucrare cu prioritate zero, atât de așteptată de toată lumea, nu doar din prisma nevoilor românești, ci și din perspectivă europeană.

Prin gradul său ridicat de importanță, proiectul de infrastructură a atras și atenția Comisiei Europene, care insistă ca această autostradă să se realizeze cât mai repede, aceasta întrucât, în prezent, este un segment lipsă al coridorului paneuropean Rin–Dunăre, parte a rețelei transeuropene de transport.

Însuși comisarul pentru politică europeană Corina Crețu a precizat că tronsonul Pitești–Sibiu are întâietate în privința investițiilor. Costul total al construcției este estimat la aproape două miliarde de euro, suma fiind prevăzută în Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014–2020, iar suma venită din partea Uniunii Europene este una semnificativă, mai exact 1,25 miliarde de euro, contribuția nerambursabilă de până la 85% reprezentând un avantaj financiar direct pentru statul român, care, practic, va câștiga bani din acest proiect.

Cred că insistențele venite din partea Comisiei Europene ar trebui să ne impulsioneze și mai mult, pentru ca această autostradă să fie gata în cel mai scurt timp, pentru că, până acum, acțiunile s-au lăsat așteptate sau au venit greu și s-au lovit de multe obstacole.

Autostrada de la Pitești la Sibiu, care urmează să unească portul Constanța, capitala București și Uzina Dacia de granița de vest și Occidentul european, este unul dintre cele mai discutate și controversate planuri de infrastructură. În decursul a aproximativ 10 ani, s-au tot realizat studii de fezabilitate, s-au lansat licitații, s-au făcut presiuni europene. Acțiunile au fost pornite, anulate și iar reluate, dar și supuse unor șicane birocratice.

Vreau să vă reamintesc că luna asta ar trebui să fie lansate licitațiile pentru proiectarea și construcția capetelor acestei autostrăzi, conform declarațiilor premierului Sorin Grindeanu. Sper ca aceste declarații să se concretizeze și fac chiar un apel către Ministerul Transporturilor pentru a duce la bun sfârșit proiectul de infrastructură.

„Legea salarizării unitare, o nouă cârpeală a guvernării PSD–ALDE”

În România guvernată de PSD, toate marile promisiuni din programul de guvernare al actualului Executiv se dovedesc simple minciuni.

O astfel de situație o regăsim și în ceea ce privește proiectul așa-zisei Legi a salarizării unitare, care, de fapt, nici măcar nu a mai păstrat în titlu referirea la caracterul său unitar, care cel mai probabil s-a pierdut pe drum. Conștienți fiind că nu au cum să își îndeplinească obiectivul asumat cu atât aplomb, cei din PSD au redenumit-o și i-au spus simplu Proiectul legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

La fel de grav este și faptul că liderii coaliției guvernamentale îi mint în continuare pe angajații din sectorul bugetar, promițându-le majorări salariale, deși în mai multe cazuri, conform grilei de salarizare aflată în dezbaterea Parlamentului, se vor înregistra, de fapt, scăderi ale veniturilor, pentru diverse categorii. În acest context, țin să precizez că parlamentarii PSD–ALDE au respins în cadrul comisiei amendamentul inițiat de PNL, prin care se propunea ca niciun salariu aflat în plată să nu scadă. Este mai mult decât edificator acest gest al puterii!

Mai mult decât atât, în cazul în care Guvernul PSD va muta în responsabilitatea angajatului și plata contribuțiilor sociale pe care le făcea angajatorul către bugetul de stat, vom avea de-a face cu o scădere a salariilor pentru toate categoriile de bugetari.

Constatăm astfel că, în realitate, PSD se preface că dă ceva, dar, de fapt, își bagă ambele mâini în buzunarele angajaților din sectorul public.

Dublul limbaj a devenit o politică de stat pentru cei din PSD și din ALDE, iar românii vor fi singurii care vor pierde în urma unei astfel de atitudini iresponsabile de care dau dovadă aceștia.

În viziunea PNL, România și sectorul bugetar au nevoie de o lege a salarizării corecte, unitare și care să asigure echitabilitate pentru toți angajații.

Din păcate, cei din PSD refuză să înțeleagă și să corecteze problemele pe care PNL le-a semnalat punctual la dezbaterile de până acum, respingând amendamentele liberalilor care urmăreau tocmai să corecteze legea în ansamblul său.

„De ce nu le spuneți adevărul bugetarilor, domnilor guvernanți?!”

PNL a încercat, în ultimele săptămâni, să-i cheme în fața Parlamentului și, implicit, a opiniei publice atât pe ministrul finanțelor publice, domnul Viorel Ștefan, cât și pe premierul României, domnul Sorin Grindeanu, pentru a face clarificări în privința sustenabilității financiare a implementării Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, dar aceștia au refuzat în mod sistematic o dezbatere parlamentară pe această temă.

De ce credeți că guvernanții PSD–ALDE fug realmente de răspunderea în fața Parlamentului și a opiniei publice atunci când vine vorba de dezbaterea unor teme sensibile și de problemele reale legate de ceea ce promovează dumnealor, fără a lua în calcul consecințele grave ale unor demersuri nesustenabile și pline de greșeli?!

Mai mult decât atât, Constituția României stipulează faptul că „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”, iar Regulamentul Camerei Deputaților prevede foarte clar faptul că atât miniștrii, cât și prim-ministrul trebuie atât să răspundă într-un anumit termen la întrebările și interpelările care le sunt adresate de parlamentari, cât și să participe la dezbaterile politice în cadrul „Orei Guvernului” sau a „Orei prim-ministrului”, la solicitarea grupurilor parlamentare.

Dar Guvernul Grindeanu cred că se ascunde, de fapt, prin aceste refuzuri de a participa la dezbaterile din Parlament, de întrebările incomode sau din teama de a fi nevoit să spună adevărul bugetarilor, și anume că le vor fi micșorate considerabil salariile atunci când se va aplica și propunerea Guvernului PSD–ALDE de a modifica prevederile din Codul fiscal, în sensul preluării de către salariat, în totalitate, a sarcinii de plată a contribuțiilor de asigurări.

Cu alte cuvinte, dacă Guvernul PSD–ALDE păstrează această intenție de modificare a Codului fiscal, Legea salarizării unitare se va dovedi doar o mare păcăleală pentru toți angajații, deoarece o mare parte dintre aceștia vor câștiga în realitate mai puțini bani decât primesc acum, deoarece vor plăti la contribuții ce vor câștiga prin aceste măriri de salarii promise în noua lege a salarizării.

„Cine vrea să pună pe butuci un sistem medical de urgență pus pe roate?!”

Situația dezastruoasă a parcului auto al Serviciului Județean de Ambulanță Oradea, care dispecerizează peste 60 de autospeciale medicale de urgență, a fost în nenumărate rânduri prezentată în presa locală din județul Bihor.

Conform declarațiilor unor persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției amintite, mai mult de două treimi dintre autovehiculele de intervenție la urgențe din dotare au depășit durata de exploatare, acestea reprezentând un real pericol atât pentru viața pacienților pe care îi transportă, cât și pentru echipajele de medici și paramedici care le deservesc.

Aceleași surse citate susțin că ultimele autospeciale medicale au fost achiziționate în urmă cu 10 ani, iar, în condițiile în care acestea parcurg anual aproape 3 milioane de kilometri, rulajul majorității dintre ele depășește constant 600.000 de kilometri, ridicându-se, în unele cazuri, chiar și la 800.000 de kilometri.

În ultimele săptămâni, am aflat chiar din declarațiile publice ale secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, că situația semnalată de presa din județul Bihor nu este singulară, fiind sesizate probleme similare și la pacurile auto din subordinea serviciilor de ambulanță din București, Cluj, Iași, dar nu numai.

Astfel, potrivit șefului DSU, la nivelul întregii țări există în prezent mai mult de 500 de ambulanțe care au un rulaj de peste 600.000 de kilometri, în timp ce vechimea parcului auto al serviciilor județene de ambulanță și SMURD, care depășește constant opt ani, generează costuri de întreținere exorbitante.

De neacceptat este însă faptul că cel puțin aceeași vechime o au și echipamentele din dotarea acestor autospeciale, prevăzute să funcționeze independent, ca unități mobile de acordare a asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat.

Mai grav îmi pare însă, în acest moment, demersul Ministerului Sănătății, soldat cu suspendarea de către Agenția Națională a Achizițiilor Publice a licitației organizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea înnoirii parcului auto la nivelul serviciilor județene de ambulanță.

„Banii acordați cu titlul de ajutor social cresc anual, în timp ce sărăcia se adâncește. E nevoie de reformă pentru a stopa risipa!”

În anul 2001 a fost promulgată Legea nr. 416, prin care s-a încercat reformarea amplă a domeniului asistenței sociale. Prin această lege s-a dorit să se asigure venitul minim garantat persoanelor cu domiciliul în România, care să se realizeze, potrivit principiului solidarității sociale, prin acordarea ajutorului social lunar în perioade în care familiile și persoanele singure nu au venituri sau veniturile sunt foarte mici. Scopul ajutorului social, reglementat de Legea nr. 416 privind venitul mediu garantat, este acela de acordare de resurse financiare celor mai sărace categorii ale populației, în scopul de a le ajuta să depășească starea de sărăcie în care se află. Însă, dacă facem o comparație între scopul declarat și ultimele rapoarte cu privire la riscul de sărăcie și excluziune socială, vom constata că reforma gândită inițial, prin intermediul acestei legi, este, de fapt, un regres.

În ultimul raport de țară publicat anul acesta de Comisia Europeană, în luna februarie, se punctează faptul că sărăcia și excluziunea socială rămân la un nivel ridicat, mai ales în rândul tinerilor, familiilor cu copii și al persoanelor cu dizabilități. Situația ne arată că, deși au trecut 16 ani, scopul ajutorului social nu și-a atins ținta.

Acest lucru poate fi dovedit și cu cifre concrete furnizate de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale. În ultimii cinci ani, sumele plătite cu titlu de ajutor social au crescut cu aproximativ 100 de milioane anual. Adică banii au fost alocați cu scopul de a-i ajuta pe cei săraci să o ducă mai bine, și totuși rapoartele de țară ne arată că riscul de sărăcie s-a adâncit.

Situația relevă de fapt că există o problemă gravă, că este nevoie de o reformă reală a domeniului asistenței sociale, astfel încât sumele alocate cu titlu de ajutor social să își atingă ținta.

Un studiu elaborat de Institutul Național de Statistică arăta că, în 2015, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în zonele Nord-Est – 35,9%, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia – 32,1%, deși banii acordați cu scopul de a-i ajuta pe cei vulnerabili să depășească starea de sărăcie au crescut anual.

„Atacurile teroriste din Marea Britanie și regândirea măsurilor de securitate”

Evenimentele recente de la Londra ne readuc în acea dimensiune a lumii de azi pe care cei mai mulți dintre noi preferăm să o lăsăm în plan secund, și anume cea a amenințării teroriste permanente și iminente.

Londra este orașul care m-a format, un oraș cosmopolit, în care am trăit alături de cetățeni de diferite naționalități și în care am văzut că, oricât de diferiți suntem ca oameni, putem studia împreună sau ne putem uni pentru o cauză comună. Din păcate, în ultimele trei luni, Marea Britanie a trecut prin nu mai puțin de trei atacuri teroriste: atacul de pe podul Westminster Bridge din Londra, soldat cu patru morți, atacul de la Manchester, soldat cu 22 de morți, și cel din acest sfârșit de săptămână, de la Londra, soldat cu 7 morți. Îmi exprim pe această cale condoleanțe pentru victimele celui mai recent atac terorist.

Dincolo de regretul pe care îl simțim cu toții față de pierderile de vieți omenești, nu putem să nu observăm că ne confruntăm cu manifestarea mai multor tipuri de atacuri teroriste, fiecare periculos în felul său. Atacul de la Manchester a fost un atac coordonat. Este genul de atac care urmărește să producă multe victime și este pregătit din timp. Necesită procurarea de material explozibil, motiv pentru care se expune mai mult în faza de pregătire și poate fi, prin urmare, relativ mai facil de depistat. Atacul din acest sfârșit de săptămână de la Londra este un atac care nu a necesitat pregătire, obiectele cu care a fost operat atacul sunt din uzul curent. Din păcate, deși victimele sunt în număr mai mic, toate celelalte elemente îl fac mai greu de anticipat și oprit. Mai mult, pericolul imitației este unul foarte mare.

Probabil nu este întâmplător faptul că frecvența atacurilor a crescut recent, odată cu pierderea de teren a ISIS în Siria și Irak – până acum a fost pierdut Mosul și ieri a fost pornită o nouă campanie în Raqqa.

În acest context, se impune o regândire a măsurilor de securitate, în vederea preîntâmpinării unor noi atacuri. Este clar că e nevoie de o mai mare preocupare la nivel de microidentificare a potențialelor amenințări și de prevenire a acestora.

„Sistemul bolnav de sănătate al României”

Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei naționale de sănătate 2014–2020, al cărei scop principal este îmbunătățirea stării de sănătate a populației României, ar trebui să reprezinte o prioritate a Guvernului Grindeanu, în special a Ministerului Sănătății, însă autoritățile competente evită să acționeze în acest sens.

O primă măsură cuprinsă în programul de reformare a sistemului de sănătate este construcția spitalelor regionale. Însă derularea proiectelor este încetinită din motive birocratice, cu toate că Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană susțin financiar dezvoltarea sistemului sanitar din România, avertizând însă că fondurile trebuie epuizate până în 2020, în cazul spitalelor regionale viitoare din Cluj, Iași și Craiova. Ministerul Sănătății evită însă subiectul spitalului regional care ar trebui construit în București, neprecizând modul de finanțare al proiectului și momentul începerii execuției acestuia.

În plus, o altă problemă evidentă este în cazul spitalelor județene, precum Spitalul Județean de Urgență Sibiu, aflat în administrarea consiliului județean, care are o vechime de peste 100 de ani. În acest sens, construcția unui nou spital în Sibiu reprezintă o prioritate pentru județ, dar acest demers a fost încetinit, chiar blocat, în momentul alocării fondurilor de investiții din bugetul de stat.

În acest sens, cooperarea îngreunată a autorităților de la nivel central cu cele locale și birocrația necesară pentru pregătirea documentelor proiectelor duc la imposibilitatea începerii lucrărilor pentru construirea celor trei spitale, cu toate că fostul premier preconiza ca dată de începere a proiectelor cea de-a doua jumătate a anului 2017.

De asemenea, Ministerul Sănătății nu este capabil să remedieze situația de criză a medicamentelor de pe piața din România, care se adâncește pe zi ce trece. Lipsa multor medicamente este o realitate de necontestat, iar acest adevăr a fost evidențiat după ce mai multe companii internaționale furnizoare de medicamente și-au retras produsele de pe piață sau exportă în cantități mult mai mici, invocând motive comerciale, și anume faptul că Guvernul României decontează la preț mult prea mic medicamentele.

Reprezentanții Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar din Iași, USLIP, protestează în stradă pentru că PSD nu și-a respectat promisiunile din campania electorală și din programul de guvernare.

Nemulțumirile pornesc de la falsele promisiuni privind remunerațiile cadrelor didactice. Spre exemplu, majorările salariale de 20 de procente începând cu 1 iulie 2017, conform programului de guvernare, nu au fost acordate nici până în prezent. De asemenea, calcularea incorectă a sporurilor salariale la baza salarială din decembrie 2016, și nu la cea din mai 2017, este o altă neregulă sesizată de salariații din învățământ.

Este un protest legitim, pentru că, având o majoritate zdrobitoare în Parlament, PSD și sateliții își permit să-și încalce toate promisiunile din campania electorală. După ce au scos peste 45% la Iași, garantând, prin cadre didactice puse pe listă la parlamentare, sprijinirea educației, după ce a primit un vot masiv, PSD a uitat complet de cei pe care spunea că vrea să îi reprezinte.

Au mințit și nu le pasă! Să nu-ți bați joc de oameni e mai important decât să nu-i poți ajuta! Sper că cei doi profesori care au fost pe listele PSD la parlamentare, care spun elevilor și studenților să nu înșele, să facă ei întocmai! Adică să ia atitudine! Dacă nu vor lua atitudine, înseamnă că girează minciuna!

Domnilor parlamentari ai PSD, profesorii sunt în stradă din cauza promisiunilor nerespectate ale PSD. Nu vă faceți că nu îi auziți!

„Dragnea, Grindeanu și Bodog, emblema incompetenței care ucide!”

Ultima veste neagră pe care ne-a oferit-o mass-media zilele acestea ne spune că numărul deceselor copiilor nevaccinați nu s-a oprit, și crește de la o săptămână la alta și, până astăzi, 27 de micuți s-au stins din viață, pentru că țara are un Guvern condus de mai mulți prim-miniștri, profund incompetenți, care mai mult își pun piedici între ei decât să guverneze.

De ce încă mor copiii în România anului 2017? Dintr-un motiv absolut banal: pentru că Guvernul, prin Ministerul Sănătății, nu a fost în stare, nici după jumătate de an de când a venit la putere, să asigure stocurile necesare de vaccinuri împotriva unei boli eradicate de multe decenii în majoritatea statelor cât de cât dezvoltate – rujeola. Dacă aș fi văzut

că vaccinurile apar ca prin minune, peste noapte, de la nu știu ce furnizor, prieten cu nu știu cine, cu un preț de nu știu câte ori mai mare, aș fi înțeles imediat că nu mai este vorba despre incompetență, ci despre pură hoție! Însă nu pot să nu constat că, și la atâtea luni de la declanșarea deceselor copiilor, în România încă nu sunt vaccinuri suficiente! Una spune ministerul, una susține propaganda și alta se întâmplă în realitate!

În prezent, rujeola ucide fără milă orice prunc neimunizat, pentru care Guvernul se bucură că a mai făcut o economie bugetară. Rujeola continuă să ucidă orice școlar pentru care părinții nu au avut bani să comande de la mii de kilometri distanță vaccinul care i-ar fi salvat viața. Repet! Este vorba despre rujeolă!

Însă amenințările la adresa micuților, mai ales în primii ani de viață, sunt multiple. De aceea ministerul ascunde adevărata situație a imunizării copiilor împotriva tuturor bolilor pentru care știința medicală are leacuri și pentru care Guvernul are obligația să asigure imunizarea. De ani de zile atrag atenția asupra faptului că în Bucovina, mai ales în școlile din mediul rural, hepatita este o constantă! Oare câți copii sunt imunizați împotriva virusului hepatitei, deși, statistic, banii grei se cheltuiesc în acest scop? Acest dispreț total pentru starea de sănătate a copiilor ne-a aruncat în topul european al rușinii, care se referă la cea mai mare mortalitate a copiilor la nivelul Uniunii Europene.

„Legea minciunilor unitare sau cum face PSD să ia cu două mâini ceea ce dă cu o mână”

Legea privind salarizarea unitară în sistemul public este o colecție de minciuni adunate sub formă de norme juridice.

În campania electorală, PSD a promis că toate salariile din sectorul bugetar vor crește, niciun salariu nu va scădea. Acum, ministrul muncii spune că „...unele salarii vor scădea”. PSD a promis o lege echitabilă, iar acum introduce discriminări în familia salarială a magistraților, încălcând Constituția. PSD a mințit că legea va fi aplicabilă de la 1 iulie 2017, iar acum amână aplicarea ei pentru perioada 2018–2022. PSD a mințit că va fi o lege unitară, și a introdus excepții pentru unele categorii de funcționari care vor fi remunerați, în continuare, după grile salariale stipulate în acte normative cu caracter special. PSD a promis o creștere reală a veniturilor prin noua lege de salarizare unitară, iar ministrul finanțelor publice afirmă, în presa străină, că această creștere va fi neutră, pentru că banii plătiți în plus de stat vor fi returnați acestuia de bugetari prin noi taxe și impozite.

Apropo, domnule ministru Viorel Ștefan, cât de mult veți crește pragul minim, obligatoriu prin lege, de stabilire anuală a impozitelor și taxelor locale? Îl veți tripla sau îl veți înzeci în următorii doi ani? Aceasta va fi „echitatea” legii PSD? Ceea ce dați cu o mână funcționarilor din aparatul de stat veți lua cu două mâini de la toți românii care dețin un bun în proprietate? _Quod erat demonstrandum!_

Calculele sunt făcute. PSD și-a suflecat mânecile și a consacrat minciuna prin lege. La televizor și pe hârtie, cifrele din „legea minciunii unitare” încântă, însă realitatea va demonstra că bugetarii au fost „făcuți la buzunare”, conform unei celebre sintagme din jargonul românesc, prin norme juridice mincinoase adoptate de majoritatea PSD–ALDE.

„Guvernarea PSD–ALDE – circ fără pâine!”

În toată istoria postdecembristă nu a mai existat un guvern care să își demonstreze mai flagrant incompetența într-un timp atât de scurt. Singurele „performanțe” notabile ale alianței PSD–ALDE au putut fi văzute la mai puțin de o lună de la învestitura Guvernului, când, afișându-și adevărata față și adevăratul scop al guvernării, a reușit să scoată în stradă și să revolte sute de mii de români. De atunci și până acum, în dreptul acestei guvernări nu putem contoriza decât minusuri și pași mari în direcția înapoi: dezechilibrarea bugetului de stat pe termen lung și foarte lung, niciun euro absorbit din fondurile europene, măsuri promise în programul de guvernare uitate cu totul, stângăcii și măsuri antieconomice luate aproape zi de zi, decontate de antreprenorii și angajații din sectorul privat.

În Roma antică, politica împăraților romani autoritari era aceea de a oferi poporului circ și pâine, pentru a câștiga popularitate în rândul acestuia și pentru a-i face pe locuitorii cetății să uite de viața proastă pe care o duceau și să uite total de faptul că nu aveau decât drepturile pe care le permitea împăratul. Și în istoria noastră relativ recentă

am mai avut guvernări ghidate de acest principiu, în care circul și pâinea i-a ținut la guvernare și un mandat întreg. Cu toate acestea, alianța PSD–ALDE ne oferă de circa șase luni un cu totul alt model, și el s-ar descrie în „circ fără pâine”.

Vă rog să faceți un efort și să-mi spuneți dacă, în afară de scandaluri, certuri, comisii de anchetă pentru motive care mai de care mai năstrușnice, intrigi de proastă calitate și false piese de teatru între polițistul rău Grindeanu și polițistul bun Dragnea, mai puteți remarca altceva în tot răstimpul de când PSD–ALDE a preluat puterea! Nu vă străduiți să căutați, pentru că nu găsiți decât circ ieftin și teme fără relevanță pentru problemele reale ale cetățenilor, fără impact și relevanță pentru cei care susțin economia reală și încearcă să mențină vii afacerile, deși Guvernul se luptă din răsputeri să-i prăbușească, cu mai multă birocrație și cu bulversarea generalizată a politicii fiscale.

„Nu ignorați sistemul medical!”

Din păcate, în România, 60% dintre ambulanțe sunt uzate, iar oricând un astfel de vehicul poate deveni un real pericol pe patru roți. Lipsa unui parc auto suficient de ambulanțe este o problemă la nivel național, inclusiv în București. Totodată, serviciul de ambulanță are mari probleme din cauza unui personal insuficient și din cauza unor dotări insuficiente. Problema cea mare este faptul că sistemul medical este ignorat de Guvernul PSD–ALDE, iar acest lucru lasă pacienții români pe drumuri.

Cei de la PSD, în campania electorală, și-au luat angajamentul că vor achiziționa 3.000 de ambulanțe, una în fiecare sat. Aceia care au propus o astfel de soluție decidenților politici nu au luat în considerare faptul că acestea implică angajări de personal și că este necesară înlocuirea a peste 1.000 de ambulanțe învechite. Ca să avem în fiecare ambulanță măcar un ambulanțier și un asistent înseamnă că va trebui să angajăm un număr de 30.000 de persoane noi la serviciile de ambulanță, 15.000 de ambulanțieri și 15.000 de asistenți, pe considerentul că pentru fiecare post permanent trebuie cinci persoane care să acopere și concediile și să asigure o activitate continuă. De unde vom angaja 15.000 de asistenți care să deservească cele 3.000 ambulanțe? Și de unde cei 15.000 de ambulanțieri? Și cum îi instruim, într-un timp atât de scurt, să lucreze pe ambulanțe? Și ce facem cu înlocuirea parcului actual de ambulanțe din municipii, orașe și sate unde avem deja stații și echipaje? Acest proiect ar însemna că ne vor trebui în jur de 1.400 de ambulanțe ca să înlocuim ce avem învechit, la care să adăugăm 3.000 de ambulanțe suplimentare, în total 4.400 de ambulanțe, la care să suplimentăm paralel personalul ambulanței de la 12.000, cât este actualmente, la 42.000.

În concluzie, această propunere este nerealizabilă. Da, avem nevoie de ambulanțe, dar nu de 3.000! Cea mai bună soluție este înlocuirea celor vechi!

Trebuie să ne gândim că românii sunt în pericol în fiecare zi, în condițiile în care parcul de ambulanțe este învechit și insuficient la nivel național. Ministerul Sănătății trebuie să achiziționeze ambulanțe pentru toată România, indiferent că vorbim de SMURD sau de serviciul de ambulanță.

Voi vorbi astăzi despre un aspect extrem de important care afectează în mare măsură comunitățile urbane mici, cu populație sub 20.000 de locuitori.

Orașele din această categorie sunt, astăzi, practic, condamnate la subdezvoltare.

La acest moment, orașele mici din România sunt excluse de la posibilitatea de a depune, spre finanțare, proiecte în cadrul Axei prioritare nr. 4 – Dezvoltare urbană durabilă, în condițiile în care Programul Operațional Regional prevede că finanțarea aferentă acestei axe se va distribui exclusiv către municipiile reședință de județ.

Totodată, orașele mici și mijlocii, cu o populație de până la 20.000 de locuitori, sunt excluse și de la posibilitatea

de a depune spre finanțare proiecte în cadrul Axei prioritare Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban, Prioritatea de investiții 9.1 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, ca urmare a propunerilor actuale ale Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional, pentru actuala perioadă de programare.

De asemenea, aceste comunități locale sunt excluse și de la posibilitatea de a depune spre finanțare proiecte în cadrul Axei prioritare nr. 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, ca urmare a obligativității existenței unui parteneriat oraș–județ, fapt care restrânge drastic posibilitatea depunerii unor proiecte de către autoritățile locale de la nivelul acestor orașe.

În cadrul Programului Operațional Regional, orașele pot beneficia de finanțări și în cadrul axelor prioritare nr. 7, 8, 9, 10, însă aceste linii de finanțare nu se adresează cu exclusivitate acestora, ci tuturor unităților administrativteritoriale, ceea ce face ca alocările financiare de care pot beneficia orașele să fie nesemnificative în raport cu necesitățile lor.

În concluzie, singura sursă de finanțare realistă pentru orașele mici și mijlocii, până în 20.000 de locuitori, este accesarea PNDL.

Astfel, localitățile din mediul urban, altele decât municipiile, sunt condamnate la o diminuare dramatică a ritmului de dezvoltare, prin reducerea numărului de investiții, fapt care va atrage creșterea șomajului, diminuarea confortului în spațiul public pe care îl vor oferi aceste orașe.

„Salvări sau sicrie pe patru roți?”

Îi atrag atenția domnului prim-ministru Sorin Grindeanu că Guvernul pe care îl conduce nu a fost desemnat să livreze scandaluri interne, ci rezultate! Cu atât mai grav este atunci când neînțelegerile din cadrul Executivului au un efect direct, imediat asupra celei mai importante teme: sănătatea populației.

Încă de la instalare, în interiorul acestui Guvern au existat conflicte, în urma cărora marii perdanți au fost, ca întotdeauna, românii. De data aceasta, subiectul polemicii vizează șansele noastre la viață, șanse care acum se pierd într-o birocrație disputată undeva între prim-ministrul Sorin Grindeanu, oficiali din Ministerul Sănătății și din Ministerul Afacerilor Interne.

Achiziția de ambulanțe în sistemul de urgență reprezintă, în acest moment, o urgență pentru întreaga Românie. Nu însă și pentru acest Guvern și pentru premierul Sorin Grindeanu, care susține că nu sunt bani pentru reînnoirea parcului auto la serviciile județene de ambulanță și la serviciul SMURD, cel puțin nu până la rectificarea bugetară.

Cu alte cuvinte, avem un prim-ministru pentru care, la nivel declarativ, „este important ca pacienții români să beneficieze cât mai rapid de servicii moderne de ambulanță”, dar care alege să pună în continuare viața acestora în pericol, cu bună știință, și amână pe termen nedefinit achiziția ambulanțelor. Domnule prim-ministru, pentru români și, în special, pentru vasluieni, locuitorii unuia dintre județele cu privire la care dumneavoastră ați decis că nu doriți să fiți informat la zi, important nu este dacă dumneavoastră hotărâți să achiziționați ambulanțe prin Ministerul Sănătății ori prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență! Important este ca noile mașini să fie funcționale și să aibă toate dotările corespunzătoare pentru a putea fi numite „salvări”!

În acest moment, parcul auto al Serviciului Județean de Ambulanță Vaslui numără 29 de mașini, unele cu peste un milion de kilometri parcurși. Deși îndeplinesc toate condițiile pentru a fi date la casare, aceste ambulanțe transportă zilnic, pe lângă echipajele medicale, peste 140 de bolnavi, care nu au timp să cântărească riscul de a se afla în adevărate sicrie pe patru roți. Dacă uzura acestor mașini nu vă este cunoscută, aflați că la Vaslui tot mai multe salvări cedează în trafic din cauza stării tehnice precare: unele rămân fără frâne, iar altele, pur și simplu, iau foc în mers, așa cum s-a întâmplat la începutul acestui an, pe drumul care face legătura între Negrești și Vaslui. Aceasta, fără a mai lua în considerare vechimea echipamentelor de pe mașinile de salvare, echipamente care se pot defecta și ele, în orice moment, punând viața pacienților în pericol.

„Când PSD se întinde mai mult decât îi este plapuma” Astăzi nu vreau decât să întreb colegii din PSD următorul lucru: cum este să mințiți o țară întreagă? Cum este să știți că ați păcălit milioane de români, că bula de promisiuni s-a spart și că singurii care vor suporta consecințele veți fi doar voi? Până acum, de fiecare dată când se întâmpla ceva rău, spuneați că este vina lui Traian Băsescu și a oamenilor săi. De data asta, nici măcar Traian Băsescu nu vă mai poate scăpa de nemulțumirea românilor.

În cazul în care nu vă aduceți aminte, în varianta inițială a Proiectului legii salarizării, variantă concepută de Guvern și asumată de dumneavoastră, parlamentari ai PSD și ai ALDE, primele majorări se acordau de la 1 iulie 2017. Concret, de acum o săptămână trebuiau să se majoreze cu 20% soldele personalului militar și cu 5% salariile de funcție ale polițiștilor. Tot de atunci era preconizată majorarea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale și personalul care ocupă funcții de demnitate publică alese, din cadrul organelor autorităților publice locale.

Cât despre medici, cărora trebuia să li se dubleze salariile de la 1 ianuarie 2018, aceștia vor fi nevoiți să se mulțumească cu 25% în plus la salariu. Același lucru și pentru angajații din învățământ, 25% în loc de 50%.

Stimați colegi din PSD, ați preferat să faceți promisiuni nesustenabile și să mințiți fără cea mai mică doză de rușine! Unde vă este programul de guvernare, stimați PSD-iști?

Există măcar un singur punct din promisiunile dumneavoastră electorale care se poate îndeplini?

Cum veți explica unei țări întregi că acum, în al 12-lea ceas, ați constatat că nu sunt bani la buget? Cum veți explica faptul că, în loc să fiți responsabili și mai întâi să identificați sursele necesare, v-ați dat în stambă și v-a luat gura pe dinainte, fără să verificați care este realitatea din spatele promisiunilor dumneavoastră?

Sper ca acest moment să vă fie învățătură de minte, iar pe viitor românii să nu mai fie cobaii ideilor megalomanice, ale unora care se cred mai deștepți decât predecesorii lor. Luați aminte, stimați PSD-iști, și reveniți-vă! Până atunci, vă rog în numele tuturor românilor, nu ne mai mințiți!

Declarație politică despre copiii cu abilități înalte din România

Săptămâna trecută am sărbătorit Ziua internațională a ocrotirii copilului, iar mulți dintre colegi, ca și mine de altfel, au felicitat copiii din țara noastră și din întreaga lume. Pe lângă cuvintele frumoase pe care le-am transmis, am hotărât să mă documentez despre problemele pe care copiii din România le întâmpină.

După cum probabil vă așteptați, acestea nu sunt puține și toate merită luate în considerare pentru a fi cât mai urgent discutate și rezolvate. Nu am să vorbesc astăzi despre sărăcia și excluziunea socială în care se găsesc copiii acestei țări. Sunt cifre înfiorător de mari, pe care le-am semnalat în numeroase rânduri, fiind promotorul unei lupte insistente și aplecate împotriva sărăciei din țara noastră.

Astăzi vreau să aduc în discuție o altă categorie de copii pe care România nu-i apreciază suficient și nu știe ce să facă cu ei. Este vorba despre copiii cu abilități înalte, supradotați.

În țara noastră, conform statisticilor Institutului Român de Studii și Cercetări Avansate, unul din patru copii are coeficientul de inteligență de peste 130, însă viitorul nu confirmă aceste cifre, din cauza lipsei de șansă la o educație care să valorifice acest potențial. Numărul impresionant de copii români premiați la olimpiadele internaționale reprezintă un procent foarte mic. O excepție. Sunt o mică parte din cei 4% dintre copiii care se nasc superinteligenți în această țară.

Întrebarea este ce facem cu această bogăție extraordinară? Cum gestionăm procesul de învățare și socializare a copiilor foarte inteligenți, pentru a beneficia de cei mai buni inventatori, inovatori, matematicieni, genii în adevăratul sens al cuvântului?

O lege slab implementată, un Centru Național de Instruire Diferențiată care doar planifică și un ONG preocupat de această categorie de copii nu sunt tot ce ne trebuie. În Statele Unite ale Americii, Israel, Franța, Ungaria și Bulgaria, copiii supradotați sunt testați periodic, iar cadre didactice certificate se ocupă de ei pentru maximizarea abilităților. În Serbia, de exemplu, se investește anual un milion de dolari într-un centru care e considerat profitabil, pentru că generează progres economic cu ajutorul acestor copii extrem de talentați.

„Adoptarea unui mecanism privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților din ciclul preuniversitar și superior”

Obiectivul principal al actualei coaliții de guvernare și al parlamentarilor PSD–ALDE este acela de a promova inițiative pentru tineret, astfel încât copiii noștri să beneficieze de o educație de înaltă calitate, favorabilă incluziunii sociale și orientată spre viitor.

Toate deciziile adoptate de Executivul Grindeanu, precum și de echipa din Parlament care susține Guvernul au fost orientate spre creșterea accesului la educație și a stimulării performanțelor elevilor și studenților.

Este pentru prima dată când tinerii din învățământul preuniversitar care fac performanță sunt recompensați cu fonduri pentru participarea la competiții internaționale și pentru achiziționarea de materiale și echipamente care să le folosească în realizarea proiectelor științifice. Până acum, aceștia primeau doar o sumă simbolică pentru câștigarea concursurilor din țară sau din străinătate. Acest lucru este dovada că PSD este interesat să oprească exodul tinerilor din țară și să ofere o șansă pentru a se dezvolta aici, în România. Această măsură promovată de Ministerul Cercetării și Inovării vine în completarea proiectelor de lege elaborate de Guvernul Grindeanu, care sunt în dezbaterea Parlamentului pentru a fi adoptate, și anume: programul pentru tineri pentru însușirea unei profesii, programul de subvenționare a chiriilor și utilităților pentru cei care se angajează la o distanță mai mare de 50 km față de locul de reședință și programul de internshipuri, prin care companiile sunt stimulate să angajeze tineri absolvenți pentru minimum doi ani.

Cu toate acestea, consider că mai avem nevoie de o strategie prin care să adoptăm un mecanism pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, atât la nivel preuniversitar, cât și după finalizarea ciclului superior. Din acest punct de vedere, este important să ne preocupăm cu toții, indiferent de partid, de promovarea unor măsuri pentru tineri, de garantarea faptului că, la terminarea ciclului de învățământ, absolvenții dețin toate competențele de care au nevoie în contextul economiei locale și naționale.

„Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice – revenirea la dialog”

Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată acum două săptămâni de Senat, în calitate de primă Cameră.

Forma adoptată de Senat conține o serie de amendamente care au corectat forma inițială și au rezolvat o parte dintre problemele semnalate de sindicate.

În Camera Deputaților, inițiativa a rămas deschisă și au fost analizate și dezbătute un nou calup de amendamente susținute de reprezentanți ai funcționarilor publici, de sindicate și de asociații profesionale. Comisia pentru muncă și protecție socială, din care fac parte, a fost și mai deschisă către dialogul cu organizațiile interesate, tocmai pentru a adopta o formă finală cât mai bună a legii. Acest aspect este reflectat de raportul comisiei, care urmează să fie votat în plenul Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Pentru a ajunge la acest rezultat, comisia a organizat, încă de acum patru săptămâni, întâlniri cu sindicatele și reprezentanții funcționarilor publici, pentru fiecare domeniu în parte. Am fost deschiși la dialog pentru ca această lege să fie aplicabilă, funcțională, să avem echitate și să dispară disfuncționalitățile pe funcții, profesii etc. Legea respecta anvelopa bugetară – 32 de miliarde până în 2020 – și principiul nediscriminării și sustenabilității financiare.

Sigur, trecerea prin Parlament a unui astfel de proiect, cu implicarea tuturor categoriilor interesate, cu dezbateri parlamentare, reprezintă, de fapt, normalitatea. Revenirea la normalitate demonstrează că PSD știe și poate să acționeze responsabil, dar și că își respectă promisiunile electorale.

Referitor la conținutul proiectului de lege, aș dori să subliniez principiul echității care guvernează această lege. După cum cunoașteți, în acest moment, persoanele care dețin titlul științific de doctor primesc un spor de 15% din salariul de bază. Această dispoziție creează discriminări între angajații cu salarii mici, unde sporul poate reprezenta o sumă în plus de doar 150 de lei, și cei care au salarii mai mari, unde sporul poate fi semnificativ.

Declarație privind modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice

Așa după cum cunoașteți, Camera Deputaților a adoptat o serie de amendamente pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. De la început trebuie spus că respectivul act normativ are menirea consolidării cadrului legal și a întăririi capacității de control privind integritatea fondului forestier național. În mod rău intenționat, sensul actului normativ a fost denaturat, fără să se cunoască realitatea din teren.

S-a spus că amendamentele adoptate ar favoriza tăierile ilegale de lemne, că transportatorii scapă cu amenzi mai mici, că parlamentarii ar fi favorizat hoții etc. Nimic mai fals!

În primul rând, a fost nevoie de o modificare a legii, deoarece populația s-a confruntat cu o adevărată criză a lemnului de foc. În Argeș, de exemplu, doar în municipiul Pitești și în câteva locuințe din localitățile limitrofe este sistem centralizat de termoficare. În rest, oamenii au la dispoziție fie centrale de apartament – la oraș, fie alimentarea cu energie electrică, scumpă, fie, mai ales la țară, sobe pe lemne. Or, vechea lege împiedica tocmai accesul oamenilor la lemn de foc la prețuri accesibile și, în același timp, procurat în mod legal. Vechile acte normative încălcau prevederile Codului silvic, care arată că lemnul trebuie să ajungă în mod prioritar la populație, pentru împlinirea nevoilor de bază de încălzit/gătit. În condițiile împiedicării accesului la lemn ieftin de foc, consecințele au fost stimularea tăierilor ilegale și alterarea managementului durabil.

Conform fostei legi, din pădurile statului, marea majoritate a masei lemnoase destinate anual recoltării se impunea a fi valorificată pe picior și doar către operatori economici atestați, al căror obiectiv legitim este realizarea de profit. Apărea astfel o situație de exclusivitate, care era fructificată de agenții economici, având în vedere propriile obligații contractuale, inclusiv opțiunea valorificării ca biomasă pentru export. Tot acest lanț de aprovizionare extins ducea la un cost mult mai mare al lemnului pentru consumatorul final. Iată unul dintre motivele modificărilor legislative adoptate de Parlament, și poate cel mai important.

„Ziua mondială a mediului – mai aproape de natură!” 5 iunie, Ziua mondială a mediului, este cea mai importantă zi sărbătorită de Națiunile Unite pentru a încuraja conștientizarea și acțiunea la nivel mondial în favoarea protecției mediului. Ziua mondială a mediului înconjurător a fost stabilită de adunarea generală a națiunilor unite în 1972. De la lansarea sa și până în prezent, a devenit o platformă globală de sensibilizare a publicului, sărbătorită la scară largă, în peste 100 de țări.

În fiecare an, Ziua mondială a mediului este organizată în jurul unei teme, pentru a atrage atenția publicului asupra unei preocupări deosebit de urgentă a mediului. Tema pentru anul 2017 este „aducerea oamenilor mai aproape de natură”.

Dar, mai presus de toate, Ziua mondială a mediului este o „zi pentru toți”, pentru ca fiecare dintre noi să desfășoare o activitate prin care să aibă grijă de Pământ și să devină, implicit, un agent al schimbării. Acest lucru poate fi o inițiativă locală, națională sau internațională, individuală sau colectivă, fiecare este liber să aleagă.

Mai mult decât atât, doresc să subliniez faptul că, în contextul unui proces rapid de încălzire globală, avem datoria de a lupta împotriva distrugerii stratului de ozon, de a păstra calitatea apei, de a lupta împotriva secetei și a deșertificării și, nu în ultimul rând, de a combate defrișările masive. Știm cu toții că acest fenomen al defrișărilor masive este un subiect fierbinte în România.

Adresez acest mesaj tuturor, pentru a face un minim gest în consens cu natura. Este vital să acordăm importanța cuvenită mediului înconjurător și să sădim, în mintea și sufletul fiecărui cetățean, conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură și nu poate trăi în afara ei.

Fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătățirea calității vieții si la păstrarea mediului înconjurător. Gesturile mici construiesc faptele mărețe: să protejăm parcurile, să plantăm un copac, copacii au un rol esențial în echilibrul naturii, să sădim o floare, să curățăm albiile râurilor și pădurile, să reducem pe cât putem emisiile nocive, dar și să-i ajutăm pe cei de lângă noi să înțeleagă importanța acestor acte.

„Rata șomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 23 de ani”

Potrivit Strategiei de dezvoltare teritorială a României, adoptată de Guvern în ședința de săptămâna trecută, veniturile disponibile ale gospodăriilor din mediul rural sunt cu circa 25% mai mici decât cele ale gospodăriilor din mediul urban. Autorii documentului au evidențiat, de altfel, mai multe provocări, pentru care sunt necesare soluții imediate.

România se află, așa cum arată această strategie, la un moment de răscruce, în care trebuie să se reașeze modul de administrare al potențialului țării noastre. Un moment de răscruce în administrație, care ne găsește, din fericire, într-un context economic favorabil.

Banca Mondială a revizuit estimarea de creștere a economiei României la 4,4%, față de 3,7%, cât se anunțase în luna ianuarie, o creștere economică care se simte și în buzunarul românilor, având în vedere faptul că rata șomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 23 de ani. În prezent, țara noastră ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană privind cea mai mică povară fiscală, după Irlanda, iar acest lucru impulsionează investitorii să vină în România, nu pentru salarii mici, ca până acum, ci pentru un mediu de afaceri prietenos. De altfel, în primul trimestru am avut 45% creștere a investițiilor străine în România.

Iată, așadar, mai multe semnale economice care demontează previziunile apocaliptice ale celor care au criticat măsurile adoptate de guvernarea PSD.

Avem toate datele necesare pentru a ne continua programul și pentru a implementa măsurile care vor așeza România pe harta statelor europene, unde nivelul de trai este mai mult decât decent.

„Noua legislație, sprijin pentru românii de peste hotare” Legislația privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată și adaptată comunităților noi și evoluției continue a contextului european, potrivit actelor normative adoptate de Guvern săptămâna trecută.

În jur de patru milioane de români trăiesc în afara țării, români pentru care acasă poate să fie și simplul fapt că pot vorbi limba română sau că au acces la cărți în limba română, la programe culturale care să le aducă România mai aproape. Pentru că oriunde ne-am afla în lume, avem în suflet frumoasa noastră Românie. Și, indiferent de țara de adopție, România rămâne mereu „acasă”, iar schimbările legislative sunt menite să consolideze această legătură.

Astfel, cele mai importante modificări sunt:

– completarea definiției termenului „români de pretutindeni”, prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință;

– mai apoi, a fost introdusă prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în statele de reședință. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni poate facilita, prin noile schimbări, reinserția socială și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară.

Schimbările propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și adoptate de Guvern vor susține organizațiile românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how și care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investițiile sau turismul în România; vor facilita implicarea profesioniștilor din diaspora în administrația centrală sau locală și valorificarea în țară a experienței profesioniștilor români din diaspora, în domenii diverse, precum: cercetare, investiții, comerț, educație, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură.

Toate aceste reglementări vor oferi contextul unei mai bune legături cu românii noștri plecați din țară, o legătură de care avem cu toții nevoie, atât cei rămași acasă, cât și cei aflați departe de România.

„Creșterea numărului de posturi și modificarea încadrării personalului contractual civil care lucrează la Serviciul Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor” Eliminarea taxei de mediu a fost o măsură așteptată de cetățeni, pe care economia noastră și-a permis-o, iar în acest fel au rămas mai mulți bani în buzunarul fiecărui proprietar de autoturism. În județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României din 2014, până în prezent sunt 20.000 de persoane fizice și juridice care au plătit timbrul de mediu și care trebuie să-și recupereze banii.

Cu toate acestea, în ultimele trei luni a crescut numărul de persoane care au dorit să înmatriculeze un autovehicul, iar serviciile poliției rutiere din toată țara, inclusiv din județul Botoșani, nu fac față fluxului ridicat de cereri venite din partea transportatorilor, dar și a persoanelor fizice.

Cu toate că Ministerul Afacerilor Interne a luat în ultimele luni măsuri concrete pentru rezolvarea acestei situații, prin suplimentarea numărului de posturi și prin realizarea on-line a programărilor, problemele nu s-au rezolvat, întrucât timpul de așteptare este în continuare foarte ridicat, iar personalul din cadrul Serviciului Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor nu face față cererilor venite din partea persoanelor fizice, cât și a transportatorilor.

În același timp, personalul contractual civil din cadrul Serviciului Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor își desfășoară activitatea în condiții improprii de lucru.

De aceea, vă propun să aducem mai multe amendamente la Legea salarizării unitare, astfel încât personalul contractual civil din cadrul Serviciului Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor să fie încadrat în corpul funcționarilor publici și să îi fie crescute veniturile la nivelul angajaților din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor.

Serviciile publice comunitare regim permise conducere și înmatriculare a vehiculelor din județe sunt formate din: ofițeri de poliție, agenți de poliție și personal contractual.

„Tinerii pe primul plan, atât pentru Executivul de la București, cât și pentru conducerea Uniunii Europene”

Așa cum am promis atunci când am cerut votul românilor, am adoptat în programul de guvernare un set de măsuri dedicate tinerilor, astfel încât să oprim exodul acestora în străinătate. La finalul acestei guvernări, după ce vom adopta toate proiectele de lege și programele pe care ni le-am propus, vrem ca fiecare tânăr din țara noastră să aibă o perspectivă pentru a se dezvolta profesional și pentru a-și întemeia o familie aici, și nu departe de casă, printre străini.

De ce avem nevoie de un program pentru tineri? Pentru că ultimele statistici ale Eurostat, din perioada guvernării tehnocrate, ne arătau că unul din cinci tineri sub 25 de ani era șomer, 1,5 milioane de tineri români erau cu risc de sărăcie, unul din cinci tineri din România între 15 și 29 de ani nici nu învăța și nici nu lucra, țara noastră era pe locul întâi în Uniunea Europeană, cu cea mai mare pondere a tinerilor care locuiesc în locuințe supraaglomerate, iar 70% dintre tinerii români nu își permiteau să facă credit pentru o locuință.

Toate aceste realități negative au început să fie uitate și, la aproape șase luni de la preluarea guvernării de coaliția PSD–ALDE, putem spune că tinerii au început pentru prima dată să fie luați în seamă de Executiv și de Parlament. Am adoptat programe pentru tineri pentru însușirea unei profesii, și mă refer aici la cele de ucenicie, pentru învățarea unei meserii, și la cele de stagiu, pentru dobândirea experienței profesionale. De asemenea, a fost aprobat de Guvern Programul de subvenții pentru chirii și deplasare, pentru creșterea accesului tinerilor la piața muncii. În câteva zile vor începe înscrierile în programul „Start-up Nation” România. Ministerul Dezvoltării a început Programul național de locuințe pentru tineri cu subvenționarea chiriei, au crescut bursele pentru studenți și s-a instituit gratuitate în orice perioadă a anului pentru deplasarea studenților cu trenul. Până la finalul anului urmează o serie de alte 5-6 măsuri dedicate integrării tinerilor pe piața muncii și stimulării acestora pentru a deschide o afacere.

„Măsurile promovate de coaliția PSD–ALDE au adus creștere economică și mai multe locuri de muncă”

Banca Mondială și-a revizuit estimarea privind creșterea economică, de la 3,7% în ianuarie la 4,4% în prezent.

Creșterea salariului minim este evaluată de economiștii din țara noastră ca fiind cea mai bună decizie economică luată în ultimii cinci ani. Cel puțin așa arată graficele BNR, conform ultimului raport de stabilitate macroeconomică, prezentat săptămâna trecută de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, care a făcut parte din Guvernul Ponta, când a venit la putere în mai 2012, fiind unul dintre promotorii acestei decizii.

Așadar, avem două analize importante legate de mersul economiei.

Pe de o parte, Banca Mondială și-a revizuit estimarea privind creșterea economică, de la 3,7% la 4,4%, alăturându-se altor instituții financiare internaționale care și-au revizuit în sens pozitiv estimările privind economia României: FMI, BERD și Comisia Europeană.

Pe de altă parte, BNR arată că majorările de salarii au fost o decizie bună și nu au descurajat mediul privat, ci, dimpotrivă, au creat peste 500.000 de locuri de muncă, începând din 2012.

Astfel, s-a dovedit că PSD are specialiști buni în domeniul economic și că deciziile noastre au fost bune. Iată că instituții financiare de prestigiu confirmă faptul că programul PSD aduce beneficii certe în economie.

Este evident acum că, dacă Guvernul în ansamblul său urmează punct cu punct programul de guvernare, vom avea creștere economică, și această creștere va ajunge în buzunarele românilor.

În perioada ianuarie–martie 2017, în țara noastră au fost create peste 65.000 de noi locuri de muncă. În același timp, în primul trimestru al acestui an s-au încasat cu 7,2% mai multe venituri la bugetul de stat.

Toate aceste statistici arată că ne facem treaba și ne îndeplinim angajamentele pe care le-am luat față de români atunci când le-am cerut votul. Cel mai important este să nu dezamăgim nicio categorie socială sau profesională și să reușim să creștem veniturile pentru toată populația, astfel încât fiecare român să simtă că trăiește mai bine decât o făcea anul trecut.

„Președintele Iohannis și diplomația românească pot detensiona relațiile SUA–UE”

Întâlnirea președintelui României, Klaus Iohannis, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, la Casa Albă, vine într-un moment extrem de complicat. Actuala administrație a SUA se pare că dorește alt model de relații internaționale și favorizează alt sistem de alianțe. În același timp, vestul Europei caută o soluție de securitate care să fie peste cadrul NATO, mergând până la ideea unei armate proprii.

România, ca membru al NATO și al Uniunii Europene, semnatar al unui parteneriat strategic cu SUA, este o excepție a regiunii privind filoamericanismul, în opoziție cu ceea ce se întâmplă, de exemplu, cu Bulgaria sau Ungaria. Legăturile noastre cu SUA sunt privilegiate la nivel atât militar, economic, cultural, cât și al construirii unei democrații liberale perfectibile.

A decide între UE și SUA este de neimaginat. România nu poate și nu trebuie să ajungă în această situație! De aceea, trebuie să mizăm pe priceperea și maturitatea diplomației noastre, pe o politică externă care să ne protejeze interesele și să ne ferească de alegeri imposibile!

Pe de altă parte, am dovedit mereu, și trebuie să ne mândrim cu acest lucru, că ne respectăm angajamentele față de toți partenerii. Ca urmare, România se află printre cele 190 de țări care au semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Așadar, în ciuda diferențelor dintre partenerii noștri, avem certitudinea că putem lucra cu ei pe teme majore în care există consens.

Retragerea SUA din Acordul de la Paris, precum și declarațiile președintelui Trump generează, pe termen scurt, efecte la nivelul relațiilor de putere, în cadrul economiei globale și al politicilor de securitate. Însă, în ciuda unei etape complicate și imprevizibile în leadershipul american, acordul României pentru parteneriatul strategic nu este manifest doar în funcție de administrația de la Casa Albă, ci ilustrează o puternică legătură între SUA și statul nostru.

„Sărăcia în rândul copiilor din mediul rural a atins cote îngrijorătoare”

Politicienii români aflați astăzi la conducerea țării se concentrează mai mult asupra unor probleme care țin strict de propria agendă politică sau de plasarea unor efecte de fum care ar putea să le aducă voturi cât mai multe la viitoarele alegeri: promit creșteri de pensii, de salarii, ajutoare sociale etc. Tot mai frecvent, aceștia sunt preocupați de statistici care privesc evoluția produsului intern brut, rata șomajului, rata economisirii, dar nu vedem aproape deloc factori de decizie care să se aplece asupra unor statistici la fel de importante, dar care zugrăvesc o situație mult mai gravă. Mă refer aici la faptul că peste jumătate dintre copiii români trăiesc în sărăcie, iar unii chiar în sărăcie extremă. Iar situația este de-a dreptul disperată în mediul rural.

Într-un raport al Parlamentului European se arată că în această privință România conduce detașat, cu 51%, urmată de Bulgaria. Dureros, dar și alarmant este faptul că, din cauza sărăciei, copiii de la sate abandonează școala timpuriu, iar șansele acestora la educație scad în fiecare an. Depopularea satului românesc a condus încet, încet la o ruinare treptată a acestuia, la o lipsă totală de speranță și perspectivă pentru cei care au decis să rămână acolo. Si nu este vina acestora că s-au născut la țară. De ce pentru acești copii români copilăria nu reprezintă un prilej de bucurie și inocență? De ce aceștia se culcă, de cele mai multe ori, nemâncați? De ce sunt văzuți, de multe ori, drept o mână de lucru suplimentară în agricultură, construcții sau alte munci grele, abandonând școala?

Nu este posibil ca după 27 de ani de democrație aceste statistici negative să ne facă campionii Europei nu numai la sărăcie, analfabetism, ci și la mortalitatea infantilă!

Actuala guvernare trebuie să fie responsabilă si să recunoască că ne aflăm în fața unei probleme grave, din care se pare că nu mai putem ieși dacă nu sunt luate urgent masuri concrete. Lipsa educației, de care se tot vorbește, este cea care alimentează starea acută de sărăcie în care trăiesc copiii din mediul rural și nu numai.

Nu îmi doresc decât stoparea sărăciei în care trăiesc copiii și rezolvarea acestei situații pe termen lung, printr-o strategie națională care să rezolve dezechilibrele economicosociale dintre mediul urban și cel rural. Statul român trebuie să se implice și să susțină cu eforturi materiale semnificative educația acestor copii, pentru că sărăcia nu face altceva decât să le submineze educația și să le blocheze viitorul.

„Platforma informatică a asigurărilor de sănătate – un eșec pe care nu și-l asumă nimeni”

Vin în fața Domniilor Voastre pentru a trage un semnal de alarmă legat de Platforma informatică a asigurărilor de sănătate, pe scurt, de nefuncționarea acesteia la parametri normali.

Sistemul, care a costat 184 de milioane de euro, șapte ani de implementare și două amânări, la care se adaugă și doi ani de rateuri, este o rușine națională și un eșec pe care nu și-l asumă nimeni.

În calitatea mea de medic, cu peste 40 de ani de activitate în domeniu, precum și de asigurat, pot să vă spun că nu vom avea niciodată un sistem sanitar performant dacă nu punem la punct acest sistem.

Vorbim aici de peste 12 milioane de români care au primit acest card și care de multe ori se văd în situația de fi reprogramați sau amânați de medic, farmacist sau laborator, cu explicația seacă „a căzut sistemul”.

Medicii sunt puși în situația ingrată de a petrece mult mai mult timp în fața unui calculator, în lupta cu un sistem care dă permanent rateuri, decât cu pacientul care are nevoie de ajutor. Nu este firesc ca unui medic care a depus un jurământ pentru ajutorarea celor bolnavi să-i fie impietată activitatea de un sistem aflat în moarte clinică!

Este o rușine ca în România, țara cu cel mai rapid internet din lume, precum și un veritabil incubator de IT-iști care ne reprezintă cu succes în străinătate, să nu putem să punem la punct un sistem informatic care să ușureze munca celor care au grijă de sănătatea românilor! Dreptul la sănătate și îngrijire medicală este consfințit prin Constituție, iar românii au nevoie

de un sistem sănătos, cu servicii prompte și de foarte bună calitate. Avem profesioniști capabili să asigure astfel de servicii, dar nu pot să se desfășoare la capacitatea lor maximă tocmai din cauza unor astfel de piedici.

La implementarea sistemului ni s-a pretins, în calitate de medici, dar și de asigurați, să avem răbdare, numai că, dați-mi voie să vă reamintesc, au trecut doi ani și sistemul, în loc să fie îmbunătățit, dă rateuri din ce în ce mai mari.

Potrivit caietului de sarcini al licitației pentru acest sistem, în cazul unui incident critic, în care întregul sistem este nefuncțional, timpul maxim de răspuns ar trebui să fie de una până la opt ore, iar timpul maxim de remediere de 24 de ore. Nu se ține cont de aceste termene, pentru că sunt zile întregi în care platforma fie merge foarte greu, fie este indisponibilă total.

„România – la limită în sectorul protecției mediului” „Conectarea oamenilor la natură”, tematica aleasă anul acesta pentru Ziua mondială a mediului, ne îndeamnă să conștientizăm că natura înseamnă și spațiile verzi din marile orașe, dar și ariile naturale protejate, că umanitatea este dependentă de resursele naturale, iar acestea sunt limitate și amenințate de poluare, schimbări climatice și exploatare peste măsură.

La șase luni de la începerea mandatului meu ca deputat, doresc să atrag atenția asupra sectorului de mediu din România, care, din păcate, se confruntă cu o serie de probleme, în mare parte sistemice. Nu există un interes real pentru corelarea politicilor interdisciplinare care să contribuie la soluționarea concretă a problemelor de mediu din țara noastră. Cu toții, guvernanți, parlamentari, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, trebuie să înțelegem că strategiile și planurile așternute pe hârtie sunt inutile atâta vreme cât voința politică în această direcție este fie inexistentă, fie dominată de interese de grup.

Referitor la păduri și arii naturale protejate, Strategia națională forestieră, care se presupune că va aduce soluții pe termen mediu și lung, atât pentru tăierile ilegale, cât și pentru exploatarea durabilă a pădurilor, va fi în vigoare prin hotărâre de Guvern abia la 1 august 2018. Aprobarea, prin votul majorității PSD–ALDE, a Legii de modificare a Legii nr. 171/2010 pentru sancționarea contravențiilor silvice a dus la eliminarea a peste 100 de contravenții silvice, determinând condiții propice exploatării ilegale. De la 16 august 2017, prețul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior va fi de 164 lei, în nota de fundamentare menționându-se că, în baza acestuia, valoarea compensațiilor pentru produsele pe care proprietarii de păduri nu le recoltează, datorită funcțiilor lor de protecție, se majorează cu 42,6%. Pe hârtie desigur, pentru că, în realitate, proprietarii de păduri din arii naturale protejate nu au primit nicio compensație. Reamintesc că aceste compensații pot încuraja și stimula proprietarii în cauză să implementeze măsuri de gestionare coerente și specifice siturilor Natura 2000.

## **Domnul Dumitru Mihalescul:**

„Încet și sigur dispare ceea ce ne definește ca națiune” Creșterea economică, dezvoltarea economică, emanciparea socială, urbanizarea și modernizarea sunt și trebuie să fie obiectivele oricărui guvern, ale oricărei autorități publice, ale oricărei națiuni contemporane, inclusiv ale românilor. Aceste obiective generoase, care ne duc pe toți către o viață mai bună, nu exclud însă și nici nu presupun negarea trecutului, ștergerea cu buretele a istoriei înaintașilor noștri și nici aruncarea în uitare a rădăcinilor noastre ca neam, a tradițiilor, obiceiurilor și folclorului strămoșești.

Din păcate, ultimii douăzeci și șapte de ani care au trecut peste România democratică, pe lângă evoluțiile economice și sociale favorabile, ne-au adus și o revoluție a modernizării, care, prin pasivitatea totală a autorităților, a călcat în picioare, practic, tot ceea ce ne definește ca popor. Nu cred că sunt singurul care constată faptul că doina românească nu mai stârnește emoții pentru prea mulți români, că arhitectura valahă sau moldovenească nu mai este de actualitate, că bijuterii arhitectonice demne de patrimoniul UNESCO sunt puse la pământ, pentru a fi înlocuite de construcții metalice cu un gust estetic îndoielnic, că bucătăria tradițională a fost înlocuită de fast-food, că inul din cămășile românești este dat pe plasticul fabricilor din Asia cu etichete de marcă, că tot ce vine din exterior este, chipurile, mai bun decât ceea ce facem noi sau ceea ce ne-au învățat strămoșii să facem.

Nu înțelegeți greșit, nu mă opun modernizării! Și dacă aș vrea, nu aș putea! Oare cine ar putea? Oare cine ar îndrăzni? Ceea ce vreau să spun, lucrul asupra căruia atrag atenția, este că nu trebuie să ne lăsăm copleșiți de mirajul creșterii economice, al exploziei industriilor și să ignorăm cu totul ceea ce ne definește pe noi ca români. În Bucovina, slavă lui Dumnezeu, încă mai avem părți importante din patrimoniul nostru cultural încă în picioare, încă vii, care transmit peste secole o istorie grea a acestui popor! Nu mă refer doar la salba minunată de mânăstiri bucovinene, care a uimit o lume întreagă și care atrage anual sute de mii de turiști din Japonia și până în Statele Unite. Acestea sunt salvate. În majoritatea lor sunt parte a patrimoniului mondial și beneficiază de un statut aparte. Cetățile lui Ștefan sunt, de asemenea, mândria noastră, însemnul nostru că de sabia moldovenească s-au împiedicat imperii mari în cuceririle lor. Și acestea au fost reabilitate și deschise circuitului turistic, iar an de an sunt o pagină vie din istoria elevilor români.

## Bună dimineața, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem continua lucrările ședinței de astăzi. Și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 179.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

De la 10.00 până la 11.30 – dezbateri asupra proiectelor incluse pe ordinea de zi, iar la ora 12.00 va fi ședința de vot final. La încheierea ședinței de vot final, ședința Biroului permanent.

3. Proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (PL-x 209/2017) – procedură de urgență.

Din partea inițiatorilor?

Domnul președinte Liviu Dragnea. Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Elaborarea acestei legi n-a fost un lucru foarte simplu și, din păcate, la un moment dat, voința politică a Guvernului de a duce lucrurile până la capăt nu a fost suficient de puternică.

Cred că efortul Parlamentului, al tuturor parlamentarilor, a contat cel mai mult. Și sunt convins că adoptarea acestei legi va spori prestigiul Legislativului, chiar dacă poate astăzi unii dintre noi nu ne dăm seama.

Dincolo de dezbaterile și criticile publice, absolut necesare, ne-am confruntat cu mișcări, unele coordonate, care au încercat să împiedice adoptarea acestei legi.

Eu mă bucur că am reușit să depășim aceste obstacole și sper ca Parlamentul astăzi să reușească să adopte o lege atât de importantă!

Legea salarizării unitare reprezintă un pas important către integrarea reală a României în Uniunea Europeană și este o lege care va conduce la eficientizarea sistemului de salarizare în domeniul public și la creșterea netă a veniturilor românilor. Este un pas important către salariul mediu european și către integrarea în zona euro.

Am spus în campania electorală că vrem ca românii să nu mai plece din țară, și unii dintre cei plecați se întorc acasă, dar nu putem fi o țară atractivă dacă nu plătim munca așa cum se cuvine. Este ceea ce va face Legea salarizării unitare.

România avea una din cele mai mici anvelope salariale, fapt care creștea presiunea socială, în mod firesc, și care menținea economia la nivelul unei economii de consum. Legea salarizării unitare este o lege a demnității românilor, care, la fel ca ceilalți cetățeni europeni, trebuie să fie plătiți echitabil pentru munca lor.

Prin această lege, România tinde să iasă din zona economiilor atractive numai pentru că au forță de muncă ieftină și intră în zona economiilor atractive pentru forță de muncă bine calificată, la nivel european.

Legea salarizării unitare face ordine într-un sistem în care au dominat haosul, bunul-plac și discriminarea.

Va fi o ordine bazată pe criterii obiective, cum ar fi valoarea socială a muncii.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

PL-x 209 din 23 mai 2017; în procedură de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Principalele reglementări se referă la:

– definirea unor termeni, cum ar fi: salariul de bază, salariul lunar, venitul salarial, prin care se urmărește eliminarea neclarităților existente în prezent;

– creșterea salariilor de bază mici cu un procent mai mare față de celelalte salarii de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bază minim și cel maxim, în sectorul bugetar, se reduce la 1/12, față de 1/15, cât este în prezent;

– creșterea substanțială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând din anul 2018, medici și asistente medicale, astfel încât medicul de la unitatea de primiri urgențe să beneficieze de echivalentul a 3.600 de euro pe lună, iar medicul rezident de la aceeași unitate să beneficieze de echivalentul a 1.200 de euro pe lună;

– creșterea substanțială a salariilor de bază pentru personalul din educație, această creștere fiind cuprinsă între 90% și 150% pentru învățământul preuniversitar și între 33% și 125% pentru învățământul universitar;

– creșterea substanțială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupațională „Cultură”;

– acordarea primei de vacanță anuale sub formă de vouchere de vacanță, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată;

– acordarea indemnizației de hrană anuale, la nivelul a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată; – stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei;

– eliminarea coeficienților de ierarhizare și a valorii de referință utilizate în prezent, conform Legii-cadru nr. 284/2010;

– stabilirea salariilor de bază, a soldelor de funcție, a salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. 1–8 la lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată;

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să vă invit, după dezbaterile generale, să ne propuneți timpii de dezbatere.

Acum, la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, cine dorește să intervină? Grupul PNL, domnul deputat Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știu că timpul este foarte prețios și n-am să abuzez de el. Am făcut-o în „nocturnele” prin care comisia a fost implicată. Și am apreciat efortul oamenilor, chiar dacă de multe ori efortul a fost cam în zadar.

Pot constata doar că, fiind din zona analizelor cantitative, am avut peste 200 de amendamente și rata succesului a fost de 5%. Iar acest 5% s-a transformat în propuneri ale comisiei. Ne simțim bine că am reușit să generăm un astfel de comportament.

Aș putea spune că în spatele acestor amendamente sunt mii de oameni/oră care au fost implicați în acțiunea de elaborare a amendamentelor, o adevărată uzină, bine intenționată, de creativitate. Ce folos?!

Am solicitat întâlniri, de trei ori, cu ministrul finanțelor și chiar cu premierul. Și niciun răspuns nu s-a primit. Poate că multe dintre amendamentele noastre ar fi căpătat mai mare credibilitate. Pentru că de fiecare dată trimiterea se făcea în cele două zone. Salarizare unitară sau neunitară, a rămas un deziderat, pentru că, din multe puncte de vedere, una a fost intenția și alta realitatea.

Am trăit râsul-plânsul în procesul de elaborare a amendamentelor, amendamente aprobate marți și ieri respinse, sau au judecat exact cum trebuie. Dar o să fie timpul potrivit pentru a aduce subiectul acesta în atenția plenului Camerei Deputaților, pentru un fals, fals și uz de fals în documente publice, chiar prin proiectul de lege. Și cred că oamenii care sunt undeva mai sus în Partidul Social Democrat vor realiza la ce mă refer.

Personalul de conducere, domnul președinte al Partidului Social Democrat a spus-o mai devreme, că personalul de conducere are salarii mai mari decât personalul executiv. Fals! Și o să vedeți. Asta a fost o dorință a noastră, a tuturor, și de la PSD, și de la PNL, cum să facem ca oamenii când au o funcție să aibă o motivație de 5 bani. Nu o au. Au același salariu cu orice om care n-are nicio funcție de conducere. Dacă asta e o satisfacție e trist, dar adevărat; și în educație, și în sănătate, și în zonele administrativ-teritoriale.

De fapt, poziția Partidului Național Liberal este una destul de ciudată. Ce să facem? Și cred că trebuie să fiți alături de noi, măcar prin empatie. Ce mesaje să dăm? Oamenii care se uită la televizor au o speranță. Fiecare are un PIB al lui – părăluță intrată în buzunar. Și, atunci, judecata lui este una ușor subiectivă.

Da...

...Liberal o să aibă și anumite susțineri. E adevărat, nu la toate amendamentele.

Mulțumesc.

Rog colegii să se încadreze în cele 5 minute pe care le au alocate.

Din partea Grupului PMP, domnul Pașcan Marius. Vă rog, domnule deputat, aveți 5 minute.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Cel puțin moral, acest proiect de lege este unul delicat. Aș vrea să văd o categorie profesională, socială care să nu fie de acord să primească bani în plus la salariu.

Problema este una și de fond, câtă vreme ne preocupă să dăm salarii mai mari: dacă într-adevăr există și veniturile pentru a o face!? Adică dacă aceste majorări sunt într-adevăr sustenabile.

Și încă nu putem fi convinși de acest lucru, date fiind declarațiile contradictorii prezentate în spațiul public, luările de cuvânt ale celor care sunt cu adevărat specialiști în domeniu, aceste raportări cât se poate de ciudate ale Institutului Național de Statistică și multe alte argumente în acest sens.

Problema este însă una de fond. Ceea ce se reușește de fapt prin promovarea acestui proiect legislativ astăzi este, în primul rând, o punere la zid a demnitarilor, a politicienilor. Ei vor fi primii ostracizați. Pentru că nu va înțelege un om rezonabil cum se face că lor li se aplică majorările începând de la adoptare, de la publicarea documentului în Monitorul Oficial, și altor categorii – poate mult mai îndreptățite, pe care le reprezentăm cu toții, cum sunt cei din educație, cum sunt cei din sănătate – trebuie să le spunem că va trebui să mai aștepte până la anul. Este nedrept. Este ca și cum ne-am trage spuza pe turta noastră, cum ne-ar privi în mod prioritar soarta noastră, și nu a celor pe care îi reprezentăm.

Acest proiect legislativ are și alte lacune. În primul rând, legate de timpii alocați dezbaterilor, formulării amendamentelor.

Și o chestiune de fond. Ar fi trebuit ca Guvernul să discute, să angajeze dezbateri cu categoriile socioprofesionale, sindicale, fiindcă și astăzi conflictele sunt în toi. Probabil vor urma și mișcări de stradă, așa cum anunță sindicatele. Este nefiresc ca să nu existe o grilă de salarizare pentru funcționarii publici, ca ei să fie lăsați la îndemâna voinței baronilor locali și a majorităților din consiliile locale: fiindcă asta se întâmplă prin acest proiect legislativ.

Este nefiresc, în primul rând, să ne preocupe să dăm salarii mai mari celor care colectează bani la bugetul de stat și să nu ne îngrijim de instrumentarul cu care lucrează, de logistica lor. Știți că au și astăzi calculatoare Pentium cu care lucrează și cu care colectează taxe? Și condiții de lucru mizerabile? Știți de situațiile din sănătate, despre care se face vorbire ades? Știți de ceea ce se întâmplă astăzi cu absența vaccinurilor din spitale, absența medicamentelor pentru bolile oncologice importante? Sunt lucruri grave, de sistem. Nu se discută despre ele, ci ne preocupă doar aceste majorări salariale, absolut discutabile, din punctul de vedere al sustenabilității.

Vă mulțumesc. Grupul USR, domnul Seidler Cristian Gabriel.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Cred că se cuvine, de la tribuna Parlamentului, să mulțumim, în primul rând, cetățenilor români, fie că locuiesc și muncesc în România, fie că locuiesc și muncesc în afara țării, cei care muncesc cinstit și din ale căror taxe, impozite, din ai căror bani avem noi posibilitatea, astăzi, să facem aceste măriri salariale.

Guvernul, din păcate, vine în fața noastră astăzi – pentru că vorbim totuși despre Guvernul României, cel care a lucrat acest proiect de lege – cu un text neterminat. Amendamentele, toate cele 180 admise doar la Camera Deputaților, ne demonstrează acest lucru.

Din păcate, pentru craioveni, iar de data asta din păcate pentru toți românii care lucrează în sectorul bugetar, doamna Olguța Vasilescu devine un specialist al proiectelor ratate și neterminate. A început și n-a finalizat Cartierul Chinezesc, a început și n-a terminat, din păcate pentru craioveni, stadioanele din Craiova.

De data aceasta, a început un proiect al Legii salarizării unitare și nu a reușit să-l ducă la bun sfârșit. Ca norocul, timpul i-a fost totuși favorabil și a reușit, prin peste 180 de amendamente, să cârpească un proiect inițial strâmb.

Să nu se înțeleagă greșit. E nevoie de o asemenea lege, dar nu așa. Nu pe genunchi, nu stând până noaptea, la ora 23.00, să reinventăm, din burtă, ceea ce ar fi trebuit lucrat în mod profesionist, în cadrul ministerului și împreună cu partenerii sociali.

Se spune că cel mai bun indicator al performanței viitoare este performanța anterioară. Din păcate, după cum se dovedește, programul PSD a fost doar o carte colorată pentru copii, cu multe chestiuni din domeniul imaginarului.

Doamnă Olguța Vasilescu,

Vă pot scrie și pe WhatsApp, dacă doriți, dar vă pot spune și aici. Noi nu vrem să vă trimitem la penitenciarul de femei. Vrem doar să vă cerem demisia. Ar putea să intervină chiar și Ministerul Sănătății, să ajute.

Mulțumesc.

Grupul UDMR, doamna Csép Éva Andrea. Vă rog, doamnă, aveți 3 minute.

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Am avut un maraton, în ultimele două săptămâni, în cadrul Comisiei pentru muncă. Și, pe această cale, totuși, doresc să le mulțumesc colegilor mei din comisie și din aparatul de specialitate pe care îl avem în Camera Deputaților pentru munca depusă și pentru ajutorul pe care ni l-au oferit în decizia aceasta, foarte grea, de a lucra la o lege foarte importantă și la o lege unică de salarizare, care a fost așteptată de multă lume.

Pe de o parte, știm că, din moment ce intervine o schimbare, schimbarea nu va aduce doar bine pentru toți, ci vor fi și unii care vor pierde, dar vor fi alții, mai mulți, care vor câștiga.

Știm foarte bine că această lege se bazează pe o transparență, pe limite maxime în grila de salarizare și totuși poate oferi o perspectivă de viitor pentru cei care vor să lucreze în administrație.

Totuși știm foarte bine că, prin această lege, plafonarea salariilor, ceea ce o să aducă aplicarea ei, până în anul 2022, treptat se vor elimina și diferențele care sunt existente în

prezent pe aceleași funcții. Și aici vorbim de exemple, pe ministere și pe alte autorități, de care știți foarte bine. Și acest ritm de ajustare va garanta că totuși în 2022 va ajunge toată lumea la nivelul respectiv.

Dar să nu uităm că responsabilitatea garanțiilor bugetare aparține partidelor de guvernământ și coaliției de guvernare. Deci credem că va fi nevoie de o permanentă comunicare, putem să spunem chiar și anuală, din partea Guvernului, privind capacitatea de finanțare din bugetul de stat a acestei legi.

Legea, dacă este aplicată corect, poate opri eventual chiar și plecarea tinerilor specialiști din această țară. Și poate am avea și noi specialiști în care am investit noi, din banii statului român, în facultăți, și să nu mai plece în afara țării să-și caute un viitor mai prosper.

Dar totuși să nu uităm și faptul că cei mici sunt de obicei și cei care pierd. Și aici mă refer în special la primarii localităților mai mici de 3.000 de locuitori, deoarece ei sunt cei care primesc cel mai mic punctaj. Ei sunt cei care trebuie să-și ajusteze salariile din primării la maximumul viceprimarului, care are un coeficient de 3. Aici problema noastră este că, din moment ce vrem să avem o administrație publică locală de calitate, cu specialiști, trebuie să investim și să-i și plătim pe acești specialiști.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, Grupul ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Vă rog.

## Dragi colegi,

Rar, rar o stare de spirit de acest fel, ca a poporului român, care este atât de vocal atunci când dorește, pe bună dreptate, o viață mai bună și atât de ezitant atunci când acest lucru chiar trebuie să se înfăptuiască.

Eu am trecut de câteva ori printr-o situație de acest fel. Și în privința aceasta vreau să vă spun ceva, deschis. Noi avem nevoie de o evoluție organică a națiunii române, ceea ce înseamnă că pe termen lung trebuie să evităm șocurile și ceea ce spunea Eminescu – veșnica neorânduială la români.

Dar, pe termen scurt, e nevoie uneori de ruperi de ritm. Pentru ca asta să forțeze o anumită viziune strategică și canalizarea energiilor către emancipare și dezvoltarea unei națiuni.

Așa am făcut noi în decembrie 2004, când am micșorat foarte mult taxele. Și, când am micșorat taxele, de la Fondul Monetar și Comisia Europeană până la opoziția de atunci, toți ne-au avertizat în fel și chip. Și aceea a fost temelia dezvoltării economice.

La fel s-a întâmplat în 2007, atunci când în scurt timp am dublat pensiile.

Sigur că toți cei care cereau creșterea pensiilor la alegeri, pentru că pensia medie era de 230 de lei, uitaseră. Ei nu făceau decât să ne prevină în legătură cu pericole și timp de doi ani, până la criza din 2009, noi am avut un buget echilibrat, dublând pensiile. Și, dacă pensionarii au trecut teferi criza economică, se datorează curajului pe care l-am avut în 2007 să mărim pensiile. Din când în când e nevoie de un astfel de gest de curaj, fără de care națiunea română ar avea un mers lin, nespectaculos, dar fără speranță.

De aceea, eu fac apel să susținem un astfel de gest, pentru că el poate arăta dacă suntem capabili să răspundem unei astfel de provocări.

Haideți să nu fim ipocriți!

Poate cineva să creadă că se putea trăi cu un salariu minim de 900 de lei, deci cu un venit net de 175 de euro pe lună?!

Poate cineva să creadă că, în secolul XXI, o țară membră a Uniunii Europene poate asigura viața de zi cu zi unui om cu 175 de euro pe lună, cam cât este necesarul unui om când face o dată pe săptămână cumpărăturile la supermarket?!

Timpul, domnule deputat!

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Și încă ceva – și cu asta am să închei: eu cred că Guvernul nostru, coaliția care îl susține, precum și toți ceilalți care văd că acum n-au curajul să-și asume responsabilitatea și se ascund după tot felul de abțineri, avem datoria ca pe viitor să monitorizăm strict investițiile publice și să susținem investițiile private, pentru că astea vor fi cele care vor da adevărata credibilitate a legii.

După tot ce-am spus, inutil să mai adaug, dacă mai era nevoie, că ALDE va susține Legea salarizării unitare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Grupul minorităților naționale, domnul Silviu Vexler. Reamintesc, un singur vorbitor; este procedură de urgență.

Din partea Grupului PMP... câte un... Păi, ăsta e regulamentul!

Domnule Vexler, 5 minute.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor! Stimați colegi,

Am încheiat aseară, după multe discuții, dezbaterile asupra acestui proiect de lege. Cred că a fost un dialog foarte bun, chiar dacă pe alocuri a fost mai aprins. Legea reprezintă un prim pas spre a fi mai bine și cred că acesta va fi efectul.

Grupul nostru va susține acest proiect de lege și vă dorim mult succes!

Mulțumesc. Procedură.

Da, domnule Dobre, vă rog. Aveți un minut.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum știți, Grupul PNL a cerut prezența de două ori a ministrului finanțelor la o dezbatere privind sustenabilitatea acestei legi.

Biroul permanent, majoritatea PSD, ne-a obstrucționat.

Am solicitat prezența prim-ministrului pentru a ne explica sustenabilitatea acestei legi. Majoritatea din Biroul permanent a Partidului Social Democrat ne-a obstrucționat.

Astăzi, la o dezbatere atât de importantă, nu este nici domnul prim-ministru, nici domnul ministru al finanțelor, dar cred că la o dezbatere atât de importantă este necesar să ne fie prezentat punctul de vedere al Guvernului și cred că doamna ministru al muncii este în măsură să răspundă la două întrebări pe care le-am pus mereu: dacă această lege este sustenabilă și motivele pentru care aplicarea ei a fost amânată, față de angajamentul și programul de guvernare? Aceasta cu atât mai mult cu cât îmi aduc aminte o intervenție a domnului Varujan Vosganian, care ne explica că în 2018 vom discuta...

Procedură, domnule Dobre!

...la bugetul din 2018.

Mulțumesc.

Deci s-ar putea ca atunci să găsim alte motivații. PNL solicită punctul de vedere al Guvernului, ceea ce mi se pare o procedură normală și parlamentară. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Sigur. La finalul dezbaterilor din partea grupurilor parlamentare, doamna ministru Olguța Vasilescu va prezenta punctul de vedere al Guvernului și vreau să vă...

## **Domnul Robert Nicolae Turcescu**

**:**

Procedură!

## Da, imediat!

...și vreau să vă reamintesc că atât prim-ministrul, cât și ministrul finanțelor sunt plecați astăzi în vizită oficială în Franța.

Procedură, domnul Turcescu. Vă rog.

Și apoi domnul Solomon. Aveți un minut.

## **Domnul Robert Nicolae Turcescu:**

Nu vă răpesc mai mult de un minut, dar mă gândesc și acum la momentul din anul 2008, la Ordonanța nr. 15 a Guvernului, când 245 de parlamentari – nu erați parlamentar atunci, domnule Dragnea! – au votat în unanimitate majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, un amendament făcut chiar de Grupul PSD.

De aceea mă tem ca nu cumva, astăzi, după ce se votează această lege, să avem din nou cine știe ce situații în care nu se pot aplica aceste majorări. Și atunci mă gândesc că am putea face următorul lucru: n-ați vrea cumva să majorăm salariile parlamentarilor din 2022 și să majorăm de la 1 iulie salariile profesorilor și medicilor? Ce ziceți de o astfel de propunere? Ia vedeți dacă nu cumva e sustenabilă!

Domnule Solomon, vă rog, punctul de vedere al Grupului PSD.

Amendamentele trebuiau depuse la comisie, stimate coleg.

Vă rog, domnule Solomon, punctul de vedere al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

După aceste intervenții pe procedură, la care n-am înțeles procedura exactă, trebuie spus că, dincolo de tot ceea ce vom dezbate noi astăzi, avem șansa să votăm una dintre cele mai bune și complete legi de salarizare, după cea – așa cum spunea președintele Confederației Meridian –, după cea a lui Ceaușescu, care a fost până în 2000 foarte bună.

Trebuie să-i răspund domnului Oprea, pentru că, deși este un profesor extraordinar, a participat în fiecare moment la dezbateri: funcțiile de conducere din învățământ nu mai sunt sub nivelul celorlalte salarii din școală, pentru că ieri, printr-un amendament, am ridicat grila pe fiecare funcție în parte, de la director adjunct de unitate școlară până la inspectorul general, astfel încât niciun profesor cu maximum de vechime și cu maximum de sporuri să nu poată depăși un director ca salarizare.

De asemenea, tot pentru învățământul preuniversitar am aprobat împreună un spor de suprasolicitare neuropsihică, pentru învățământul universitar – un spor de excelență academică.

Am exceptat de la calculul de 30% al sporurilor toate acele sporuri care vin să completeze salariile celor care prestează această minunată meserie în zonele izolate: Delta Dunării, Apuseni și multe alte zone care sunt identificate în hotărârile de guvern.

Spunea un antevorbitor de-al nostru ca sănătatea să mai aștepte. Păi, prin Legea nr. 250, de la 1 decembrie anul trecut, cu plată în ianuarie anul acesta, salariile din sănătate au fost mărite toate, cum nu au fost niciodată, și în acest moment cred că nu mai există niciun angajat al sistemului de sănătate care să se plângă că este în urma altor categorii socioprofesionale.

De asemenea, chiar dacă unii primari de comune mici au un coeficient ce poate părea mic, el este completat, pentru prima oară după integrarea în Uniunea Europeană, de sporul de 25% pentru gestionarea proiectelor cu finanțare europeană.

Dacă la acel coeficient mai adăugați aceste procente, o să vedeți că este destul de generoasă și salarizarea pentru primarii de comune mici și orașe mici, de asemenea.

Pentru cei din cultură. La biblioteci și la muzee am mărit, în urma amendamentelor, majorarea salariului de bază din grilă.

Timpul, domnule președinte!

...din subordinea Ministerului Culturii și indemnizațiile de merit ale personalităților din cultură, sport și alte domenii să fie mărite, la unele respectându-se prevederea legală, și anume 3 ori salariul minim pentru indemnizațiile de merit, și altele cu 20%, tocmai pentru ca în decembrie anul acesta, când vom avea referința pentru măririle de la 1 ianuarie cu 25 de procente, toate aceste salarii din toate domeniile să fie sensibil egale, să pornim de la o bază corectă pentru toată lumea.

Vă mulțumesc.

Nu le-am introdus în art. 37, considerând că este mai bine ca această lege să nu fie alterată în ceea ce înseamnă...

Vă mulțumesc.

....grile de acest lucru.

Mulțumim și sper ca în urma dezbaterilor să putem trece peste...

Mulțumesc, domnule președinte.

...toate problemele.

Procedură, domnul Dobre. Vă rog.

Timpul de dezbateri? Nu...

Nu, nu, nu, stați să terminăm, că mai sunt proceduri și apoi doamna ministru. Sunt două proceduri... Și domnul Varujan, și domnul Dobre au proceduri.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Pentru domnul președinte de ședință și pentru toți cei prezenți: domnul prim-ministru este în țară, domnul prim-ministru participă la un forum, probabil mult mai important decât dezbaterea Legii salarizării administrației publice locale și centrale în Parlamentul României.

Cred că și domnul ministru de finanțe este prin împrejurimi. Sunt convins, suntem din ce în ce mai convinși că această fugă de a fi prezenți în Parlament la această dezbatere a prim-ministrului și a ministrului de finanțe este o confirmare a rezervelor pe care le avem privind sustenabilitatea acestei legi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Varujan. Aveți un minut, domnule deputat.

Un lucru foarte scurt.

În primul rând, domnule Dobre, vă încredințez că Guvernul poartă întreaga responsabilitate a aplicării legii, așa cum poartă răspunderea aplicării tuturor legilor.

Aș vrea să adaug ceva legat de chestiunea că legea este neterminată și că au fost o sută și ceva de amendamente. Stimați colegi,

În istoria culturii, o singură lucrare a fost terminată, e vorba de „Apocalipsa Sfântului Ioan”. Toate celelalte, fie că au avut după aceea cititori care le-au interpretat, fie că au fost readăugate, se îmbunătățesc. Dar gândiți-vă că acest text are peste 150 de pagini, mai puțin de un amendament pe pagină. Mie mi se pare remarcabil și în niciun caz acest lucru nu trebuie să sugereze că a fost o formulă improvizată, pe care noi am corectat-o.

Deci vă rog să aveți în vedere că este un proiect masiv și 140 de amendamente nu au nicio relevanță în fața unui text atât de mare.

Și faptul că nu e terminat e chiar o virtute a legii, pentru că ea ne dă șansa mai departe să fim chiar mai buni decât astăzi.

Mulțumesc.

Tot procedură, domnul Korodi. Vă rog. Aveți un minut, domnule coleg.

Chiar este procedură. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă propun, uitându-mă pe raportul comisiei, ca în momentul în care ajungem la anexe, unde sunt cele mai multe amendamente, și neavând amendamentele date în raportul primit, să aveți deschiderea ca, după anunțarea anexelor, cei care au de susținut amendamente la anexa respectivă să poată să vină și, precizând articolul, paragraful care este amendat, să poată să-l prezinte. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Fără îndoială, așa voi face. Nu mai sunt intervenții.

O rog pe doamna ministru Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. ## **Doamna Lia Olguța Vasilescu** _– ministrul muncii și justiției sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României și prevede o creștere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde lei până în 2020 și 43 de miliarde lei până în 2022.

La baza piramidei salariale creșterile sunt de peste 100%, ajungând și la 300%, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporția nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022.

Anul acesta au început deja creșterile salariale în sectorul bugetar, fiind alocată suma de 6 miliarde de lei, urmând ca anul viitor să fie alocată o sumă de încă 10 miliarde.

Nu mai sunt nici măcar 3% salarii care scad, pentru că ni s-a invocat acest procent aici, pentru că multe amendamente care au fost acceptate la comisie au fost amendamente de creștere a unor coeficienți, astfel încât salariile s-au rectificat, inclusiv pentru funcțiile de conducere.

S-au aplicat majorări salariale, așa cum spunea și colegul meu, domnul Solomon, anul acesta pentru mai multe categorii de bugetari:

– pentru sănătate și educație – 15%; în administrație – 20%; cultură – 50%; agențiile de mediu, gărzile de mediu, OPC-uri, IMM-uri – cu 20%. Deci nu se poate spune că această lege sau că varianta Guvernului este doar aceea de a crește salariile demnitarilor. Pur și simplu aceste salarii cresc datorită faptului că se află pe o grilă care privește administrația publică locală, este aceeași anexă, dacă vreți, la administrația publică locală și nu puteau fi făcute departajările, pentru că toate persoanele care beneficiază de indemnizație sunt pe aceeași grilă.

Dar e impropriu spus „cresc” salariile demnitarilor, pentru că vreau să vă spun că la cei aflați în vârful piramidei, de exemplu miniștri, Președintele României, conducerea Camerei Deputaților și Senatului, scad. Asta ca să înțelegem foarte bine despre ce vorbim.

Vă mulțumesc mult, doamnă ministru.

Fiind terminate dezbaterile generale, îl invit pe domnul președinte Adrian Solomon să ne propună timpul de dezbatere.

Domnule președinte,

Un sfert de oră, 15 minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Avem 180 de amendamente admise, 276 de amendamente respinse și nouă anexe.

- Rog colegii să urmărească. Vom merge pe anexa cu

- amendamentele admise, în calupuri de câte 10.

- Atunci când sunt intervenții, vă voi da cuvântul pentru a

- susține eventualele amendamente respinse.

- De la 1 la 10, dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu.

Adoptate.

- De la 11 la 20, dacă sunt intervenții? Da.

- Vă rog.

- Urmărim la „admise”, de la 11 la 20.

Repet, mergem pe tabelul amendamentelor admise, unde sunt 180 de amendamente.

- Dumneavoastră urmăriți-vă amendamentele respinse,

- 276, astfel încât voi supune la vot unde vă regăsiți amendamentele dumneavoastră respinse.

- Deci, repet, de la 11 la 20, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

- De la 21 la 30, dacă sunt intervenții? Nu.

- De la 31 la 40, dacă sunt intervenții? Nu.

- De la 41 la 50, dacă sunt intervenții? Nu.

- De la 51 la 60?

- Nu.

- De la 61 la 70, dacă sunt intervenții? Nu.

71–80? Nu. 81–90? Nu. 91–100, dacă sunt intervenții? Nu. De la 101 la 110? Nu. De la 111 la 120? Nu. De la 121 la 130? Nu. 131–140? Nu. 141–150? Nu. 151–160? Nu. 161–170? Nu. 171–180? Vă rog. Domnul Oprea. De la 171 la 180, da? Vă rog.

Pentru colegi, este vorba de anexa nr. 1 – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ»”.

Cred că mă ajută foarte mult titlul la care ne aflăm – „Funcțiile de conducere din învățământul superior”. Și îi informez pe colegii care sunt în diferite zone profesionale, să mă înțeleagă... La multe nu mă pricep, dar la capitolul acesta am zeci de ani.

Legea educației naționale spune foarte clar care sunt funcțiile de conducere; și ele sunt de la rector până la director general administrativ. Atât și nimic mai mult.

Am trăit satisfacția când doamna ministru al muncii a fost de față și colegii din Comisia pentru muncă au considerat că propunerea venită de la Senat este una paralelă cu legea, iar acum suntem în fața unui fals și uz de fals, pentru că punem pe funcții de conducere oameni care nu au funcții de conducere.

Președintele Senatului este o funcție de reprezentare, iar, dacă dăm drumul pentru a-i răsplăti pe cei care au funcții de reprezentare, sunt sute de oameni într-o universitate.

Deci, în aceste condiții, cred că Senatul, făcând o greșeală și introducând un astfel de „cartof fierbinte”, Camera Deputaților poate să repare și să trateze învățământul prin legislația care este în vigoare, fără să dea un cadou persoanelor care sunt președinți ai senatelor. Unul este în Parlament, pe persoană, altul este ministru. Noi dăm legi pentru astfel de persoane? Și sute de oameni care au poziții de conducere în structurile de reprezentare nu figurează în discuții? Este jenant!

## Mulțumesc.

Stimați colegi, suntem la anexa nr. I, 172 marginal. Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Anexa nr. II, 173 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu.

Anexa nr. III, 174 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu.

Anexa nr. IV, 175 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu.

Anexa nr. V, 176 marginal?

Nu.

Anexa nr. VI, 177 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu.

Anexa nr. VII, 178 marginal?

Nu.

179 marginal, anexa nr. VIII?

Nu.

O rog pe doamna Csép Éva Andrea... Vă rog.

## Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Este vorba de „Familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație»”, capitolul II lit. a): „Salarizarea personalului contractual din administrația publică centrală de specialitate,

servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală, consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora.

II. Salarizarea personalului din autorități publice și agenții, nr. 6, administrația publică sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor” și pct. 6.1.

Aici propunem ca coeficienții pentru poziția 5 să fie modificați la 2,63, la poziția 6 – 2,32, la poziția 7 – 1,87.

Salarizarea propusă se conformează principiilor nediscriminării și egalității enunțate în prezenta lege, astfel încât, având muncă și responsabilități egale, un medic veterinar și un biolog, precum și un inginer din alimentația publică ar trebui să aibă același coeficient de salarizare, deoarece lucrează în siguranța alimentelor, unde nu numai de medici veterinari avem nevoie, ci și de alți specialiști pregătiți la nivelul respectiv.

Aceasta este modificarea noastră propusă.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Mulțumesc.

- abțineri.

- Anexa nr. VIII a fost adoptată în forma comisiei.

- Și ultima anexă. Este vorba de 180 marginal. La anexa nr. IX, dacă sunt intervenții? Nu.

Nefiind intervenții, rămâne la votul final.

Dezbaterile fiind încheiate, stimați colegi...

Vă rog. Doamna Csép Éva.

Păi, marcați... Acum a venit!

La anexa nr. IX înțeleg că aveți un amendament? Vă rog, la anexa nr. IX.

## Stimați colegi,

La anexa nr. IX – „Funcții de demnitate publică”, lit. c): „Funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităților publice locale”, UDMR propune adoptarea de către Camera Deputaților a formei adoptate de către Senatul României.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Supun...

Imediat, stați puțin, domnule Solomon!

Să terminăm cu amendamentul propus de doamna Csép și apoi revenim...

Dar v-am rugat de la început să fiți atenți, să urmăriți raportul cu amendamente... ## **Domnul Ion Marcel Ciolacu**

**:**

Dar nu-i mai certați!

## **Domnul Florin Iordache:**

Nu, nu-i cert, domnule președinte!

Repet. Eu am supus de la 91 la 100 și nu ați intervenit! Am crezut că nu vreți să vă susțineți amendamentul.

Nu despre aceasta este vorba, domnule președinte, e vorba de faptul că am luat prima dată amendamentele admise și mă așteptam să trecem la amendamentele respinse.

Stimate coleg, amendamentele respinse fac parte din raport.

Eu am întrebat: „La amendamentele respinse, de la 91 la 99?” și dumneavoastră nu ați intervenit.

Aveți, înțeleg, la 99 o observație. Nu ați urmărit... Dumneavoastră...

Da, domnule președinte, o fi așa..., exact despre altceva era vorba, dar, în fine, am două amendamente: la pct. 13 marginal din amendamentele respinse și la pct. 99 marginal tot din amendamentele respinse.

Amendament respins inițial de comisie, pct. 13 marginal, inserarea la art. 6 a unei noi litere, lit. i): „principiul publicității, în sensul transparenței veniturilor de natură salarială, precum și a altor drepturi în bani și/sau în natură pentru toate funcțiile din sectorul bugetar”.

## **Domnul Florin Iordache:**

Este un amendament respins la poziția 13.

A fost adoptat...

Imediat, domnule Oprea.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un alt amendament respins inițial de comisie, pct. 99 marginal, inserarea unui art. 32[1] , numit „Transparența veniturilor salariale”. Are un conținut destul de lung, nu-l voi citi acum în integralitatea sa. Este propriu-zis aplicarea principiului pe care tocmai l-am adoptat, și anume publicarea de două ori pe an, pe toată durata valabilității acestei legi, în sensul de a afla care sunt salariile din domeniul public, publicarea lor din oficiu, cu o sancțiune contravențională în cazul în care acest lucru nu se întâmplă.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Solomon, vă rog, și apoi domnul Oprea.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Să explicăm puțin despre ce este vorba. E o obligație legală deja, dar acele publicări pentru transparență să se facă fără numele persoanei care ocupă funcția, doar pe grilă. Da?

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Corect!

Mulțumesc.

Domnule deputat Oprea, vă rog.

A fost o înțelegere greșită, dar vă pun în gardă. Avem poziția 2 și următoarea e la 90 și ceva, dintre cele respinse.

La poziția 2 am venit cu amendamentul că: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân cele prevăzute în prezenta lege”, iar noi am venit mai departe: „fără a se diminua salariile de bază existente în plată la data intrării în vigoare a legii”.

Salariul de bază în plată este un drept câștigat, care nu poate fi pierdut. Acesta este argumentul nostru.

## **Domnul Florin Iordache:**

Este vorba de amendamentul respins, la poziția 2, la art. 1 alin. (3), la amendamente respinse, să știți unde este amendament respins.

Domnul deputat Oprea solicită supunerea la vot. Voi cere colegilor să votăm, repet, amendamentul respins de la poziția 2 la amendamente respinse.

Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Nu mai sunt, domnule coleg!

Dacă am terminat legea, ce... Vă rog, domnule coleg.

Domnule președinte, era doar de tehnică...

La pct. 93 marginal. Având în vedere că era vorba de cazuri excepționale, noi, prin amendamentul nostru, am dorit pentru toate cele șapte familii ocupaționale, nu doar pentru familii specifice: „Posturile vacante și temporar vacante, care nu...”.

Îl vedem!

Stimate coleg, s-a epuizat și timpul, îl văd, este la poziția 93, la amendamente respinse...

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/14.VI.2017

Exact!

...este art. 29. Este vorba de art. 29 alin. (2), stimate coleg!

Exact!

La pct. 93 marginal de la „respinse”.

Da.

Suntem la „respinse”.

Nu suntem la „respinse”, că trebuia să... Stimate coleg...

La cât de repede ați mișcat dumneavoastră sistemul de vot, credeți-mă că...

Păi, domnule coleg, dumneavoastră trebuia să urmăriți raportul!

Voi supune votului, dar...

Supuneți votului, domnule președinte, să nu ne mai certăm, că oricum îl respingeți, cum faceți întotdeauna! Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Haideți, că mai mult pierdem timpul!

Este un amendament respins pe care-l

Și acest amendament a fost respins. Timpul a fost epuizat, stimați colegi.

Mai aveți un amendament?

Dar de ce nu ați urmărit, domnule deputat?! Haideți, că mai mult pierdem timpul așa! Ultimul amendament, că s-a epuizat timpul! Vă rog. Haideți, domnule Oprea, ultimul amendament. Dar v-am rugat de la început să urmăriți... Haideți! Care este?

Noi am fost mai răbdători și am stat până la miez de noapte, așa că înțelegeți-ne!

Articol nou, după art. 41: „După intrarea în vigoare a prezentei legi, nicio modificare ulterioară a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu poate afecta cuantumul net aflat în plată al salariilor personalului plătit din fonduri publice.”

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Ne revedem la ora 12.00, la ședința de vot final.

## PAUZĂ

*

* *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Stimați colegi, vă rog să luați loc, să putem începe ședința de vot final.

Vom face o ședință pentru a verifica cvorumul, da? Vot de control.

A fost adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, precum și modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere; lege ordinară.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun adoptarea.

Respingeri.

3. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru buget propun respingerea.

4. Îl invit pe domnul președinte Solomon să facă o precizare. Este vorba de Proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Două corelări legislative.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma adoptării amendamentului domnului Seidler, la art. 32[1] din amendament se completează: „Toate autoritățile și instituțiile publice enumerate la art. 2 alin. (1) și (3)...” Și textul curge – pentru stenogramă.

În urma renumerotării, art. 32[1 ] din amendament devine art. 33 din lege.

## **Domnul Florin Iordache:**

Era cu renumerotările de tehnică legislativă.

Deci, cu observațiile pe care le-a prezentat domnul președinte Solomon, stimați colegi,

Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit... a fost adoptată.

Explicarea votului. Grupul PNL, domnișoara Mara Calista. Vă rog.

## **Doamna Mara Daniela Calista:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Votul PNL pe Legea unitară a salarizării, ca să mă exprim corect, și nu mai este „salarizării unitare”, trebuie privit plecând de la două principii foarte importante.

În primul rând, trebuie înțeles că Partidul Național Liberal își dorește o lege a salarizării. Am spus lucrul acesta încă din campanie, menținem și acum.

Ceea ce s-a făcut în acest proiect și credeți-mă că, după o săptămână de stat în comisii și dezbateri, am văzut că acest proiect susținut de doamna ministru sau doamna deputat, îmi cer scuze, Olguța Vasilescu, semnat în alb de majoritatea parlamentarilor PSD și ALDE, nu face decât să încalce niște principii foarte importante, pe care dumneavoastră le-ați susținut în programul de guvernare: niciun salariu scăzut și o lege echitabilă.

Din păcate, niciunul din cele două nu este respectat. Avem azi la vot o lege care – a spus un coleg și aș vrea să-l citez – a fost scrisă pe genunchi. A fost scrisă pentru că ați promis că livrați ceva și a trebuit livrat în cel mai scurt timp. Sunt domenii cum e educația, cum e sănătatea, cum e apărarea, sunt domenii pentru care ați înșiruit niște cifre pe o hârtie.

Stimați colegi,

Consider că votul de azi, pe care tocmai l-ați exercitat, înseamnă un compromis politico-financiar, dacă vreți. Înseamnă un compromis pe niște promisiuni pe care ați promis că le veți face, dar vă aflați în imposibilitatea de a le face mai departe.

Ați crezut că o să mulțumiți multă lume. Vă spun că ați dezamăgit. Și ați dezamăgit mult. Criterii cum sunt dezbaterea, consultarea, transparența, ascultarea partenerilor de dialog – fie că sunt din opoziție, fie că sunt reprezentanți ai sindicatelor – au reprezentat pentru dumneavoastră strict o chestiune procedurală.

Spuneați, domnule președinte, „haosul, bunul-plac și discriminarea” nu se mai regăsesc în această lege. Din păcate, domină în fiecare pagină.

Mai spuneați, de asemenea, „muncă egală pentru plată egală”. Nu se regăsește acest principiu.

Mulțumesc.

Grupul PMP, domnul Constantin Codreanu. Un singur vorbitor de grup parlamentar. Domnule Codreanu, vă rog.

## **Domnul Constantin Codreanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Mișcarea Populară s-a abținut în cazul acestei legi, pentru că, este evident, nu ne putem opune majorărilor salariale, de care este nevoie, atunci când vorbim despre educație și sănătate.

În același timp, regretăm faptul că aceste majorări nu intră în vigoare de luna viitoare și cu siguranță ar fi fost mult mai util acel troc de care a vorbit și colegul meu mai devreme, să le majorăm medicilor și profesorilor salariile și să lăsăm demnitarii ulterior.

În același timp, marele regret al nostru, ca partid cu respect pentru tot ceea ce înseamnă valori creștin-democrate, este faptul că avem o categorie profesională care este defavorizată de această nouă lege. Este vorba despre clericii Bisericii Ortodoxe Române.

Sunt patru aspecte.

O să vă rog să aveți răbdarea să vi le amintesc aici.

În primul rând, este vorba de faptul că noua lege stabilește că numărul posturilor clericale cu studii medii este de 4.281. Asta în condițiile în care, potrivit statisticilor Bisericii Ortodoxe Române, la 31 decembrie 2016 erau doar 1.788 de clerici cu studii medii. Ce înseamnă asta? Faptul că 2.493 de preoți cu studii superioare vor beneficia doar de o contribuție pentru studii medii, care nu reflectă pregătirea acestora.

Al doilea aspect. Noua lege prevede o diminuare a sprijinului la salarizare pentru personalul neclerical.

Potrivit legii vechi, oamenii respectivi primeau 1.450 de lei. Noua lege reduce salariile acestora la 1.050 de lei.

Al treilea aspect negativ este faptul că indemnizația pentru ierarhi va fi diminuată de la 100% la 65% din indemnizațiile stabilite potrivit legii pentru funcțiile de demnitate publică, conform asimilărilor.

Și ultimul aspect – și unul foarte important – este faptul că noua lege diminuează sprijinul pentru așezămintele religioase românești din afara granițelor țării. Dacă în prezent acest sprijin este în valoare de 208.000 de euro – era, până astăzi –, după legea votată astăzi, acesta va fi diminuat la 200.000 de euro. Asta în condițiile în care numărul așezămintelor românești în afara granițelor țării a crescut și suma minimă care ar trebui aplicată pentru a acoperi necesitățile în acest sens ar fi de cel puțin 235.000 de euro.

În concluzie, regretăm faptul că activitatea Bisericii Ortodoxe Române, o componentă esențială a noastră, ca societate și ca stat, va fi afectată de noua lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul USR, domnul Cristian Seidler. Vă rog.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

E nevoie de o lege a salarizării personalului din domeniul public. Am reușit să peticim un proiect care promite multe, doar că, pe modelul „surprize, surprize”, din cauza impozitării anunțate diferite, anul viitor, nu știm cum se va termina acest spectacol. Sperăm că nu cu prea multe lacrimi.

Doamnei ministru, chiar dacă nu m-a nominalizat, îi voi răspunde. Așa cum Parlamentul a terminat acest proiect de lege început de dânsa, și Adrian Prisnel va termina proiectele începute de dânsa la Craiova.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule președinte Dragnea, vă rog. Grupul PSD.

Procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Știți cum zic eu? Că am tăt tălăngănit și am tăt dezbătut această lege. Cum a făcut dracul cu mâța: larmă multă, lână puțină!

Nu uitați, stimați colegi, și lupul mănâncă oi numărate. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Care e procedura?

Domnule președinte Dragnea, vă rog.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să mulțumesc tuturor deputaților care astăzi au votat această lege.

Vă mulțumesc mult.

Este o lege care va face istorie. Este un act istoric votul de astăzi.

Am ascultat cu atenție – nu numai astăzi, ci în toată perioada trecută – toată campania mincinoasă care a intenționat și continuă să intenționeze să denatureze, de fapt, și sensul legii, și conținutul legii.

Este pentru prima dată când o lege care mărește veniturile românilor este prezentată ca și cum asta este un lucru rău și că, de fapt, salariile cresc, dar, de fapt, scad.

Sigur că este foarte greu, aritmetic, să explici asta, dar, dacă ai foarte mult tupeu, poți s-o faci. Încet, încet, în perioada următoare, fiecare salariat din sectorul bugetar o să vadă exact cu cât îi crește salariul.

S-a spus, de asemenea, că nu știu ce lege viitoare, cu privire la schimbarea sistemului de impozitare, va face ca, de fapt, această creștere brută să fie o descreștere sau o creștere zero, net. Acestea sunt minciuni.

Am auzit mai devreme, iar, câteva afirmații despre faptul că la clerici, la personalul neclerical lucrurile nu sunt rezolvate. Îmi pare rău, cred că nu s-a uitat antevorbitorul meu cu atenție la forma finală a legii. Aceste lucruri sunt reglate. Sumele prevăzute pentru bisericile din afara țării au crescut. Și s-a pus și prevederea foarte clară că n-au voie să scadă.

Da, într-adevăr, este o problemă faptul că astăzi ministrul de finanțe n-a venit în Parlament să susțină această lege, cu toate că avea timp. Am puterea politică să-mi asum acest lucru și să-mi cer scuze, ca președinte al PSD, că un membru al Guvernului care trebuia să vină astăzi n-a venit. Este o problemă pe care noi o vom regla în interior, în condițiile în care și liderul de grup și-a asumat faptul că va veni aici ministrul de finanțe să susțină această lege. Era bine să vină și premierul, pentru că este o lege..., poate cea mai importantă lege din acest an.

În ceea ce privește...

în ceea ce privește faptul că în următoarea perioadă vor crește salariile pe mai mulți ani decât durează mandatul, până în 2020, este o lege care a fost gândită într-un mod echilibrat, pragmatic, dar și realist. A fost gândită așa, eșalonată pe ani, pentru a fi pusă în practică, nu pentru a fi a nu știu câta lege care se adoptă cu foarte multe trâmbițe, după care vine Guvernul și, cu o ordonanță, o abrogă.

Da, nu poate acest stat să susțină de mâine creșterea tuturor salariilor.

Și vreau să mai fac o precizare extrem de importantă. Eu nu am uitat programul de guvernare prezentat în campanie. Nu s-a spus niciodată atunci, nici după alegeri, că de la 1 iulie vor fi mărite toate salariile, așa cum se încearcă să se spună de câteva zile. S-a spus foarte clar, da, este un decalaj la personalul sanitar și la medici – nu e 1 ianuarie, este 1 martie. Dar nu așa trebuie prezentată problema. La ceilalți măririle finale vor fi în 2022. La medici vor fi în 2018, la 1 martie. În schimb, vor beneficia, până la 1 martie, de alte venituri.

În final, stimați colegi, eu sper ca și Președintele României să promulge această lege, pentru ca ceea ce e de intrat în vigoare de la 1 iulie să intre.

Și încă o dată vreau să vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Grupul ALDE, domnul Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc foarte mult.

Ceea ce s-a întâmplat astăzi aici a fost confruntarea dintre o viziune și o lipsă de viziune

..., care a încercat să găsească diverse argumente pentru a arăta că nu e de acord.

În primul rând, mă adresez colegilor de la PMP.

Stimați colegi,

La o lege de o asemenea miză abținerea nu este evitarea unei răspunderi. Abținerea este că nu ești de acord cu legea.

Să nu se întâmple cum s-a întâmplat la majorarea pensiilor, când Traian Băsescu s-a abținut, a trimis legea înapoi, a avut tot felul de... și după aceea, în 2009, cine se lăuda cu creșterea pensiilor? Exact Traian Băsescu.

De aceea, opinia mea este că aceia care s-au abținut astăzi intră în registrul celor care refuză acest act de modernizare a sistemului de salarizare.

Și, ca să vă arăt că lipsa dumneavoastră de viziune este cât se poate de limpede, vă dau un argument.

Stimați colegi, hotărâți-vă! Ori salariile acestea cresc mai mult decât poate susține bugetul, ori nu cresc.

Păi, ați venit adineauri și ați spus că noi vrem, prin modificarea contribuțiilor, care trec de la angajator la angajat, de fapt, oamenii să ia mai puțin decât înainte. Păi și atunci? De ce vă mai e teamă că bugetul nu va susține?

Cu alte cuvinte, dumneavoastră singuri vă contraziceți. Eu iau act de acest lucru. Contraziceți-vă mai departe, dar argumentul acesta, că salariile vor scădea, nu ține.

Și încă ceva. Una dintre virtuțile legii este că întinde o punte, o comunicare către Guvernul viitor. În ultimii 27 de ani, prea des am inventat roata. Prea des fiecare ministru sau fiecare prim-ministru care venea se lepăda de tot ce s-a întâmplat până atunci și o lua de la capăt.

Hai ca cel puțin în temele importante să convenim că e nevoie de o strategie pe termen lung.

Și închei cu următorul lucru. A spus cineva aici că este o lege a demnității naționale. Și poate că ați trecut asta în registrul cuvintelor mari.

## Stimați colegi,

Și de la această tribună mulți dintre noi au acuzat ideea Europei în mai multe viteze. Vreți să nu existe o Europă în mai multe viteze? România trebuie să fie în prima linie europeană. Și asta, în primul rând, după ce în 2013 am îndeplinit criteriile convergenței nominale, cu mari sacrificii din partea poporului român, trebuie să le îndeplinim pe cele ale convergenței reale – standardul de viață, paritatea puterii de cumpărare.

Dacă nu trecem cu cel puțin peste 60% paritatea puterii de cumpărare față de media europeană, noi nu putem clama că suntem în prima linie a Uniunii Europene și nu putem cere aderarea la zona euro.

Ceea ce s-a întâmplat astăzi este un pas important în îndeplinirea convergenței reale. Sunt convins că sectorul privat, care este într-un proces amplu, la rândul său, de modernizare și pe care noi îl sprijinim, va ține pasul cu această legislație.

Și am să închei cu următorul lucru: nu mai spuneți că profesorii și medicii sunt ignorați. Profesorii și medicii au avut tot timpul atenția noastră, încă de la începutul guvernării.

Așadar, Legea salarizării unitare este, în primul rând, destinată a da României locul drept pe care îl merită între țările Europei.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Vă mulțumesc. Mergem mai departe.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și comple...

Da, domnule Tomac.

## **Domnul Eugen Tomac:**

## Domnule președinte,

Domnul Vosganian a uitat că era ministrul finanțelor când a decis, în Guvern, că este de acord să se majoreze cu 50% salariile profesorilor. Au și votat pentru acest lucru...

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Nu este adevărat!

Senatul a votat împotrivă...

## **Domnul Eugen Tomac:**

...și astăzi vine să ne dea lecții.

Știrea de astăzi este următoarea: nu că PMP-ul nu susține această lege...

Care e procedura?

## **Domnul Eugen Tomac:**

...ci că propriul dumneavoastră Guvern nu este de acord.

Prim-ministrul și ministrul finanțelor n-au vrut să gireze această inițiativă.

Aceasta este știrea, stimați români: Guvernul Grindeanu nu susține ceea ce propune PSD-ul. Și asta este realitatea.

Domnule Varujan Vosganian, vă rog, drept la replică, vi s-a pronunțat numele.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stimați colegi,

În Senat, unde eram eu membru, această lege a fost respinsă. În Camera Deputaților, din motive binecuvântate, bătând alegerile la ușă, s-a votat.

După numai un sfert de oră, la sediul Ministerului Finanțelor, am făcut o conferință de presă în care am arătat că ea este nedreaptă, că se referă doar la unele categorii și bugetul pe 2009 nu poate susține.

I-am trimis lui Traian Băsescu două scrisori – ele se găsesc pe site-ul meu, pot fi consultate – în care l-am prevenit să nu promulge legea. Știți ce a spus Traian Băsescu, șeful partidului dumneavoastră? Că nu numai profesorii și medicii, dar și funcționarii publici, și polițiștii, toți trebuie să ia 50% în plus. Și a luat voturile și, a doua zi după alegeri, a uitat.

Așadar, cred că sunt ultimul care să fie acuzat că am încercat să folosesc maniere populiste pentru a câștiga voturi.

Să nu fi fost în locul meu, când, în unele școli din județul unde am candidat, poza mea era pusă în chenar negru, că n-am vrut să majorez cu 50%, după ce dublasem salariile profesorilor!

Așa că, vă rog, domnule Tomac, vedeți în curtea dumneavoastră și lăsați lucrurile pe stradă să se desfășoare normal.

Mulțumesc.

Domnule Dobre, vă rog, procedură.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Din păcate, probabil că actualul ministru de finanțe, fiind un mai prost comunicator, nu va ieși peste un sfert de oră, ca și ministrul de finanțe din 2008. Dar domnul președinte Dragnea ne-a confirmat că el nu e de acord cu legea.

Mulțumesc.

Domnul președinte Dragnea. Vă rog.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

## Domnule președinte de ședință,

Sincer, nu pot să vă spun pe ce procedură am cerut cuvântul. Ori pe procedură, ori pe drept la replică. Pentru că am văzut că nu mai contează ce scrie în regulament.

Domnule Victor Paul Dobre, ne știm de foarte mulți ani. Eu am părul mai alb. Dumneavoastră încă nu-l aveți, nu știu de ce.

Dar cum puteți să spuneți lucruri pe care eu nu le-am spus? Chiar dacă este din Galați, conjudețean cu dumneavoastră, eu n-am spus că domnul Viorel Ștefan nu susține această lege.

Domnul Viorel Ștefan – nu pe persoană fizică, ca ministru de finanțe, un post care nu este obținut prin concurs, ci este desemnat și votat politic –, precum și premierul Grindeanu, de altfel, au spus, prin avizul favorabil dat de la Guvern, că susțin această lege. Ar fi și ilegal să nu susțină, pentru că este trecută în programul de guvernare, care este lege, pe care trebuie să o respecte.

Dacă dumneavoastră aveți alte informații, noi suntem pregătiți. Să le facă publice, respectivii să-și exprime public o altă poziție, adică de nesusținere a legii, și vom acționa politic. Dar, din ceea ce știm noi – și cred că știm bine –, Guvernul, în ansamblul său, susține această lege. Pentru că există susținere financiară.

Dar faptul că astăzi ministrul de finanțe nu a fost prezent aici, punându-l pe liderul de grup într-o poziție incomodă, după ce și-a asumat și a promis în Biroul permanent că va fi prezent, acesta este un lucru care va trebui discutat, dar nu în Parlament, astăzi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Da.

Voi fi scurt, nu vă faceți griji. E vorba de un drept la replică, dat nu președintelui PSD, nu președintelui Camerei, ci domnului Liviu Dragnea, pe care îl cunosc de mai bine de 20 de ani și din aceste motive am spus ceea ce am spus, că îl cunosc foarte bine.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mai departe.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

- Comisia pentru industrii propune adoptarea.

- votează, a fost adoptată.

Legi organice. Respingeri.

6. Proiectul de lege privind înființarea, la nivelul

administrației publice locale din comune, orașe și municipii, a compartimentului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație propun respingerea.

- Și ultimul.

7. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 312/2004

privind Statutul Băncii Naționale a României. Comisia pentru buget propune respingerea.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, adoptată în procedură de urgență.

Termenul de sesizare este de două zile, începând de astăzi, 7 iulie.

Declar ședința închisă.

Membrii Biroului permanent... îi invit la sala de Birou permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083511]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 96/14.VI.2017 conține 44 de pagini.**

Prețul: 110,00 lei