Neculai Rățoi

## „România – o țară fără drumuri”

320 de kilometri de autostradă, o cifră dezolantă după 21 de ani de democrație. O țară europeană cu pretenții de integrare în Spațiul Schengen, România este sinonim pentru lipsa infrastructurii și în special a infrastructurii de transporturi.

Cu toate acestea, guvernanții plătesc scump fiecare kilometru de drum, de trei, patru ori mai scump ca Germania, Franța sau alte țări a căror economie este net superioară țării

noastre. Un exemplu este cel al mult trâmbițatei autostrăzi Transilvania. O autostradă despre care mai mult se vorbește, pentru că nimeni nu poate ști când vor reuși PDL-iștii să o termine. În acest caz, un kilometru construit ajunge să coste și 18 milioane de euro.

În timpul de când se află la putere, guvernanții s-au plâns public de lipsa banilor pentru realizarea de drumuri sau întreținerea celor existente, fără a menționa ineficiența de care dau dovadă în accesarea fondurilor de la Uniunea Europeană pentru infrastructură. 30 de milioane de euro accesate, din totalul de peste 4 miliarde puse la dispoziție de UE. O nouă dovadă a incompetenței și a nepăsării. Cu toate acestea, puterea nu dă înapoi de la a impune noi taxe șoferilor români, care plătesc deja roviniete. O nouă taxă pe autostradă, aceasta este ideea șefilor de la transporturi. Care autostradă, nu spun. În 2010, vor fi finalizați 9 kilometri de autostradă.

În România, criza a afectat foarte tare populația și veniturile. Mulți români și-au pierdut locul de muncă, și mai mulți trăiesc din ajutoare sociale. Un guvern cu viziune ar ști să transforme această situație într-una în beneficiul țării. Acești oameni ar trebui implicați în reabilitarea și construcția statului prin angajarea lor în proiecte de infrastructură: de la sădit copaci și flori și până la construcția de drumuri și căi ferate.

Criza din 1929 a avut efecte similare, foarte mulți oameni rămânând fără locuri de muncă. Mai multe guverne au știut atunci să reabiliteze economia prin angajarea celor rămași fără un loc de muncă. Prin astfel de inițiative au fost demarate și finalizate multe construcții europene.

La noi, Guvernul nu face altceva decât să se plângă, să conducă haotic, fără planuri de reabilitare, iar în final să se laude cu 9 kilometri de autostradă sau cu taxe și impozite mărite. PDL-iștii au transformat România într-o țară tristă, fără șanse, al cărei loc este mereu printre ultimele țări din UE, sigur, exceptând corupția, numărul de impozite, crima organizată sau evaziunea.

Nu avem drumuri, suntem singura țară din UE fără rețea de autostrăzi, dar ne visăm o țară cu un turism dezvoltat. Investim sute de mii de euro în branduri de țară, dar nu avem infrastructura necesară. Căile ferate sunt de pe vremea monarhiei. Transfăgărășanul, o construcție spectaculoasă, este de pe vremea comuniștilor. Însă existența unui număr fabulos de 9 kilometri de autostradă este datorată Guvernului Boc. Ritmul în care știm să evoluăm se află la polul opus al celui în care știm să ne lăudăm.