Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 martie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Virgil Pop
Discurs
„România, pe drumul Greciei”
În acest moment, o comparație între situațiile economice ale României și Greciei – aflată în prag de colaps, la mila instituțiilor europene, nu ar fi echilibrată. Traseul economiei grecești și motivele care au dus la adâncirea crizei financiare seamănă însă destul de mult cu drumul pe care îl parcurge astăzi România în materie de finanțe publice.
Fără îndoială, Grecia se situează acum aproape de faliment din cauza faptului că nu își mai poate achita datoriile externe. Ca alte state aflate astăzi în dificultate, statul elen a încurajat consumatorismul și a luat o serie de măsuri populiste nesustenabile financiar. Promisiunile electorale au fost plătite din bani externi, la fel și salariile și pensiile, iar infrastructura și investițiile au fost lăsate deoparte. Grecia a ajuns astfel în scurt timp în situația de a cheltui mai mult decât produce. Nici măsurile anticriză nu avut succes, ci s-au lovit de mânia protestelor ample și violente ale grecilor, care nu s-au arătat dispuși să fie singurii care suferă de pe urma planului de austeritate al autorităților. Depășit de situație, statul elen, considerat acum vulnerabilitatea zonei euro, cere ajutor european pentru depășirea acestui hop. Sună extrem de cunoscut, nu-i așa?
Potrivit rapoartelor economice europene, România și Bulgaria sunt primele țări afectate de situația dificilă din Grecia, pentru că sunt cele mai expuse țări din regiune. Dacă mai punem la socoteală și eșecul „programului anticriză” al Guvernului Boc, survine firesc întrebarea: Cât de aproape suntem de situația Greciei?
Premierul Emil Boc ne pasează responsabilitatea și ne avertizează că, dacă nu aplicăm reformele și dacă nu strângem cureaua, ajungem în aceeași situație cu grecii. Realitatea ne arată însă că ne aflăm de multă vreme în același derapaj economic și că Domnia Sa și Guvernul pe care, chipurile, îl conduce, ne-au adus în această situație periculoasă. Deși datoria publică a României este mult mai mică în comparație cu cea a statului elen, președintele ne spune că ia în calcul un nou împrumut, la sfârșitul anului, dacă cheltuielile statului nu se vor reduce, semn că România trăiește în mare măsură din bani externi. Costurile bugetare sunt în continuare mai mari decât ne permitem pentru că Guvernul Boc protejează zonele sugativă din bugetul de stat, dar taie de unde îi doare mai tare pe români: de la salarii sau de la pensii. Totodată, într-o logică a testelor de suportabilitate, Guvernul ne agasează zi de zi cu propuneri aberante. Nu e de mirare că, în aceste condiții, românii își cer dreptatea în stradă.
Adevărul e că ne îndreptăm cu pași repezi înspre soarta economică a Greciei, iar soluția ieșirii din această situație nu este, așa cum afirmă premierul Emil Boc, în mâinile noastre, ci chiar în curtea Guvernului, care a abordat total greșit strategia de gestionare a crizei. Iar dacă guvernanții nu vor schimba direcția sau, în cel mai bun caz, nu vor lăsa locul altora, care se pricep, putem de pe acum să ne declarăm depășiți de situație și să cerem ajutor. Ne-am economisi cu toții timpul, banii și am fi scutiți de efortul de a suferi, inutil, de pe urma unor măsuri economice absurde.