Dan Bordeianu

Supunerea la votul final a: – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România (PL-x 144/2013; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare (PL-x 146/2013; adoptat); – Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin (PL-x 126/2013; adoptat); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate (PL-x 213/2012; adoptat); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (PL-x 441/2012; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii (PL-x 390/2012; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 172/2013; adoptat); - Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 188/2013; adoptat); – Proiectului de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul de modernizare a Administrației Fiscale) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 8 mai 2013 (PL-x 197/2013; adoptat); – Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, reexaminată, la cererea Președintelui României (PL-x 187/2011/2013; adoptată legea cu amendamente); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment (PL-x 249/2012; respins); – Propunerii legislative privind înființarea Companiei Naționale „Herghelii de Stat” (Pl-x 563/2008; respinsă); – Propunerii legislative pentru înființarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” (Pl-x 229/2011; respinsă); – Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, reexaminată, la cererea Președintelui României (PL-x 3/2012/2013; adoptată); – Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de creștere, îngrijire și educare a copiilor în vârstă de 0–3 ani (Pl-x 457/2011; respinsă)

Discurs

„România și exigențele aderării la Spațiul Schengen”

România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la Spațiul Schengen, în paralel cu derularea activităților care au vizat integrarea în Uniunea Europeană. Acțiunile în acest

* domeniu au urmat cursul prevăzut de Planul de acțiune Schengen, document revizuit anual în cadrul Departamentului Schengen și aprobat de Guvernul României.

Procesul de evaluare a României a fost finalizat, din punct de vedere tehnic, prin adoptarea, în data de 28 ianuarie 2011, a ultimului raport în domeniul SIS/SIRENE. Următorul pas al României în cadrul procesului de evaluare Schengen este adoptarea Deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne, act care va consfinți aderarea noastră propriu-zisă la Spațiul Schengen. Procedura de consultare a Parlamentului European pe marginea proiectului textului deciziei a fost inițiată în data de 12 noiembrie 2010, iar votul final pe marginea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen a avut loc în data de 8 iunie 2011, acesta fiind unul pozitiv.

În data de 9 iunie 2011, au fost adoptate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României și Bulgariei. După această etapă, Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) trebuia să voteze cu unanimitate, exclusiv România și Bulgaria, țări candidate, proiectul de decizie.

La data de 9 aprilie 2013, autoritățile române au finalizat pregătirile necesare pentru operaționalizarea Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II). Acesta este funcțional în România și în cele 26 de state membre Schengen, fiind utilizat în activitatea zilnică a autorităților de aplicare a legii.

Inițial, termenul asumat de autoritățile române pentru realizarea acestui deziderat a fost luna martie 2011. În ciuda îndeplinirii exigențelor de ordin tehnic prevăzute în acquis-ul Schengen, au trecut mai bine de doi ani de la depășirea acestui termen, de când România se confruntă cu tergiversarea partenerilor europeni în a vota cu unanimitate, în Consiliul JAI, aderarea efectivă la acest spațiu de liberă circulație. Ceea ce s-a întâmplat cu aderarea României la Spațiul Schengen în intervalul martie 2011–martie 2013 a constituit subiect de controverse politice, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, între partenerii europeni.

În afara îndeplinirii criteriilor de ordin tehnic necesare eliminării controalelor la frontierele interne ale României cu statele membre ale Acordului Schengen, partenerii europeni au invocat adesea necesitatea respectării unor condiționalități de ordin politic, cum ar fi reforma justiției, lupta împotriva corupției, respectarea statului de drept. Toate aceste condiționalități au fost reunite „simbolic” sub imperativul necesității adoptării a două rapoarte consecutive în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe Justiție, care ar certifica progresele României în domeniul asigurării independenței justiției și luptei împotriva corupției.

În contextul ședinței