Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 martie 2023

Declarații politice · adoptat tacit

Lilian Scripnic

668 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## „România și interesele ei”

Comasarea forțelor NATO în jurul Mării Negre are ca scop declarat păstrarea siguranței zonale. Dislocarea bazelor americane pe teritoriul României și prezența trupelor armate americane de elită asigură, în teorie, siguranța militară în zonă.

Implicarea dinamică a României în acțiunile NATO o transformă într-un membru activ, care aduce, după sine, beneficii, responsabilități, dar și riscuri. Riscuri pentru că acțiunile României din zona NATO o transformă într-o țintă mai mult sau mai puțin legitimă pentru adversarul său. Acest lucru ar trebui să dea de gândit celor care au destinele acestui popor în mâini, pentru că, din păcate, astăzi, când vorbim de o confruntare armată, nu ne raportăm doar la câteva clădiri distruse, ci la distrugeri și dezastre pe scară largă*, cumulate cu victime omenești și multe daune materiale cauzate de folosirea tehnologiilor militare foarte avansate.

Avem exemplul nefericitei Ucraine, țară care are unele orașe efectiv rase de pe fața pământului, precum orașul Marinka, sau orașe care au suferit daune masive, precum Herson, Mariupol sau Soledar.

Din nefericire, *

În contextul ședinței

guvernanții noștri nu sunt în stare să asigure o poziție diplomatică inteligentă

1

2

, care să apere interesele naționale. Aceștia, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, servesc pe tavă toate resursele și capabilitățile țării, ignorând nevoia de siguranță a românilor*

, fără să negocieze diplomatic și în interes național poziția geostrategică a țării;

ei acționează după cum li se dictează.*

Un exemplu de politică pusă în slujba propriei națiuni o reprezintă diplomația Ungariei și a Poloniei. Acestea sunt de apreciat pentru că interesul național prevalează, fiind chiar în interiorul comunității europene și al NATO.

Nu știm cum se va sfârși acest conflict din Ucraina. Noi ajutăm poporul ucrainean, dar minoritatea română din Ucraina nu este sprijinită.

Inconștiența politicienilor a creat mereu războaie, în care au avut de suferit și țări terțe, așa cum este România acum, în contextul acestui conflict ucrainean, care nu ne aparține. Am ajutat și am susținut un stat vecin, Ucraina, așa cum am putut și am știut mai bine, stat care nici în acest moment, prin acțiunile sale față de noi, nu ne dă senzația că ne-a devenit prieten.

În schimb, acțiunile noastre de ajutor pentru Ucraina ne-au plasat în vizorul Rusiei, fapt pentru care am și fost avertizați.

Care sunt semnalele că nu suntem într-o situație foarte optimistă?

La o distanță foarte mică de granița cu Ucraina se află cele mai bine pregătite trupe ale armatei americane.

Cu puțin timp înainte de a începe conflictul dintre Ucraina și Rusia, cea mai mare companie petrolieră americană, Exxon, a plecat din România.

Compania Ford a plecat de la Craiova, lăsând fabrica în posesia turcilor.

Acum se pregătește să plece și compania americană CarLine.

Mă întreb dacă toate aceste lucruri sunt sau nu întâmplătoare.

Secretarul general al NATO declară că posibilitatea extinderii conflictului poate fi o certitudine și că este oricând gata să apere România.*

În acest context, am dreptul, atât eu, cât și oricare alt cetățean al acestei țări, să mă întreb în ce măsură NATO va interveni să ne apere, ținând cont de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic:

„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a

oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul Atlanticului de Nord.”

Fragmentul în care se menționează că răspunsul NATO la un atac asupra unui stat membru poate fi orice acțiune care se consideră necesară pe noi, românii, ne înspăimântă.*

Sper ca înțelepciunea dumneavoastră să prevaleze în favoarea intereselor naționale ale României1 2 3, astfel încât, indiferent de ceea ce ne rezervă viitorul, să putem trece peste această perioadă nefastă evitând riscurile majore!*

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Discursul îmbină apelul la siguranța cetățenilor (binele comun) cu retorica interesului național specific.

„Sper ca înțelepciunea dumneavoastră să prevaleze în favoarea intereselor naționale ale României”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica la adresa guvernanților este aspră, dar nu constituie derogare sau dehumanizare a unui grup social.

„guvernanții noștri nu sunt în stare să asigure o poziție diplomatică inteligentă”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră cererile sau justificările guvernului, concentrându-se pe propria critică.

„ei acționează după cum li se dictează.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează poziția NATO, dar nu o angajează substanțial, folosind-o doar ca punct de plecare pentru propria teamă.

„Secretarul general al NATO declară că posibilitatea extinderii conflictului poate fi o certitudine și că este oricând gata să apere România.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul rămâne la nivelul unei poziții critice, fără a propune o alternativă concretă sau un mecanism de mediere.

„Sper ca înțelepciunea dumneavoastră să prevaleze în favoarea intereselor naționale ale României”

În context ↑