Cristina Burciu

518 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„România trebuie să evite în timp util consecințele nefaste ale dificultăților demografice!”

În prezent, societatea românească se confruntă cu o reală îngrijorare cu privire la tendința accelerată de scădere a populației, reconfirmată, din păcate, în ultimii ani, fapt care, fără îndoială, presupune o intervenție fermă a factorilor responsabili. Departamentul pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României atrage atenția asupra pericolului ca situația demografică din România să pună în pericol, pe termen mediu, sprijinirea sistemelor de protecție socială.

Din nefericire, estimările oficiale ne indică că populația României ar putea scădea până la 15 milioane în anul 2070, ceea ce ar destabiliza grav raportul dintre persoanele de peste 65 de ani și populația activă*, aflată în câmpul muncii, din intervalul de vârstă 15–64 ani. În cazul în care depopularea țării va continua, acest procent ar urma să se dubleze de la 26,3% în prezent, urmând să ajungă la 52,8% în 2070. În aceste condiții, specialiștii guvernamentali atrag atenția că funcționalitatea sistemelor de protecție socială va fi greu de susținut*, existând potențiale riscuri și pe segmentul asigurării pensiilor.

În contextul ședinței

Dificultățile demografice cu care ne confruntăm după 1990 nu au putut fi atenuate

*

, în pofida măsurilor de sprijinire a românilor care trăiesc în străinătate pentru a se reîntoarce în țară. Depopularea a fost, din păcate, dublată de deficitul însemnat de forță de muncă și procentul ridicat al populației inactive pe piața muncii.

Spre exemplu, necesitățile pe palierul forței de muncă se apropie acum de nivelurile record de dinaintea pandemiei.

Rata populației inactive în al doilea trimestru din 2021 se ridică la 34%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, o cifră care este în măsură să ne pună serios pe gânduri. În același timp, pandemia nu a oprit exodul de români dornici să muncească în străinătate, iar rezultatul acestor aspecte devine alarmant, mai ales dacă ne raportăm la consecințele situației din prezent pentru viitor.

Sunt motive serioase să ne temem că fenomenul de scădere și, implicit, de îmbătrânire a populației României va continua și în anii următori. Un factor substanțial care contribuie la aceste realități nedorite este migrația forței de muncă, accentuată odată cu permisivitatea liberei circulații conferite de aderarea României la Uniunea Europeană.

De asemenea, nu trebuie să neglijăm exodul tinerilor spre alte zări, mult mai ofertante ca oportunități, precum și realitatea crudă potrivit căreia statul român este încă deficitar în identificarea unor soluții stimulatoare viabile atât pentru încurajarea tinerelor familii, cât și pentru creșterea copiilor în condiții propice dezvoltării armonioase.

Este evident că decidenții politici trebuie să identifice soluțiile adecvate* pentru ameliorarea problemei demografice și sprijinul familiilor de a susține revenirea la un spor natural dătător de speranțe pentru viitor. Consider că avem nevoie stringentă de politici active de revitalizare a ocupării forței de muncă, prin acordarea posibilității oamenilor de a munci și după vârsta pensionării, precum și prin eliminarea discriminărilor existente pe criterii de vârstă.

Îmi exprim însă speranța că ne vom trezi totuși în timp util la realitate și vom lua măsurile care se impun, pentru a nu ajunge la estimările specialiștilor potrivit cărora peste 50 de ani un cetățean al României va munci pentru pensiile altor nouă.