Angel Tîlvăr

„Românie, pe fruntea ta stă scris «sărăcie»!”

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, veniturile totale medii lunare ale unei gospodarii au scăzut ușor în al doilea trimestru al anului față de primele trei luni, iar cheltuielile medii lunare s-au situat la același nivel, reprezentând 87,5% din venituri. În ceea ce privește veniturile medii lunare pe persoană, acestea s-au situat în jurul sumei de 806 lei, pe când cheltuielile au fost de 705 lei.

Românii cheltuiesc 87% din venituri pe alimente, și nu pentru că ar consuma foarte mult, ci pentru că prețurile la alimente sunt foarte mari și pentru că Traian Băsescu nu poate accepta „greșeala” colegilor săi de partid care au votat în Parlament un TVA de 5% pentru alimente.

Oamenii își cheltuiesc salariile pe bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei.

Românii cheltuiesc mai mult pe hrană deoarece sunt obligați să consume produse importate pentru că cele autohtone nu au loc pe rafturile magazinelor, oamenii mănâncă fructe și legume mai scumpe pentru că mafia din supermarketuri nu a fost eradicată de actualul Guvern și pentru că producătorii autohtoni nu beneficiază de niciun fel de sprijin în propria lor țară. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în aprilie–iunie 2010, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). În perioada analizată, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuința (15,4%) a fost absorbită de consumul de utilități, necesare funcționării și încălzirii locuinței (apă, energie electrică și termică, gaze naturale și alți combustibili).

Acest raport este secondat de un altul, intitulat Prognoza Economică Globală, care a fost prezentat de Fondul Monetar Internațional și care precizează că produsul intern brut (PIB) al României scade în acest an cu 1,9% față de 2009, dar urmează să avanseze anul viitor cu 1,5%, estimarea din urmă fiind relativ optimistă, dacă se ține cont de părerea unor analiști și economiști care văd recesiune și în 2011. Dacă luăm în considerare și faptul că FMI a făcut această prognoză în urma datelor furnizate de Guvernul Boc, este greu de crezut exactitatea acestor pronosticuri.

Dacă Ungaria, cu o creștere economică estimată pentru 2011 de 2%, Bulgaria cu 2%, Lituania cu 3,1% și Estonia cu 3,5% sunt considerate cazuri fericite, nu același lucru se poate spune despre Croația, Letonia și România care fac parte din clubul țărilor cu recesiune în 2010 și creștere economică modestă anul viitor.