Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 martie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Mugurel Surupăceanu
Discurs
„Românii pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă”
O nouă săptămână aduce, în România, un nou val de disponibilizări. Am atras atenția în nenumărate rânduri asupra pericolului pe care acestea îl pot aduce pentru societatea românească. 500 de mineri din Gorj își vor pierde locurile de muncă. Cum ne afectează această situație viitorul? Salariații rămași șomeri peste noapte au familii pe care trebuie să le întrețină. Chiar dacă aceia pe care i-au ales să-i reprezinte nu dau doi bani pe asta, așa cum ne arată membrii Guvernului de luni bune, acești oameni nu-și pot lăsa copiii să moară de foame, așa că iau drumul străinătății. Fie că pleacă în Spania, în Italia sau în Portugalia, românii apți de muncă pleacă în valuri.
În Gorj, spre exemplu, în anul 2008, numărul copiilor ai căror părinți erau plecați peste granița pentru a munci era de 800. În 2010, acest număr a ajuns la 3.000. Acești copii au rămas în grija bunicilor, nu merg la școală, iar dacă merg rezultatele lor sunt foarte slabe. Profesorii spun că randamentul unui astfel de copil este mult mai mic decât acela al unui copil care locuiește cu părinții și este supravegheat de aceștia. Psihologii susțin că, în timp, o astfel de situație va avea consecințe asupra adultului de mai târziu. Părinții nu au însă nicio soluție, iar pe măsură ce crește numărul disponibilizaților, crește și numărul celor care pleacă pentru o bucată de pâine de lângă propriii copii. Programe pentru atragerea în țară a românilor plecați la muncă peste graniță? Nu există. Guvernul este preocupat să desființeze, și nu să creeze locuri de muncă. Populația aptă de muncă scade dramatic în România.
Acestea sunt probleme grave care afectează structura socială pe termen lung. Adulții, dar și copiii sunt afectați în egală măsură de lipsa de programe coerente. Este inadmisibil ca, într-o țară europeană, cetățenii să fie nevoiți să plece de lângă familia lor în străinătate, nu pentru a avea un loc de muncă decent, ci pentru a avea un loc de muncă. Românii nu pleacă pentru un salariu mai bun, ci pleacă pentru un salariu și atât. Este posibil ca în România să nu fie nevoie de populația aptă de muncă? Cum se așteaptă atunci Guvernul să plătească pensii și salarii? Singurul lor răspuns: prin exploatarea la maximum a celor rămași în țară.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.