Voi folosi prilejul acestei interpelări extinse, pentru că, repet, nu este o moțiune, pentru a informa Senatul României și întreaga opinie publică în legătură cu starea economiei românești și cu activitatea Ministerului Economiei.
Referitor la economia românească, încep prin a vă furniza o informație făcută publică săptămâna trecută chiar de către Eurostat: „România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. Creșterea anuală a producției industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din Uniunea Europeană. Totodată, România a înregistrat și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale, +2,1%.”
Cu alte cuvinte, industria, motorul economiei românești, funcționează și funcționează chiar bine, sustenabil. O altă informație importantă pe care trebuie să o aveți în vedere este că România a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a numărului de angajați, în primul trimestru din 2018, o creștere cu 1,9%.
Cabinetul Dăncilă este o echipă unită care pune în aplicare programul de guvernare și care reușește să obțină rezultate certificate de către forurile economice internaționale. Știu, toate astea nu sunt vești bune pentru cavalerii apocalipsei economice din opoziție, dar realitatea bate propaganda.
Iată cum arată această realitate, recunoscută la nivel internațional. Atât Fondul Monetar internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1%, și se apropie din ce în ce mai mult de estimările din programul de guvernare. Deciziile adoptate în acest an, dintre care vreau să enumăr doar două foarte importante: înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și simplificarea legislației achizițiilor publice, sunt elemente de natură să încurajeze investițiile.
În acest context, vreau să fac referire și la Fondul Suveran de Investiții. Vă pot spune că Ministerul Economiei participă cu patru societăți la acest proiect extrem de important pentru dezvoltarea României. Este vorba despre Cupru Min, IAR, Societatea Națională a Apelor Minerale și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor. Despre fondul suveran se poate discuta mult, dacă interlocutorul este de bună-credință. Având în vedere faptul că reprezentanții opoziției au o părere deja formată în legătură cu acest subiect, aleg să mă adresez opiniei publice.
Principalele efecte ale fondului suveran se vor vedea în economie cât de curând. Până în anul 2020, produsul intern brut va avea o creștere suplimentară de 20 de miliarde de lei, iar, prin construcția de noi fabrici și prin celelalte măsuri prevăzute tot pentru anul 2020, activitatea fondului va genera 42.000 de locuri de muncă bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu șomaj ridicat și salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală
de IMM-urile care vor deservi unitățile de producție înființate de către fondul suveran.
Sunt prevăzute patru surse de venit pentru acest fond:
1. dividende. În următorii trei ani, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va încasa dividende în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de lei;
2. emiterea de obligațiuni;
3. atragerea altor parteneri;
4. fondul de privatizare.
Suma aproximativă: 9-10 miliarde.
Domnilor senatori de la PNL și USR,
Folosiți orice fel de pretext pentru a speria românii în legătură cu ratele și dobânzile, din interese pe care nu le cunosc, dar care, sigur, nu au nimic de-a face cu politica bunului-simț pe care o tot clamați. În treacăt fie spus, dacă ați fi citit Legea Fondului Suveran sau dacă v-ați fi obosit măcar să citiți raportul comisiei de resort, ați fi știut că nici Transelectrica și nici Transgaz nu fac parte din acest fond, pentru că nu pot fi reuniți sub aceeași umbrelă producătorii și transportatorii de energie, dar așa înțelegeți dumneavoastră politica lucrului bine făcut, cu o documentare șubredă.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Pentru că s-a făcut referire la companiile din portofoliul Ministerului Economiei, vă informez că acești operatori economici au planificate investiții în valoare totală de 2,9 miliarde de lei, din care doar 62 de milioane de lei reprezintă finanțare din sume alocate de la bugetul statului. Poate mai important decât atât este faptul că, până la finele anului curent, operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au provizionat în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018 reducerea arieratelor cu 53,7% față de cuantumul înregistrat la sfârșitul lui 2017.
Aceste plăți restante vor fi reduse cu peste 500 de milioane de lei. Asta înseamnă o reducere a arieratelor cu mai mult de jumătate, ceea ce este o performanță notabilă. De asemenea, toți operatorii economici au implementat prevederi referitoare la trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cu rezultate favorabile și pentru bugetul asigurărilor sociale. Din totalul operatorilor economici aflați în portofoliul Ministerului Economiei, majoritatea sunt pe profit, iar pentru cei cu rezultate economice negative au fost solicitate planuri de reorganizare-restructurare, care se află în diverse stadii de analiză.
Tot în legătură cu societățile aflate în portofoliul Ministerului Economiei, vreau să vă aduc la cunoștință stadiul proiectelor care sunt în derulare:
– analiză și negocieri privind achiziționarea activelor Moldomin – SA, scoasă la vânzare de către mediator, de către Cupru Min;
– negocieri privind achiziționarea unei fabrici de îmbuteliere de către Societatea Națională Apele Minerale; – după înregistrarea unei scrisori de intenție, urmează să fie declanșat procesul de privatizare a Sanevit;
– în urma înregistrării unei scrisori de intenție, Remin Baia Mare va iniția un proces competitiv de atragere a unor investitori care să aibă capacitatea tehnică și financiară de a exploata, împreună cu societatea, zăcămintele din unele perimetre miniere, pentru care Remin deține licență de exploatare;
– în continuarea procesului de interconectare a rețelelor de gaze și electricitate ale României și Republicii Moldova
se înscrie achiziționarea de către Transgaz și a activelor Vestmoldtransgaz. În continuarea aceluiași proces de interconectare a rețelelor de gaz și electricitate ale României și Republicii Moldova se înscrie și interconectarea sincronă, Suceava–Bălți;
– demararea negocierilor privind achiziționarea pachetului de acțiuni la Societatea Națională a Sării, pe care intenționează să o valorifice Fondul „Proprietatea”;
– producerea de către Uzina Mecanică București a unui transportor blindat de tip Piranha 5, în colaborare cu General Dynamics.
În acest context, merită subliniată activitatea Transgaz în acest an, care a reușit două performanțe notabile. În primul rând, Transgaz a început construcția efectivă a proiectului BRUA, atât la conductă, cât și la stațiile de comprimare gaze. Lucrările la stațiile de comprimare gaze au început la mijlocul lunii aprilie, iar lucrările la construcție au fost demarate la începutul acestei luni.
În al doilea rând, Transgaz a reușit să redevină un actor regional în sectorul de energie, reușind să câștige procedura de privatizare a Vestmoldtransgaz, operatorul de transport gaze naturale din Republica Moldova. Contractul de privatizare a fost semnat la finalul lunii martie. În acest context, mai vreau să spun că dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale din zona de nord-est a României se desfășoară corelat cu proiectul gazoductului Ungheni–Chișinău.
După cum vedeți se face treabă la Ministerul Economiei.
Toate aceste proiecte și negocieri sunt laborioase și solicită echipa din minister. Activitatea noastră este una serioasă, iar faptul că nu facem spectacol mediatic cu munca noastră se datorează faptului că suntem preocupați de rezultate, nu de imagine.
## Stimați colegi,
Tot în acest context al muncii asidue depuse de echipa Ministerului Economiei, dați-mi voie să vă anunț că oamenii noștri au participat în mod hotărâtor și decisiv la activitatea depusă în cadrul Secretariatului General al Guvernului pentru Legea minelor, a redevențelor și cea a apelor minerale.
La mijlocul lunii martie, Secretariatul General al Guvernului a preluat de la Ministerul Economiei activitatea de coordonare pentru aceste legi. În acest context, la începutul săptămânii trecute a avut loc o ședință de lucru pentru definitivarea Legii minelor. În această ședință a fost convenită varianta finală a proiectului de lege, în care au fost incluse și prevederile privind cuantumul redevențelor miniere. Tot cu acest prilej s-a decis ca varianta optimă de reglementare a redevențelor să fie cea de introducere a acestora în legislația specifică fiecărui domeniu-resursă.
Pentru data de 21 iunie este stabilită o altă ședință de lucru, în vederea elaborării Normelor metodologice pentru aplicarea Legii minelor, norme ce vor însoți legea pe circuitul de avizare și aprobare. În ceea ce privește Legea apelor minerale, în cursul acestei săptămâni este programată o reuniune a grupului de lucru, pentru definitivarea proiectului de lege. Acest proiect trebuie să parcurgă concomitent cu Legea minelor etapele de avizare și aprobare.
Pe scurt, Legea minelor este gata, cea a apelor minerale va fi gata zilele acestea, iar cuantumul redevențelor aferent resurselor respective va fi stabilit în legile specifice.
## Stimat auditoriu,
În documentul înaintat Senatului se face referire la Oltchim. Această societate se află în procedura insolvenței, începând cu 30 ianuarie 2013, iar deciziile privind patrimoniul societății se iau cu acordul adunării creditorilor. Ministerul Economiei are calitatea de acționar majoritar și este reprezentat în procedura insolvenței de un administrator special, în condițiile legii. Ministerul Economiei, împreună cu alte instituții publice autorizate, participă activ la monitorizarea derulării procedurii declanșate de către Comisia Europeană privind posibilul ajutor de stat acordat societății Oltchim.
Tranzacția de vânzare către Chimcomplex a unor active nu este întârziată, ea derulându-se în conformitate cu prevederile contractului de vânzare, iar finalizarea acesteia depinde de îndeplinirea tuturor condițiilor precedente stipulate în contract. Analiza derulării tranzacției este făcută de consorțiul de administratori judiciari și administratorul special de la Oltchim, cei care au condus procedura de vânzare a activelor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.