Adrian P„unescu

S-au creat pu∫c„rii, s-a lucrat Ón for˛„, au fost b„tu˛i bestial r„scula˛ii, s-a schimbat guvernul, a venit guvernul nostru, a promis multe, a f„cut c‚teva dintre lucrurile pe care se cuvine ca aceast„ ˛ar„ s„ le fac„ pentru o categorie extrem de important„ a oamenilor ei, ∫i anume pentru oamenii din Valea Jiului.

Noi n-am f„cut destul pentru Valea Jiului, guvernul liberal-˛„r„nist-democrat din perioada 1997—2000 a f„cut totul contra V„ii Jiului. Ceea ce au f„cut cei care s-au repezit la arme ca s„ rezolve problemele sociale ∫i economice ar putea p„rea o gaf„. E mult mai mult dec‚t at‚t, e o ridicol„ lupt„ a neantului cu realitatea, pentru c„, Ón fond, Ón Valea Jiului, problemele sunt mult mai grave dec‚t pot ajunge ele la noi mediatizate prin ziare, prin posturile de radio ∫i televiziune. Este o mizerie f„r„ sf‚r∫it. Este o lips„ de orizont care trebuie s„ ne cutremure. Vreau s„ v„ spun c„ tindem s„ devenim o cast„ pe deasupra realit„˛ii ∫i c„ norocul acestor nenorocite perioade electorale, norocul nenorocului numit îperioad„ electoral„“ este c„ ne oblig„ s„ mergem Ón realitate ∫i s„ vedem la ce dezastru ajunge lipsa de preocupare fa˛„ de cei care muncesc, fa˛„ de cei care muncesc uneori murind, fa˛„ de cei care muncesc ∫i Ó∫i ap„r„ drepturile cu m‚inile goale sau cu unelte de munc„ ∫i sunt Ónt‚mpina˛i cu arme, ca Ón perioada 1997—2000.

Vreau s„ v„ precizez c„ nu m„ las impresionat de declara˛ii formale ale nici unui lider din nici un domeniu de activitate, pentru c„ suferin˛a oamenilor din Valea Jiului este mai mare dec‚t se poate Ónchipui. Nu s-au g„sit Ónc„ solu˛iile dec‚t la modul formal, la modul teoretic, la modul principial, spre relansarea unor ocupa˛ii serioase ∫i profunde pentru minerii din Valea Jiului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 pentru familiile lor, pentru disponibiliza˛ii ∫i ∫omerii care au Ónceput s„ devin„ o p„tur„ separat„, eterniz‚ndu-se Ón aceast„ condi˛ie, de disponibiliza˛i ∫i ∫omeri.

Sigur c„ o ˛ar„ e o cump„n„ ∫i c„ nu se poate s„ ne uit„m numai la ce face protipendada, nu se poate s„ fim cronicarii veseli ai unei capitale, care oricum tr„ie∫te mai bine dec‚t provincia, ∫i s„ nu b„g„m de seam„ ce iad este la 400 de kilometri de Bucure∫ti. Nu au c„ldur„, nu au ap„, iar c‚nd o au — sunt c‚teva zone care o au —, o au la pre˛uri de c‚teva ori mai mari dec‚t beneficiarii apei din ora∫ele normale ale ˛„rii.

Œn aceste condi˛ii, vine un fost pre∫edinte, Emil Constantinescu, ∫i e ∫i acum marcat de o total„ lips„ de Óndoieli, adic„ de ce f„ceau ei chestiunea aceea, ∫i anume se agitau? P„i, se agitau dintr-un motiv din care se vor mai agita, dac„ nu rezolv„m problemele lor la timp, ∫i anume mizeria care Ói apas„, mizeria care le condamn„ copiii la subnutri˛ie ∫i la ie∫irea din circuitul ∫colar Ónainte de vreme. ™i mai sunt bolile, frigul din cele mai multe localit„˛i miniere ale V„ii Jiului ∫i cumplita senza˛ie de nesiguran˛„ a zilei de m‚ine, care este, poate, cea mai nenorocit„, cea mai criminal„ boal„ a timpului nostru ∫i care nu este prezent„ doar acolo — fire∫te, ∫tiu ce spun ∫i ∫tiu ce g‚ndi˛i, ∫i ∫tiu s„ m„sor cuvintele pe care le spun. Peste tot Ón Rom‚nia, dar ∫i Ón estul Europei, Ón genere, nesiguran˛a zilei de m‚ine este o dominant„ care duce la depresii ∫i la sinucideri.