Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 13 noiembrie 2004 · monitorul.ai

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Œn ce ˛ar„ purt„torul de cuv‚nt al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie face conferin˛e de pres„, anun˛‚nd ca fiind s„v‚r∫ite infrac˛iuni grave de c„tre persoane nominalizate, c„lc‚nd Ón picioare prezum˛ia de nevinov„˛ie garantat„ de Constitu˛ie. Asemenea declara˛ii pot distruge via˛a ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 cariera unor oameni, care pot fi nevinova˛i, doar pentru c„ institu˛ia vrea s„ îraporteze“ c„ Ó∫i face datoria.

Amintesc, Ón aceast„ direc˛ie, ∫i cazul pre∫edintei Cur˛ii de Apel din T‚rgu-Mure∫ care a fost acuzat„, inclusiv de conducerea S.R.I., de a fi complice cu mafia italian„.

Œn ce ˛ar„ normal„, Consiliul Superior al Magistraturii judec„ Ón public o judec„toare care ar fi putut fi filmat„ goal„? Cum este posibil ca ani de zile Ministerul Justi˛iei ∫i parchetele care au fost sesizate cu pl‚ngeri penale s„ tolereze ca un num„r de a∫a-zi∫i avoca˛i îconstitu˛ionali“ s„ Ón∫ele buna-credin˛„ a justi˛iabililor ∫i s„ Óncalce flagrant legile statului?

Pe de alt„ parte este tolerat„ ∫i practicarea de avocatur„ clandestin„ a societ„˛ilor comerciale care au ca obiect de activitate consultan˛„ juridic„ ∫i care sunt evazioni∫ti fiscali, pl„tind impozite mult mai mici. Vi se pare normal„ arestarea unui cet„˛ean pentru c„ ∫i-a permis s„ critice pe Internet pe primul-ministru N„stase?

Obedien˛a fa˛„ de putere a unui num„r mic — sunt excep˛ii— ace∫ti oameni, judec„torii, fac ca Óncrederea Ón sistem ∫i Ón puterea judec„toreasc„ s„ scad„.

Un caz extrem de grav Ól reprezint„ instan˛ele din Alba Iulia ∫i parchetele aferente, care au cercetat ∫i condamnat un om nevinovat care Óntr-o ˛ar„ normal„ ar fi r„spuns doar Ón fa˛a instan˛elor civile sau comerciale. Este vorba de Toader Ignat, care are o singur„ vin„, aceea de a fi reclamat privatizarea frauduloas„ a societ„˛ii la care lucra, Podgoria Jidvei. Actualii patroni s-au folosit de institu˛iile statului pentru a Óndep„rta un a∫a-zis du∫man, nep„s‚ndu-le c„ Ón joc este via˛a unui om.

Nici activitatea notarial„ nu este lipsit„ de cazuri de Ónc„lcare a legii. Astfel, ministrul justi˛iei a numit Ón func˛ia de notar, Ónc„lc‚nd legea ∫i nerespect‚nd normele de vechime ∫i obligativitatea examenului, persoane protejate de c„tre unii membri ai Guvernului ∫i care, ulterior, au s„v‚r∫it abuzuri. Spre exemplu, notarul Carmen Dumitriu, cunoscut„ ∫i sub numele de înotarul A.N.L.-ului“, a Óncheiat un num„r mare de contracte — nule de drept —, dar pentru care a Óncasat zeci de miliarde de lei taxe notariale. Este vorba de contracte de subantrepriz„ Óncheiate Óntre constructorii A.N.L.-ului ∫i beneficiarul vilelor construite de acesta, Ón marea lor majoritate clien˛ii politici ai P.S.D.-ului.

Œnc„lcarea legii rezult„ ∫i din faptul c„ un notar nu poate s„ Óncheie acte dec‚t Ón raza de competen˛„ a judec„toriei Ón care are sediul s„u profesional, ori doamna notar ∫i-a permis s„ ac˛ioneze pe Óntreg teritoriul ˛„rii, sfid‚nd legea.

De ce fel de stat de drept mai poate fi vorba c‚nd o lege este Ónc„lcat„ de o alt„ lege Ón privin˛a drepturilor func˛ionarilor publici care se afl„ de zece zile, domnilor, Ón grev„, Ón mai mult de 26 de jude˛e din Rom‚nia. Astfel, prezentul proiect de lege a bugetului, dar ∫i cele anterioare emise de c„tre Guvernul N„stase suspend„ drepturile func˛ionarilor publici prev„zute prin legi organice. De exemplu, Ón art. 8 alin. 7 din proiectul de lege pe 2005 se suspend„ drepturile la prim„ de concediu prev„zut Ón Legea nr. 188/1998. Œn art. 40 se interzice acordarea tichetelor de mas„, de∫i acestea sunt garantate prin lege.

Cu ajutorul legii, Guvernul actual fur„ pur ∫i simplu din avu˛ia ˛„rii prin Óncredin˛„ri directe ∫i prejudiciaz„ bugetul prin iertarea de datorii a clien˛ilor politici.

Nu Óntr-o astfel de ˛ar„ Ó∫i doresc s„ tr„iasc„ tinerii no∫tri care viseaz„ la un stat Ón care legea s„ fie respectat„ cu sfin˛enie!

V„ mul˛umesc.

Adrian P„unescu

#11402

S-au creat pu∫c„rii, s-a lucrat Ón for˛„, au fost b„tu˛i bestial r„scula˛ii, s-a schimbat guvernul, a venit guvernul nostru, a promis multe, a f„cut c‚teva dintre lucrurile pe care se cuvine ca aceast„ ˛ar„ s„ le fac„ pentru o categorie extrem de important„ a oamenilor ei, ∫i anume pentru oamenii din Valea Jiului.

Noi n-am f„cut destul pentru Valea Jiului, guvernul liberal-˛„r„nist-democrat din perioada 1997—2000 a f„cut totul contra V„ii Jiului. Ceea ce au f„cut cei care s-au repezit la arme ca s„ rezolve problemele sociale ∫i economice ar putea p„rea o gaf„. E mult mai mult dec‚t at‚t, e o ridicol„ lupt„ a neantului cu realitatea, pentru c„, Ón fond, Ón Valea Jiului, problemele sunt mult mai grave dec‚t pot ajunge ele la noi mediatizate prin ziare, prin posturile de radio ∫i televiziune. Este o mizerie f„r„ sf‚r∫it. Este o lips„ de orizont care trebuie s„ ne cutremure. Vreau s„ v„ spun c„ tindem s„ devenim o cast„ pe deasupra realit„˛ii ∫i c„ norocul acestor nenorocite perioade electorale, norocul nenorocului numit îperioad„ electoral„“ este c„ ne oblig„ s„ mergem Ón realitate ∫i s„ vedem la ce dezastru ajunge lipsa de preocupare fa˛„ de cei care muncesc, fa˛„ de cei care muncesc uneori murind, fa˛„ de cei care muncesc ∫i Ó∫i ap„r„ drepturile cu m‚inile goale sau cu unelte de munc„ ∫i sunt Ónt‚mpina˛i cu arme, ca Ón perioada 1997—2000.

Vreau s„ v„ precizez c„ nu m„ las impresionat de declara˛ii formale ale nici unui lider din nici un domeniu de activitate, pentru c„ suferin˛a oamenilor din Valea Jiului este mai mare dec‚t se poate Ónchipui. Nu s-au g„sit Ónc„ solu˛iile dec‚t la modul formal, la modul teoretic, la modul principial, spre relansarea unor ocupa˛ii serioase ∫i profunde pentru minerii din Valea Jiului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 pentru familiile lor, pentru disponibiliza˛ii ∫i ∫omerii care au Ónceput s„ devin„ o p„tur„ separat„, eterniz‚ndu-se Ón aceast„ condi˛ie, de disponibiliza˛i ∫i ∫omeri.

Sigur c„ o ˛ar„ e o cump„n„ ∫i c„ nu se poate s„ ne uit„m numai la ce face protipendada, nu se poate s„ fim cronicarii veseli ai unei capitale, care oricum tr„ie∫te mai bine dec‚t provincia, ∫i s„ nu b„g„m de seam„ ce iad este la 400 de kilometri de Bucure∫ti. Nu au c„ldur„, nu au ap„, iar c‚nd o au — sunt c‚teva zone care o au —, o au la pre˛uri de c‚teva ori mai mari dec‚t beneficiarii apei din ora∫ele normale ale ˛„rii.

Œn aceste condi˛ii, vine un fost pre∫edinte, Emil Constantinescu, ∫i e ∫i acum marcat de o total„ lips„ de Óndoieli, adic„ de ce f„ceau ei chestiunea aceea, ∫i anume se agitau? P„i, se agitau dintr-un motiv din care se vor mai agita, dac„ nu rezolv„m problemele lor la timp, ∫i anume mizeria care Ói apas„, mizeria care le condamn„ copiii la subnutri˛ie ∫i la ie∫irea din circuitul ∫colar Ónainte de vreme. ™i mai sunt bolile, frigul din cele mai multe localit„˛i miniere ale V„ii Jiului ∫i cumplita senza˛ie de nesiguran˛„ a zilei de m‚ine, care este, poate, cea mai nenorocit„, cea mai criminal„ boal„ a timpului nostru ∫i care nu este prezent„ doar acolo — fire∫te, ∫tiu ce spun ∫i ∫tiu ce g‚ndi˛i, ∫i ∫tiu s„ m„sor cuvintele pe care le spun. Peste tot Ón Rom‚nia, dar ∫i Ón estul Europei, Ón genere, nesiguran˛a zilei de m‚ine este o dominant„ care duce la depresii ∫i la sinucideri.

Pe fondul acestei nesiguran˛e a zilei de m‚ine cad c„snicii, cad ora∫e, cad rela˛ii de prietenie, cad caractere. ™i, uneori, guverne.

Ei bine, Ón Valea Jiului, lucrurile trebuie privite a∫a cum sunt ele Ón toat„ realitatea est-european„, dar trebuie privite ∫i cu acea dob‚nd„ a zonei de mare periclitate Ón care se petrec.

De aceea, ori de c‚te ori vom judeca situa˛ia de acolo ∫i faptele de acolo va trebui s„ le suprapunem peste drama pe cale de a deveni tragedie Ón Valea Jiului.

S-au f„cut acolo, Ón unele ora∫e, Ón ace∫ti ultimi patru ani, lucruri remarcabile, dar ele nici nu se pot observa Ón noianul de probleme care acoper„ con∫tiin˛ele oamenilor, noian de probleme de toate felurile ∫i, Ón primul r‚nd, economice. P‚n„ la urm„, ajungem s„ devenim f„r„ voia noastr„ materiali∫ti-dialectici, oric‚t„ metafizic„ ne-ar b‚ntui Ón nop˛ile singur„t„˛ii, ∫i anume ajungem s„ observ„m c„ primul fapt ∫i primul fapt dominant al vie˛ii omului este Ónc„rc„tura lui economic„, unde munce∫te ∫i ce poate ob˛ine din munca lui.

Adrian P„unescu

#16594

Domnule, v„ obr„znici˛i de fiecare dat„. V„ lipse∫te flagrant ru∫inea. Exist„, se vede treaba, oameni care mult mai repede s-ar potrivi unui sanatoriu dec‚t unui Senat. Sunt scene de nebunie total„. Abia apuc eu s„ spun ceva, eventual, ceva interesant, ∫i dumnealui se Ónvioreaz„ ∫i Óncepe s„ m„ bomb„ne, uneori s„ m„ ∫i jigneasc„. Acum, a˛i v„zut, a f„cut la fel ∫i a plecat din sal„, hodoronc-tronc. Dumnezeu s„ Ól apere, Ón lungul s„u drum c„tre omenie, pe acest om care nu ∫tie s„ respecte pe al˛ii ∫i vorbe∫te aiurea.

Eu vorbeam Óntr-adev„r lucruri serioase ∫i nu am nevoie nici de aprobarea ∫i nici de dezaprobarea unui asemenea om, pentru c„ raportul meu este cel cu oamenii ∫i din aceast„ perspectiv„ am spus cele pe care le-am spus ∫i le voi spune p‚n„ c‚nd vom lua serios taurul de coarne ∫i vom trece la m„suri radicale, ca s„ se rezolve la baz„, la r„d„cin„ ceea ce e de rezolvat. Atacul la adresa consecin˛elor, la adresa a ceea ce reiese dup„ ce cauzele s-au manifestat este un atac naiv. Nu se poate rezolva o problem„ neocup‚ndu-te de cauza ei, ∫i cauza acestor nenorociri este ie∫irea din c‚mpul productiv a oamenilor, nefolosirea energiilor lor, a meseriilor lor, a voca˛iilor lor ∫i nefolosirea resurselor de minereu din Valea Jiului. Vreau s„ v„ spun c„ teoria Guvernului Ón 1997—2000, cum c„ noi trebuie s„ renun˛„m la minerit pentru c„ avem de cump„rat mai u∫or c„rbuni din Polonia sau din Anglia, s-a dovedit falimentar„. Eu am scris, ca ziarist, atunci c„ este o mare prostie s„ sus˛ii c„ vom avea pie˛e de pe care s„ cump„r„m c„rbune foarte ieftin, pentru c„ ∫i Grivei va afla c„ nu mai avem minerit ∫i va face pre˛uri de monopol, vor cre∫te pre˛urile acolo unde ni se p„rea c„ sunt foarte accesibile. ™i a∫a s-a ∫i Ónt‚mplat.

Anul trecut, c‚nd a fost problema mare a apei Ón Rom‚nia, ne-am adus aminte de mineri. Vor fi multe probleme Ón Rom‚nia ∫i va fi cu deosebire problema energiei.

Eu chem pe oamenii ra˛ionali s„ trecem mai degrab„ la construirea unor termocentrale electrice pe baza acestei huile care se g„se∫te prisositor Ón Valea Jiului, termocentrale moderne, care s„ scad„ ∫i pre˛ul de cost, s„ scad„ ∫i pre˛ul la care sunt obliga˛i oamenii s„ cumpere energia, dec‚t s„ dispre˛uim Ón valuri pe cei care ∫tiu aceast„ meserie ∫i Ó∫i asum„ curajul de a tr„i ∫i de a munci Ón minele Rom‚niei. Este urgent, repet... ™i la Vulcan, ∫i la Lupeni s-au f„cut lucruri excep˛ionale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 dar nu sunt destule pentru a potoli foamea ∫i dorin˛a oamenilor de a munci, de a avea pentru ei ∫i ai lor ceea ce le trebuie. Se c‚∫tig„ uneori bine Ón Valea Jiului, dar se c‚∫tig„ bine de c„tre un miner pentru o familie de 4, 5 oameni. A∫a c„ nu se mai c‚∫tig„ bine. Œmp„r˛it„ la to˛i membrii familiei care nu au alt„ solu˛ie dec‚t s„ stea acas„, aceast„ sum„ devine derizorie.

Am fost la Uricani, am fost ∫i la Aninoasa, un loc periclitat ∫i pentru care trebuie f„cut neap„rat ceva, am fost ∫i la Lonea, am fost ∫i la Petrila, am fost ∫i la Petro∫ani. B„t„lia electoral„ e interesant„, dar b„t„lia pentru supravie˛uire este dominant„, ∫i dac„ nu ne vom preg„ti s„ le fim de folos acestor oameni ∫i s„-i scoatem din marele dezastru Ón care de 7, 8 ani se g„sesc ∫i s-au mic∫orat Óntr-un mod neÓndestul„tor propor˛iile dezastrului, degeaba vor fi aresta˛i la cine ∫tie ce ocazie lideri ai lor, problema V„ii Jiului va r„m‚ne. Nu vreau s„ anticipez ∫i s„ for˛ez lucrurile Ón felul cum se vor desf„∫ura Ón viitor. Pot fi adoptate multe solu˛ii, inclusiv industrii alternative, inclusiv industria lemnului ∫i a mobilei. Din Valea Jiului pleac„ Ón continuare, din p„cate, doar lemn brut Ón care nu e inclus„ munca oamenilor. Sunt multe posibilit„˛i pentru turismul larg, sunt multe posibilit„˛i pentru ca s„ se creeze ceea ce Ón Elve˛ia s-a Ónt‚mplat de-a lungul ultimului secol, acea ecua˛ie Z-T-M (zootehnie, turism, me∫te∫uguri), pentru c„ zootehnia singur„ nu rezolv„ problemele Óntr-o ˛ar„ s„rac„, pentru c„ turismul se adreseaz„ unor categorii de oameni pe care nu Ói dau banii afar„ din cas„, trebuie ∫i me∫te∫uguri. Œn linia Ón care vom hot„rÓ noi, dar lu‚nd exemplul Elve˛iei care construia pentru o familie un mediu Ón care familia respectiv„ f„cea de-a lungul Óntregii ierni dou„, trei ceasuri foarte scumpe. B„tr‚nii familiei frecau limbile ceasului, cadranul, m„ rog, motora∫ul, ce era acolo ∫i vindeau Ón a∫a fel Ónc‚t s„ poat„ tr„i Ón echilibru. Marele dezechilibru din via˛a de fiecare zi a oamenilor din aceste zone ∫i din altele trebuie s„ ne preocupe, indiferent cine va veni s„ conduc„ Rom‚nia, ∫i eu sper s„ o conduc„ oamenii care au dovedit c„ sunt apropia˛i de oameni ∫i c„, de∫i nu le-au rezolvat toate problemele, au f„cut c‚te ceva semnificativ pentru ei.

A∫ vrea, doamnelor ∫i domnilor, s„ v„ spun c‚te ceva despre triste˛ea ∫i revolta care m-au cuprins citind un atac disimulat al unei a∫a-zise îsociet„˛i civile“ conduse de doamna Alina Mungiu-Pippidi la adresa unor oameni care nu au f„cut nimic altceva, nimic negativ, dec‚t s„ se Ónscrie Ón competi˛ia electoral„.

Sigur c„, avertizat„ de propriul s„u trecut, doamna respectiv„ a f„cut dovada c„ este neutr„, adic„ a pus ∫i c‚˛iva oameni de la P.N.L., ∫i c‚˛iva oameni de la P.D. ∫i a pus un num„r important — o sut„ ∫i ceva de oameni — de la P.S.D., care trebuiau sco∫i de pe liste, pentru c„ a∫a g‚ndea respectivul colectiv de anonimi condus de doamna Mungiu, pe motiv c„ ar fi fost p„ta˛i. Nu a∫ insista acum asupra unor am„nunte, numai c„ mi se pare c„, dac„ s-a ivit Ón ultima vreme un fapt anticonstitu˛ional din partea unor oameni care pretind c„ ap„r„ Constitu˛ia ∫i invoc„ respectiva Constitu˛ie ori de c‚te ori li se pare c„ adversarii politici Ó∫i creeaz„ un beneficiu de imagine Ón societate, acest fapt anticonstitu˛ional este chiar ce au f„cut domnii din alian˛a Mungiu. Nu a∫ insista cu ni∫te jocuri de cuvinte care tocmai Ómi vin Ón cap, cum ar fi îMai bine s„ nu munge∫ti, dec‚t s„ taci“, c„ ar Ónsemna acela∫i lucru. A∫ spune doar c„ doamna Mungiu nu este persoana

potrivit„ pentru a da sfaturi societ„˛ii rom‚ne∫ti din perspectiva societ„˛ii civile, pe care zice acum c„ o reprezint„, pentru c„ dumneaei s-a ilustrat ca servitoare Ón casa Constantinescu a perioadei ’97—2000 Óntr-un mod f„r„ echivoc. A condus o perioad„ bun„ televiziunea ∫i a f„cut cele mai crase demonstra˛ii de subiectivism, de atac la adresa opozi˛iei, fiind celebr„ acea scen„ Ón care doamna Alina Mungiu-Pippidi s„rea la g‚tul lui Ion Iliescu, s„ nu cumva s„ mai respire acesta, ∫i Ól punea la zid Ón numele apartenen˛ei d‚nsei la echipa Constantinescu.

Eu nu am nimic Ómpotriv„ ca fiecare s„ fie acolo unde Ól duce con∫tiin˛a, dar s„ r„m‚n„ acolo. S„ nu vin„ ∫i, Ón numele societ„˛ii civile, sco˛‚ndu-∫i haina cazon„ a apartenen˛ei la, hai s„ zic, echipa Constantinescu — s„ nu folosim cuvinte din acestea, îga∫c„“ —, s„ devin„ brusc elementul de echilibru al societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i s„ ne atace pe noi, inclusiv pe oameni de vaz„ ai clipei noastre istorice, pentru c„ suntem p„ta˛i. Mai p„tat„ ca dumneaei Ón acea perioad„ nu e nici o hain„, nici din cele de second hand. E brutal ceea ce spun, dar este perfect acoperit de fapte! Nici nu era cineva mai ur‚t dec‚t d‚nsa. Toat„ lumea o ura, pentru c„ f„cea politic„ partizan„ abject„.

Adrian P„unescu

#23961

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Asta, c„ e frumoas„... Nici noi nu suntem foarte frumo∫i. La estetic„ ne vom g‚ndi dup„ ce se lini∫tesc lucrurile. Dar m„ surprinde acest tupeu. D‚nsa face parte, de altfel, dintr-o categorie r„sp‚ndit„ ast„zi, categoria oamenilor f„r„ trecut, oameni care nu ∫tiu, de exemplu, ce au f„cut Ónainte de ’90 ∫i hot„r„sc ei s„ ne pun„ numai Ón fa˛a a ceea ce au f„cut dup„ 1989. Una dintre politicienele noastre nu ˛ine minte tinere˛ea ei zglobie prin hoteluri din Vest, unde era foarte curioas„ ce mai g‚ndesc str„inii care vin pe la noi, dar are preten˛ii maximale de la ceilal˛i. Fiecare dintre noi are petele lui ∫i, a∫a cum am mai spus o dat„, chiar dac„ sunt...

Iat„, am produs o stare de bun„ dispozi˛ie domnului senator Károly, care e foarte fericit... Pe mai departe, domnule senator. Nu ∫tiu de ce v„ amuza˛i...

Ziceam c„ fiecare dintre noi are, m„ rog, dreptul de a avea pete. A∫a e Ón via˛„. Via˛a e, Ón general, toxic„. Moartea este profund netoxic„. Dup„ moarte, nu te mai Ómboln„ve∫ti de nimic. A∫a s-a constatat.

Dar, cum am mai spus, ∫i vreau s-o pun Óntr-o declara˛ie politic„, m-am interesat Óndeaproape, nu dalma˛ienii sunt cele mai oribile f„pturi canine, ci jigodiile ∫i javrele. ™i eu cred c„ unii dintre contemporanii no∫tri ar trebui s„ se fereasc„ de a deveni jigodii ∫i javre, nu dalma˛ieni. Dalma˛ienii sunt aproape naturali. C„ a∫a e via˛a, cu bine ∫i r„u... Mai conteaz„ ∫i raportul dintre petele de pe fiecare dalma˛ian ∫i restul corpului s„u.

Eu am trimis acestor f„pturi r„spunsul la afirma˛ia c„ eu a∫ fi fost propagandist al regimului comunist. Œnt‚i de toate, c„ nu era interzis s„ fii. Era legitim„ Ón Rom‚nia existen˛a comunismului. Nu mi-a dat nimeni de ales atunci c‚nd m-am n„scut, atunci c‚nd am fost Ón ∫coli Ón care Ón„l˛am lui Stalin slav„, slav„... Nu mi-a spus nimeni: îDomnule, fii atent c„ po˛i s„-l alegi pe Churchill“, c„ nu era voie. Nu mi-a dat nimeni de ales atunci c‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 tata a fost condamnat la 15 ani pu∫c„rie politic„ pentru c„ era liberal ∫i pentru c„ ura comunismul. Dar mie nu mi-a dat nimeni alt„ ∫ans„. Nimeni nu a s„rit din vestul Europei s„ o scoat„ pe aceast„ am„r‚t„ de ˛ar„ de sub presiunea ∫i de sub violul soldatului sovietic. Faptul c„ s-a n„scut o genera˛ie la umbra acestui viol nu este vina acelei genera˛ii. Nu comuni∫tii i-au adus pe sovietici Ón Rom‚nia, ci sl„biciunile partidelor politice, sl„biciunile conducerii ˛„rii de atunci, faptul c„ s-au desfiin˛at tocmai partidele politice, faptul c„ nu s-a putut ac˛iona Ómpotriva raptului istoric. Nu eu sunt de vin„ c„ s-a cedat Ardealul, la Viena, la Palatul Belvedere, ci sl„biciunile de atunci ale oamenilor politici ai Rom‚niei.

A∫a c„ s„ nu ni se mai tot invoce nou„ ceea ce nu am putut s„ facem, de∫i, Ón ceea ce m„ prive∫te, m„ laud cu o activitate profund ostil„ dogmei ∫i partidului unic. Am l„udat pe Nicolae Ceau∫escu pentru faptele sale de construc˛ie ∫i pentru politica sa de independen˛„ na˛ional„, dar am fost acela care a spus, Ón momente numeroase, cu insisten˛„: îE prea lung drumul p‚n„-n comunism/De nu-l scurt„m cu g„ri ∫i cu etape,/De nu-l aducem totu∫i mai aproape,/E prea lung drumul p‚n„-n comunism.//Am mai visa, de nu s-ar face zi/∫i pruncii nu ne-ar Óntreba de p‚ine,/E lung ∫i drumul scurt de azi pe m‚ine,/Cu-at‚t mai lung ce ni se n„z„ri.//Am mai Ónchide ochii ∫i-am t„cea,/Dar clasicii vis„rii ne someaz„/S„ fim lucizi, s-avem g‚ndirea treaz„/™i drumu-i lung ∫i via˛a ne e grea.//Nu-i nici un semn mai bun, mai pozitiv,/Sunt crize din cetate Ón cetate/Œnnebunim c‚nd visul nu se poate/™i-n fi∫e scrie: «f„r„ de motiv».//Iluzia ∫i panica mereu/Sunt cele dou„ jalnice extreme,/De care-avem ∫i m‚ine a ne teme,/C„ tot nu-l vom g„si pe Dumnezeu.//C‚nd, obosit„, Óntr-un cerc Ónchis,/Sc‚rbit„, umilit„ lumea noastr„/A vrut s„ se arunce pe fereastr„,/Iau dat un drog, i-au programat un vis.//Acesta e, total ∫i nebunesc,/E comunismul, unica dreptate/Cel hot„r‚t a le-mp„ca pe toate,/Pilonii lui pe osul nostru cresc.//Prea lung, prea t„inuit, prea lung, prea lung/Pustie ve∫nicie exemplar„,/Ni-i dor din c‚nd Ón c‚nd de c‚te-o gar„/Œn care oamenii Ó∫i mai ajung“.

Eu am scris asta ∫i n-are dreptul s„ m„ judece un tribunal ilegitim, fie el ∫i moral, constituit din oameni care n-au f„cut nici o dovad„ c„ au luptat Ómpotriva dogmei, ci au devenit anticomuni∫ti dup„ c„derea comunismului. Eu nu le cer s„ se fi ilustrat ca martiri, dar numai martirii pot judeca pe oamenii normali ai unei epoci.

Nu i-a Óndrept„˛it nimeni, nu i-a legitimat nimeni s„ fac„ asta ∫i, dac„ vor Óndr„zni s„ trimit„ afi∫e ∫i flutura∫i prin Rom‚nia, Ón care s„ ne batjocoreasc„ Ón fel ∫i chip, m„ voi ˛ine de ei ca de cei mai cumpli˛i du∫mani, pentru c„ Ón˛eleg o inimici˛ie care se bazeaz„ pe ra˛iuni reciproc avantajoase — cineva sus˛ine un lucru ∫i altcineva sus˛ine inversul ∫i oamenii se ceart„, dar ce treab„ am eu s„ Ómpart cu doamna Mungiu locul meu Ón Parlament? Cine este d‚nsa, Ón afar„ de ceea ce am spus?

™i tot acest sertar de oameni care Ó∫i prefac biografiile, de oameni care Óncep discu˛ia mereu de la ceilal˛i, de oameni care n-au nici o remu∫care, de oameni care, ca domnul Emil Constantinescu, n-au nici o Óndoial„. D‚nsul a f„cut tot. Noi n-am f„cut nimic, dec‚t s„ ducem la Óndeplinire directivele d‚nsului. Este ceva ridicol.

M„ g‚ndeam c„ omul care a vrut s„ se uneasc„ cu P.N.fi. ∫i s„ pun„, una dup„ alta, cele dou„ nume ale Ac˛iunii Populare ∫i ale P.N.fi, ca s„ ias„ ceva

nemaipomenit — parc„ el, omul Ó∫i f„cea bancurile despre sine, ca s„ ias„ P.N.fi.A.P. —, m„ g‚ndeam c„ omul acesta are m„car, dac„ nu sim˛ul ridicolului, sim˛ul Óndoielii. Am avut o convorbire telefonic„, eu eram Ón Valea Jiului, d‚nsul la B1 TV, la Radu Moraru. Ceva nemaipomenit: nici o Óndoial„. î√la s„ stea acolo, Ón pu∫c„rie!“ ™i zic: îDumneata n-ai nici o Óndoial„, domnule? Dumneata n-ai f„cut dec‚t bine?“. îDa!“ P„i, cum numai bine? Uite, sunt at‚tea lucruri pe care, l„s‚ndu-le Ón urm„, o genera˛ie de politicieni va trebui, de-abia de acum Óncolo, s„ le ridice la nivelul ochilor, s„ le vedem ∫i s„ le rezolv„m.

A∫a c„, Ón plin festival al absurdului, eu atrag aten˛ia, ∫i m„ opresc aici, asupra dramei, pe cale, repet, de a deveni tragedie, a oamenilor care muncesc ∫i nu mai au unde munci, a oamenilor care n-au dreptul la p‚ine, la cultur„, a oamenilor care se abrutizeaz„ ∫i, pentru c„ se abrutizeaz„, comit ∫i erori ∫i de vin„ nu sunt ei, ci cei care se ocup„, Ón mod blestemat, s„-i determine s„ se abrutizeze ca s„ comit„ erori, a oamenilor care nu ∫tiu ce va fi m‚ine pentru ei ∫i pentru copiii lor.

A∫ vrea ca, prin eforturile noastre, ale tuturor, ale grupului parlamentar din care fac parte ∫i ale partidului din care fac parte, ∫i ale alia˛ilor no∫tri, s„ nu pierdem aceste alegeri, ci s„ le c‚∫tig„m, spre a duce la cap„t o datorie istoric„, anume aceea de a reda echilibrul ˛„rii.

Szabó Károly Ferenc

#31097

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

V„ rog s„ Ón˛elege˛i c„ am serioase dificult„˛i Ón a-mi Ónfr‚nge pornirea fireasc„ de a reac˛iona Óntr-un fel sau altul la vorbirea anterioar„, dar am s„ spun un singur lucru pe care obi∫nuiesc s„-l spun colegilor mei care sunt Ón alte forma˛iuni politice, ur‚ndu-le succes Ón alegeri, dar nu mai mare dec‚t Ómi doresc mie. V„ rog s„ m„ Ón˛elege˛i.

Am s„ abordez o tem„ pe care am pus-o Ón fa˛a publicului, de la acest microfon, Ón urm„ cu un an, dar tema revine Ón actualitate legat de semnarea contractului de privatizare a celor dou„ entit„˛i, îDistrigaz Nord“ ∫i îDistrigaz Sud“, ∫i, Ón leg„tur„ cu proiectul de lege care este conectat la acest proces, referitor la unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale.

Fac aceast„ interven˛ie Ón acest cadru pentru c„ problematica abordat„ nu face parte din proiectul de lege propriu-zis ∫i deci nu a∫ putea s„ m„ cuplez la ea Ón cadrul dezbaterilor generale.

Am amintit Ón interven˛ia mea pe aceast„ tem„, f„cut„ cu circa un an Ón urm„, despre o situa˛ie interesant„, dar care nu ∫i-a g„sit rezolvare, probabil pentru c„ cei Ón drept nu dau ascultare ∫i nu dau citire celor care se spun de la acest microfon, ∫i anume fostul îRomgaz“, ca un mare agent economic care presteaz„ un serviciu, este vorba de îDistrigaz“ Ón principal, nu de alte entit„˛i care au compus Ónainte îRomgaz“, utiliz‚nd o infrastructur„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 utiliz‚nd elemente materiale care fac posibile transportul ∫i distribu˛ia gazelor naturale c„tre consumatori. Am atras atunci aten˛ia ∫i atrag ∫i acum aten˛ia Ón leg„tur„ cu un subiect care vine Ón actualitate acum, c‚nd se pune problema privatiz„rii îDistrigaz“-ului, ∫i anume c„ o parte a acestor elemente de patrimoniu — le putem spune active cu toat„ convingerea c„ nu gre∫im fa˛„ de dic˛ionarul acela care guverneaz„ Ón specialitatea aceasta economic„ —, ∫i anume elemente de re˛ea ∫i chiar aparatur„ care a ajuns s„ fie func˛ional„ datorit„ investi˛iilor f„cute de al˛ii dec‚t de fostul îRomgaz“.

Exist„ trei categorii de asemenea... Ón mare, c„ variantele sunt, poate, nem„surabile. Œn mare exist„ trei categorii: municipalit„˛ile, deci comunele ∫i ora∫ele din fondurile publice ale administra˛iei locale, cet„˛enii care au pus bani din buzunarul lor pentru a construi o re˛ea ∫i, respectiv, agen˛ii economici, priva˛i Ón principal, care au ajuns s„ fie consumatori de gaze furniza˛i de fostul îRomgaz“ ∫i acum de îDistrigaz“, ∫i mai apoi de urma∫ii acestei firme, ∫i care fac ca acest sistem s„ func˛ioneze.

La vremea respectiv„ am atras aten˛ia c„ ar trebui reglementat„ aceast„ situa˛ie Ón condi˛iile Ón care, Ón unele cazuri, la predarea lucr„rii — ca o condi˛ie pentru ca furnizarea gazului s„ se petreac„ — unii primari mai slabi de Ónger ∫i mai pu˛in cunosc„tori Ón ceea ce prive∫te dreptul au semnat îca primarii“ ni∫te proceseverbale Ón care s-a predat, pur ∫i simplu, f„r„ nici un fel de plat„ sau alte elemente care ˛in cont de regimul propriet„˛ii ∫i ele au devenit proprietatea îRomgaz“-ului, iar acum a îDistrigaz“-ului, f„r„ ca cei care au cheltuit bani pentru aceasta s„ fie m„car Óncuno∫tin˛a˛i despre acest lucru. S-au bucurat to˛i c„ au primit gaz.

Dac„ plec„m de la premisa — ∫i nu putem pleca de la alt„ premis„ — c„ Rom‚nia are economie de pia˛„ ∫i c„ regimul propriet„˛ii este reglementat de c„tre Constitu˛ie ∫i admitem ceea ce este vizibil ∫i constatabil, c„ o anumit„ firm„ prestatoare efectueaz„ o afacere, presteaz„ serviciul, furnizeaz„ gaze ∫i realizeaz„ un beneficiu, utiliz‚nd ni∫te bunuri care nu sunt ale sale ∫i n-are nici un fel de rela˛ie contractual„ cu cei care sunt cvasi-proprietari ai acestor obiecte ∫i deci ei nu beneficiaz„ de nici un avantaj din aceasta, cei care — repet — sunt Ónc„ proprietarii acestor elemente ale sistemului de distribu˛ie a gazelor naturale.

Prin urmare, aici este vorba despre o chestiune care ar putea s„ aib„ o rezolvare Ón sensul Ón care cet„˛eni care se consider„ nedrept„˛i˛i Ó∫i caut„ dreptatea, dar, nota bene, aici ar fi mult mai multe cazuri dec‚t deponen˛ii la C.E.C. de pe vremuri care, ∫ti˛i, au ajuns s„ fie elemente electorale — adic„ chestiunea lor, nu ei —, sau fo∫tii deponen˛i p„gubi˛i de la F.N.I. Aici este o chestiune serioas„ Ón care bunurile care au luat fiin˛„ ca urmare a investirii unor sume de c„tre al˛ii dec‚t furnizorul de gaze ∫i care, Ón felul acesta, sunt p„gubi˛i, Ón mod v„dit ∫i evident, nefiind pu∫i Ón contact cu posibilitatea de a recupera aceast„ preten˛ie absolut logic„ a lor Ón leg„tur„ cu faptul c„ ei sunt Ón parte proprietari ai bunurilor prin care o firm„, acum dou„ firme, realizeaz„ business-ul s„u ∫i realizeaz„ profit.

Care ar fi solu˛ia? Exist„ o solu˛ie, pentru c„ ∫i Ón alte ˛„ri s-au Ónt‚mplat asemenea chestiuni, Ón care cel care este furnizor cade la Ónvoial„ cu persoanele acestea pentru c„ ele sunt delimitabile, fizic vorbind, aceste obiecte, cum am spus, p„r˛i ale sistemului de distribu˛ie a gazelor, ∫i respectivii ori s„ devin„ ac˛ionari la

business-ul acesta, Ón participa˛iune cu firma din care s-a privatizat îDistrigaz“-ul, ori s„ fie desp„gubi˛i, pentru c„ elementele de calcul al valorii acestor obiecte sunt de dat„ foarte recent„ ∫i nu avem nici un fel de problem„. Deci este o chestiune Ón care ar trebui s„ nu l„s„m lucrurile ca indivizi, cet„˛eni individuali, s„-∫i caute dreptatea Ón baza principiului accesului tuturor la justi˛ie, ∫i Parlamentul ar trebui s„ abordeze subiectul acesta Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Inventar exist„, trebuie doar luat Ón considerare, ini˛iind un proiect de lege Ón acest sens.

Œn acest fel, am respecta, Óntr-adev„r, Constitu˛ia Ón ceea ce prive∫te caracterul de economie de pia˛„ pe care-l are Rom‚nia ∫i am respecta Constitu˛ia Ón ceea ce prive∫te garantarea propriet„˛ii.

Aceasta este o chestiune care nu face parte din programul electoral al cuiva ∫i nu are leg„tur„ imediat„ cu alegerile. Aceasta este o problem„ care va trebui s-o rezolve forul legislativ al ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

Radu Alexandru Feldman

#38572

A∫a cum se ∫tie, anul fiscal se Óncheie la 15 decembrie, iar termenul pentru decontarea facturilor la Ministerul Culturii ∫i Cultelor este 1 decembrie 2004. La aceast„ dat„ trebuie predate 5 exemplare din toate titlurile tip„rite, plus facturile de la tipografii, care s„ dovedeasc„ modul Ón care s-au cheltuit banii. Deja, datorit„ timpului foarte scurt avut la dispozi˛ie, doar 4 luni, editurile au fost supuse la mari presiuni pentru a-∫i tip„ri c„r˛ile ∫i a se Óncadra Ón termen. Procedura

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 prevede ca, dup„ definitivarea titlurilor aprobate pentru subven˛ie, Óntre edituri ∫i Ministerul Culturii ∫i Cultelor trebuie Óncheiate contracte pentru fiecare titlu Ón parte. Pe m„sur„ ce editurile tip„resc c„r˛ile, acestea sunt depuse la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, urm‚nd ca editurile s„ primeasc„ banii stipula˛i Ón contract pentru fiecare carte depus„.

Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn anul de gra˛ie 2004, la data acestei declara˛ii publice, nu exist„ Ónc„ un contract ferm pentru subven˛ionarea c„r˛ilor pe anul Ón curs, de∫i toate editurile au depus contractele semnate pentru a fi contrasemnate de Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Un exemplu: editura Uniunii Scriitorilor, îCartea Rom‚neasc„“, are 22 de titluri aprobate pentru subven˛ie, dintre acestea, 7 sunt deja tip„rite, toate depuse la minister, cu actele Ónso˛itoare. Œn absen˛a, Óns„, a contractului, contrasemnat de domnul ministru R„zvan Theodorescu, editura nu poate primi nici o decontare b„neasc„.

Œn aceea∫i situa˛ie se g„sesc toate editurile din ˛ar„. Pe biroul ministrului zac sute de asemenea contracte, dar, Óntre c„l„toriile Ón str„in„tate ∫i cele din campania electoral„, distinsul academician nu g„se∫te timpul necesar s„ le semneze. Din ce Ón ce mai des primesc apeluri tot mai alarmante din partea directorilor de edituri din ˛ar„, care cer r„spunsuri clare la c‚teva Óntreb„ri esen˛iale:

— Exist„ sau nu exist„ banii pentru subven˛ia de carte?

— Vor primi editurile ace∫ti bani p‚n„ la 15 decembrie 2004?

— Cum se vor mai descurca editurile cu tipografiile, fiind deja Ónglodate Ón datorii c„tre acestea?

Multe edituri, de teama neprimirii banilor Ón timp util, au sistat comenzile de tip„rire a titlurilor subven˛ionate. Cu alte cuvinte, prefer„ s„ renun˛e la ni∫te bani pe h‚rtie ∫i, oricum, insuficien˛i, dec‚t s„ r„m‚n„ datoare la tipografii. Aceea∫i îCarte Rom‚neasc„“, al c„rei program editorial cuprinde numai literatura scriitorilor rom‚ni, are aprobat„ o subven˛ie de 430 de milioane lei. Dac„ nu Óncheie de urgen˛„ contractul cu Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i nu Óncepe livrarea banilor, editura r„m‚ne datoare la tipografii cu aceast„ sum„ de bani.

Cum ∫i cine va putea achita aceast„ datorie? Œn nici un caz Uniunea Scriitorilor, care a ajuns s„-∫i duc„ zilele din banii pe care Ói ob˛ine din spa˛iile Ónchiriate.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Aceea∫i situa˛ie inadmisibil„ o reÓnt‚lnim ∫i Ón cazul sumelor de bani aprobate de c„tre Comisia de achizi˛ii a Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Editurile au trimis c„r˛ile la biblioteci de aproximativ dou„ luni, dar pl„˛ile n-au fost onorate nici p‚n„ la aceast„ dat„. Banii sunt prev„zu˛i Ón bugetul pe anul 2004 al Ministerului Culturii ∫i Cultelor, dar, p‚n„ Ón prezent, ministerul se dovede∫te insolvabil.

Toate Óncerc„rile editorilor de a ob˛ine deslu∫iri ∫i informa˛ii Ón leg„tur„ cu situa˛ia existent„, de la func˛ionarii Departamentului pentru Cultur„ Scris„ din Ministerul Culturii ∫i Cultelor sau de la cei din serviciile de contabilitate, au r„mas f„r„ succes, editurile fiind aduse, practic, Ón situa˛ia de a opri tip„rirea c„r˛ilor Ón tipografii.

Domnule ministru R„zvan Theodorescu, nu am nici o Óndoial„ c„ nu participa˛i la vreo Ónt‚lnire cu aleg„torii, f„r„ s„ nu Óncerca˛i s„-i convinge˛i de recordurile pe care

Guvernul Adrian N„stase le-a dobor‚t Ón materie de cre∫tere economic„ ∫i de raiul care a cobor‚t Ón casele lor. Œntre dou„ asemenea exerci˛ii onirice, v„ cer insistent s„ Óntreprinde˛i demersurile cuvenite pentru salvarea editurilor din Rom‚nia, chiar dac„, prin politica pe care a˛i dus-o 4 ani de zile, a˛i reu∫it nefericita performan˛„ s„ transforma˛i cartea Óntr-un produs de lux, la care at‚t de pu˛ini mai au acces.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gheorghe Buzatu

#43460

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Zilele acestea care preced votul din 28 noiembrie Ó∫i au toat„ frumuse˛ea ∫i rostul lor, poate chiar un rost istoric. Schimb‚nd ce e de schimbat, un bun coleg, istoric, a lansat, mai demult, Óndemnul adecvat momentului: îLa urne, cet„˛eni!“. Chiar a∫a! De ce n-am recunoa∫te c„ aceste zile sunt extrem de interesante, sub raportul informa˛iilor reale ∫i, Óndeosebi, false puse Ón circula˛ie despre candida˛ii prin∫i Ón cursa electoral„, Ón privin˛a declara˛iilor ∫i programelor politice lansate ori prin prisma promisiunilor ce inund„ presa scris„ ∫i vorbit„.

Trebuie s„ recunoa∫tem Óns„ c„ numai Ón asemenea momente, din neaten˛ie ∫i din ignoran˛„, din exagerat„ Óncredere Ón sine, ori datorit„ unor calcule ∫i preten˛ii perfide sau false, adeseori, deci, prostia iese la suprafa˛„, splendid„ ∫i suveran„, semea˛„ ∫i f„r„ limite. Œn asemenea cazuri, cel mai ades, albul devine negru, fascistul, democrat; na˛ionalistul, antisemit; specialistul, ignorant; magistrul, fost securist; stalinistul, psiholog; mla∫tina devine elit„, iar demagogul, futurolog.

Simultan, societ„˛i ∫i ligi de tot felul, diriguite de femei-procuror, dup„ modelul Moscova 1937, sau Bucure∫ti 1946, ignor‚ndu-∫i programele, dar exacerb‚ndu-∫i preten˛iile, socot c„ este datoria lor s„-∫i spun„ cuv‚ntul — ∫i, Doamne, ce cuv‚nt! —, unul care, departe de a fi, c‚t de c‚t, avizat ∫i precis, sun„ fals ∫i pervers, ascunde adev„rul ∫i tolereaz„ prostia, ca s„ nu mai vorbesc de faptul c„ sunt preferate insultele, ridicate la rangul de îapel c„tre ˛ar„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 Este motivul pentru care promotorii, departe de a fi provoca˛i de cineva sau de undeva, Ó∫i dau Ón vileag, cu solemnitate ∫i tam-tam, certificatele de prostie, ele devenind absolut necesare pentru a ∫i le Ónscrie Ón C.V.urile viitoare, dat fiind c„, peste al˛i 4 ani, pot s„ o ia de la cap„t, pe drumul lung ∫i anevoios al prostiei care, f„r„ a conduce obligatoriu c„tre rai sau c„tre iad, duce numaidec‚t spre nic„ieri. Este ∫i asta o profesie, c„ci se Ónva˛„ lesne ∫i nu se pierde u∫or. Certificatele de acest fel exceleaz„ prin asigur„ri de genul: îEste sigur...“, îAm aflat c„...“, îSe ∫tie, nu Óncape Óndoial„ c„...“ etc., etc., iar Ón spatele lor se ascund protagoni∫ti complexa˛i ori av‚nd prejudec„˛i, resentimente penibile, vin cu pove∫ti de adormit copiii, tot felul de lozinci cominterniste sunt lansate, op˛iuni leniniste sunt amalgamate cu unele hitleriste, inclusiv atitudini anticonstitu˛ionale, coroborate cu altele ˛in‚nd de zona penalului.

Certificatele de asemenea gen nu cuprind nici un fel de re˛ineri, pentru c„ nu e nevoie de pu˛in„ ru∫ine. Cum, altfel, s-ar putea Ón˛elege asemenea culpe inventate, pentru ca acei depista˛i s„ fie trimi∫i, din nou, Ón fa˛a unui nou îTribunal al Poporului“, ca ∫i criminali de r„zboi? De ce? Pur ∫i simplu, pentru c„, de exemplu, parlamentarul X, citez, are...

Gheorghe Buzatu

#46578

...are cuscrul angajat ca ∫ofer de cabinet“; îY a proiectat Casa Poporului“; îZ a fost medicul personal al familiei Ceau∫escu“, iar îB“ — m„ refer la subsemnatul, de profesie istoric — îa f„cut parte din grupul de istorici al lui Ilie Ceau∫escu, fratele dictatorului“, ori c„ i-a∫ fi consacrat tomuri de omagii fostului lider.

Toate acestea culmineaz„ cu aser˛iuni de genul c„: îD ar fi pl„tit, de mai multe ori, trupe de bodygarzi, care s-au Ómpotrivit deciziei prim„riei“ — ∫i sunt trecu˛i pe list„ —, iar L, participant activ la evenimentele din Decembrie 1989, deranjeaz„ profund, azi, lumea, pentru c„, citez din nou, îa f„cut parte din delega˛ia P.R.M. care a vizitat Irakul Ón timpul dictaturii lui Saddam Hussein, expun‚nd Rom‚nia la critici interna˛ionale“.

Vai de noi! Parc„, dup„ aceea, ar fi urmat potopul! Culmea judec„˛ilor p„trate este ilustrat„ de re˛inerea unui volum, Óntru totul remarcabil, precum îHolocaustul culturii rom‚ne“, drept prob„ de antisemitism inventat de autor, care nu e altul dec‚t colegul nostru Mihai Ungheanu.

La mul˛i ani!

Chiar s„ fie a∫a?

Iar„∫i, elita se dovede∫te incult„, iar falsul acuzator, evident, n-a citit cartea cu pricina ∫i — nu cunoa∫te problema —, pur ∫i simplu, Ó∫i d„ cu dreptul Ón st‚ngul.

Cum tuturor ne st„ la Óndem‚n„ volumul îHolocaustul culturii rom‚ne“. Cititorul va afla lesne c„, Óntre altele, autorul, domnul Mihai Ungheanu, se ocup„ ∫i de cazul scriitorului I. Ludo, care a tr„it Óntre 1894 ∫i 1973. Este acela care, b‚ntuit instantaneu de doctrina bol∫evic„ ∫i c‚∫tigat de comuni∫tii locali, a nenorocit literatura rom‚n„ din anii ’50-’60 cu seria de pseudoromane Ón care a caricaturizat pe to˛i politicienii no∫tri ilu∫tri din veacul precedent.

Iar dup„ 1944, I. Ludo, dup„ îmarea eliberare“ de la 23 august 1944, cum o califica, a publicat, la Ómplinirea a 4 ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga, un odios pamflet la adresa str„lucitului nostru istoric, unul dintre cei mai mari din toate timpurile. Din materialul lui Ludo, cititorul trebuie s„ re˛in„ asemenea inep˛ii cum c„ Nicolae Iorga ar fi fost... na˛ionalist-socialist ∫i hitlerist; cum c„ Nicolae Iorga, care, Ón 1917 a compus Proclama˛ia de Ómpropriet„rire a ˛„ranilor, citez din nou: îN-a f„cut nimic, dar nimic Ón plus, pentru ˛„ranul rom‚n“; cum c„, Ón concluzie, citez: îNicolae Iorga, departe de a fi ceea ce ni se spune, a avut o fizionomie ideologic„ exact opus„ celei democratice. Nicolae Iorga a fost un genial ∫i devotat reprezentant al burgheziei revolu˛ionare pa∫optiste; un Ónver∫unat ∫i neÓnduplecat du∫man al evreilor, pe care i-a urm„rit p‚n„ Ón p‚nzele albe; un la fel de Ónver∫unat ∫i neÓnduplecat adversar al Rusiei Sovietice“ ∫i a∫a mai departe, ∫i a∫a mai departe.

Œntrebare: cu asemenea monstruozit„˛i, I. Ludo, un prim-procuror al evului ro∫u comunist, care Óncepea atunci, a f„cut carier„ Ón epoca proletcultismului, a dat îdirec˛ie“ Ón eliminarea, pe cel pu˛in 20 de ani, a lui Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Octavian Goga ∫i al˛ii din cultura rom‚n„, Ón temeiul cunoscutului Index din 1948, iar dac„, dup„ 40 de ani, vine un cercet„tor avizat al fenomenului cultural ∫i dezv„luie practici inacceptabile, precum cele declan∫ate de I. Ludo&Company, cercet„torul Ón cauz„ este trecut, cu non∫alan˛„, Ón r‚ndul antisemi˛ilor, pentru bunul motiv c„ I. Ludo era evreu.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ opresc aici, pentru moment, dar asemenea liste sunt, din punctul meu de vedere, bine venite, pentru c„ ele ne ajut„ s„-i descoperim pe autorii lor, care vor deveni, probabil, proverbiali prin incompeten˛a lor. Vor trece ani ∫i ani ∫i pot s„ v„ asigur de-acum c„ voi fi m‚ndru c„ figurez pe o asemenea list„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Iuliu P„curariu

#54832

|**Domnul Iuliu P„curariu:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe Alexandru Ionel|absent absent| |Andrei Victor Apostolache Victor|absent prezent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Avram Dan|prezent| |Balcan Viorel|prezent| |Balint Iosif B„lan Angela Mihaela|absent absent| |Bela∫cu Aron Belu Ioan Bindea Liviu-Doru|prezent absent absent| |BÓciu Constantin Br„di∫teanu ™erban Alexandru Bucur Dionisie|absent absent prezent| |Bunea Doina|prezent| |Buza Tiberiu Simion|prezent| |Buzatu Gheorghe Cauti∫ Vasile|absent absent| |C‚rciumaru Ion|absent| |Ciocan Maria|absent| |Ciocan Valentin Cioc‚rlie Alin Theodor Codreanu Dumitru|absent prezent absent| |Constantinescu Eugen Marius Cozm‚nc„ Octav|absent absent| |Cr„ciun Avram|prezent| |Cristolovean Ioan|absent| |Dan Dumitru|prezent| |Dina Carol|absent| |Dinescu Valentin|absent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/13.XI.2004 Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent Dumitrescu Viorel absent Du˛„ Vasile prezent Eckstein Kovács Péter prezent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filipa∫ Avram absent Filipescu Cornel absent Florescu Eugeniu Constantin absent Flutur Gheorghe absent Frunda György absent G„ucan Constantin absent Gogoi Ion prezent Guga Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian absent HÓr∫u Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Horga Vasile absent Hri˛cu Florin prezent Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor absent Kereskényi Alexandru prezent Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail absent Marcu Ion absent Marinescu Simona Ana-Maria absent Markó Béla absent Matei Vintil„ prezent Matei Viorel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe absent Mih„ilescu Ion prezent Mihordea Mircea absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius absent Nedelcu Mircea absent Németh Csaba absent Nica Dumitru absent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica absent Novolan Traian prezent Ofileanu Vasile absent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Otiman P„un-Ion absent Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel absent Pan„ Viorel Marian absent Pa∫tiu Ioan prezent P„curariu Iuliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton absent P„unescu Adrian prezent Penciuc Corin absent Pete ™tefan absent Petre Maria absent Petrescu Ilie absent Pl„tic„-Vidovici Ilie absent Pop Dumitru Petru absent Pop de Popa Ioan prezent

Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea absent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Prichici Emilian absent Pricop Mihai-Radu prezent Pris„caru Ghiorghi prezent Pruteanu George Mihail absent Pujin„ Nelu prezent Puskás Valentin Zoltán absent Radu Constantin prezent Rah„u Dan Nicolae absent Rebreanu Nora Cecilia prezent Rece Traian absent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rotaru Florin prezent Rovinaru Nicolae prezent Rus Ioan Aurel absent S‚rbulescu Ion prezent Seche Ion absent Seres Dénes absent Sin Nicolae prezent Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Sporea Elena prezent Stoica Fevronia prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™elaru Rodica prezent ™erb„noiu Constantin Dilly absent ™tefan Viorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan absent Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai absent Vajda Borbála absent Vasile Radu absent V„c„roiu Nicolae absent Vela Ion prezent Verestóy Attila absent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Zanc Grigore prezent Zl„vog Gheorghe absent A venit ∫i domnul Iorgovan. Cred c„ nu avem cvorum, domnule pre∫edinte.

Cuprins

Stenograma

Ședința