™tefan Baban

S„ fie cel mai bun, s„ dea Dumnezeu, din cei patru ani de Parlament.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea este intitulat„: îEconomia rom‚neasc„ v„zut„ de omul obi∫nuit“.

Munc„, mai mult„ munc„ ∫i reducerea taxelor. Al„turi de simplificarea procedurilor administrative ∫i un guvern

ferm ∫i competent, acestea sunt dou„ lucruri pe care majoritatea rom‚nilor le invoc„ drept esen˛iale pentru ca actualei tendin˛e de sc„dere a nivelului de trai s„-i poat„ lua locul o cre∫tere economic„ palpabil„. Oarecum surprinz„toare pentru o popula˛ie permanent acuzat„ c„ duce dorul statului, dator s„-i rezolve toate problemele, este aceast„ semnificativ„ schimbare de optic„ a rom‚nilor, care iat„ c„ sunt capabili s„ identifice corect nu doar îfr‚nele“ ce ˛in pe loc economia autohton„, ci ∫i rolul pe care statul, dar ∫i guvernul, trebuie s„-l aib„ Ón societatea actual„.

™i o dovad„ clar„ c„ optica rom‚nilor s-a schimbat o reprezint„ p„rerea multor cet„˛eni c„ societ„˛ile private trebuie s„ de˛in„ ponderea Ón structura economic„ actual„, c„ acestea sunt mai bine conduse (managerial!) ∫i mai bine corelate cu cerin˛ele economiei de pia˛„ autohtone, dar ∫i interna˛ionale, dar mai ales c„ au c‚∫tigat Óncrederea omului obi∫nuit, care nu mai vrea un loc de munc„ a∫a-zis sigur, dar prost pl„tit.

Rom‚nii cred c„ Guvernul nu are nici o ∫ans„ ca s„ fac„ din aceast„ ˛ar„ una capitalist„, care s„ se alinieze la cerin˛ele U.E., dar consider„ c„ ar trebui s„ se implice mai mult Ón ap„rare, ordine public„, Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, cultur„ etc. ∫i foarte pu˛in Ón mediul de afaceri, sectorul privat fiind considerat ca cel mai potrivit pentru a administra industria, agricultura, sistemul financiar-bancar.

O dat„ ce popula˛ia cere o prezen˛„ mai redus„ a statului Ón mediul de afaceri, indic‚nd Ón acela∫i timp drept solu˛ie pentru redresarea acestuia reducerea impozitelor ∫i mai mult„ munc„, este clar c„ interven˛iile autorit„˛ilor au fost asociate cu cre∫terile obliga˛iilor fiscale, cu reglement„rile inflexibile ale Codului muncii, cu noi ∫i variate constr‚ngeri ale sectorului privat, care, Ón loc s„ creeze noi locuri de munc„, au fost adev„rate surse de noi ∫omeri, cu sc„derea nivelului de trai ∫i lips„ de informa˛ii privind oportunit„˛ile de afaceri.

Solu˛iile propuse de rom‚nul de pe strad„ pentru redresarea economic„ nu sunt inspirate de perioada lung„ de str‚ngere a curelei, ci de concluzia c„ acestea sunt singurele ∫anse de a face fa˛„ recesiunii economice ∫i de a ie∫i din n„molul obscurit„˛ii ∫i s„r„ciei perpetue.

Œns„ realitatea autohton„ nu este deloc Óncurajatoare ∫i pu˛ine sunt semnele care s„ arate o schimbare semnificativ„ Ón viitorul apropiat. Œn timp ce Ón Óntreaga lume cuvintele de ordine sunt reducerea taxelor ∫i a birocra˛iei din legisla˛ia muncii, Rom‚nia se Óndreapt„ Ón direc˛ia contrar„: cre∫terea dob‚nzilor, Ón„sprirea condi˛iilor de creditare, reglement„ri stricte ∫i aberante privind legisla˛ia muncii ∫i financiar-fiscal„ etc.