Raj-Alexandru Tunaru

S„pt„m‚na viitoare, o delega˛ie a Parlamentului german va fi oaspetele Comisiei de abuzuri a Camerei Deputa˛ilor. Este un eveniment obi∫nuit, s-ar putea spune. Nu-i a∫a, Óns„. Este vorba de un fapt care are, credem, o semnifica˛ie aparte: parlamentarii rom‚ni se vor Ónt‚lni cu cei ai unei institu˛ii reprezentative pentru un politic care, Ón ciuda eforturilor guvernan˛ilor, continu„ s„ r„m‚n„ pentru actuala noastr„ clas„ politic„ un model spre care Ónc„ se prive∫te cu jind.

De ce o asemenea concluzie pesimist„? Œn primul r‚nd, dac„ am avea Ón vedere doar ceea ce reprezint„ Comisia de abuzuri din Camera Deputa˛ilor, ar fi de men˛ionat c„, Ón Óntreaga activitate a prezentei legislaturi, acestei comisii de specialitate nu i s-a atribuit absolut nici un rol Ón legisla˛ia anticorup˛ie. Nici m„car nu i s-a solicitat avizul Ón aceast„ problem„. Iar aceast„ îprocedur„“ nu este Ónt‚mpl„toare, ci face parte dintr-o anumit„ filozofie politic„ privind rostul acestei institu˛iicheie Ón administrarea politic„ a unei societ„˛i. O institu˛ie cum este cea parlamentar„ este, astfel, redus„ doar la un rol legislativ, ∫i acela supus necesit„˛ilor de legiferare dictat de interesele Executivului, at‚t de vizibil prin practica ordonan˛elor de urgen˛„.

Œn al doilea r‚nd, diminuarea func˛iei de control a institu˛iei parlamentare continu„ o tradi˛ie care a Ónso˛it Ón mod permanent modernizarea societ„˛ii autohtone ∫i care este vizibil„ prin preeminen˛a Executivului, aspect care continu„ s„ caracterizeze, din nefericire, viziunile politice ale celor dou„ blocuri politice concurente pentru alegerile din noiembrie. Œn acest sens, este semnificativ c„ actualul premier nu a venit niciodat„ Ón Parlament, cu excep˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 mo˛iunilor de cenzur„, pentru a r„spunde la Óntreb„rile colegilor din opozi˛ie, a∫a cum o face, de pild„, premierul britanic. Din p„cate, nici actuala opozi˛ie nu are o viziune radical diferit„. ™i ea este convins„ c„ parlamentarii care formeaz„ majoritatea ar avea, vezi, Doamne, o legitimitate mai special„ dec‚t cei care sunt minoritari ∫i formeaz„ opozi˛ia.

Credem c„, afla˛i Ón anticamera integr„rii, asemenea viziuni politice ar trebui s„ se schimbe Ón mod radical. Altminteri, politicul autohton, Ón ciuda bunelor inten˛ii, nu va sem„na cu cel care este func˛ional Ón societ„˛ile din statele Uniunii Europene. Dac„ integrarea va deveni realitate Ón 2007, cu certitudine va trebui s„ Ónlocuim bunele inten˛ii cu practici care vor face, Óns„, ca ∫i institu˛ia parlamentar„ s„ func˛ioneze asem„n„tor cu cele din statele occidentale.