Stenogramă plen

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolae Leon„chescu.

## Onorat auditoriu,

Œn impresionanta enciclopedie a ora∫ului Chi∫in„u, publicat„ Ón anul 1997 sub redac˛ia distinsului om de cultur„ Iurie Colesnic, jude˛ul Boto∫ani este reprezentat prin trei personalit„˛i: Nicolae Iorga, marele nostru istoric, Constantin Ign„tescu, n„scut Ón luna mai 1889 Ón Dumbr„veni, ∫i Gheorghe H„r„t„u, n„scut la 18 aprilie 1907 Ón Burdujeni.

Constantin Ign„tescu a fost subdirectorul Teatrului Na˛ional din Chi∫in„u ∫i pre∫edinte al Uniunii Presei Rom‚ne∫ti din Basarabia. Nu se ∫tie c‚nd ∫i unde a decedat.

Inginerul Gheorghe H„r„t„u a fost ∫eful re˛elei electrice, alimentat„ de Uzina Electric„ din Chi∫in„u, ∫i pre∫edintele C„minului Cultural î8 iunie“ din capitala Basarabiei.

Enciclopedia nu men˛ioneaz„ nici la acest boto∫„nean data ∫i locul decesului, dar, pentru c„ l-am cunoscut personal, Ómi permit s„ completez, sumar, spa˛iul gol.

Gheorghe H„r„t„u s-a refugiat la Pite∫ti, jude˛ul Arge∫, Ómpreun„ cu toat„ familia sa ∫i a decedat la 11 mai 1968. A fost ∫eful Direc˛iei tehnice de pe l‚ng„ Consiliul Jude˛ean ∫i apoi inginer-∫ef ∫i consilier la D.S.A.P.C. Arge∫. A avut doi b„ie˛i, Sergiu ∫i Alexandru, remarcabili ingineri constructori.

Tot din Boto∫ani, marele inginer Elie Radu a Ónnobilat spa˛iul rom‚nesc cu remarcabile construc˛ii. Jude˛ul Arge∫ p„streaz„ ∫i ast„zi Ón func˛iune linia ferat„ Pite∫ti—Curtea de Arge∫, cu frumoasele ei g„ri proiectate de boto∫„neanul Elie Radu, unul dintre marii constructori ai ˛„rii noastre.

Sunt c‚teva exemple care arat„ c„ jude˛ul Boto∫ani a pompat energii ∫i creatori Ón toat„ ˛ara, inclusiv Ón Basarabia. Poate c„ este momentul s„ omagiem ∫i intelectualitatea tehnic„ a acestui jude˛, care, cu efort ∫i mari sacrificii, ∫i-a adus contribu˛ia la progresul general, inclusiv al jude˛ului Arge∫.

Poate c„ este momentul ca ∫i arge∫enii s„ contribuie la dezvoltarea spa˛iului boto∫„nean!

Din aceast„ perspectiv„, apreciem c„ jude˛ul Boto∫ani merit„ mai mult„ aten˛ie dec‚t i s-a acordat p‚n„ acum Ón planul dezvolt„rii infrastructurilor ∫i a zestrei edilitargospod„re∫ti.

Œn˛elegem pozi˛ia geostrategic„ deosebit„ a acestui jude˛ ∫i ra˛iunile planurilor de ap„rare Ón eventualitatea unei invazii a armatelor ruse∫ti: starea c„ilor de comunica˛ie ∫i a podurilor nu trebuie s„ faciliteze deplasarea invadatorului, ∫i aceast„ tactic„ am aplicat-o secole de-a r‚ndul Ómpotriva tuturor invadatorilor.

Acum, pericolul unei invazii a armatelor ruse∫ti este Óndep„rtat ∫i, din prognozele pe termen mediu, ocupa˛ia militar„ a unui teritoriu nu mai reprezint„ o solu˛ie a mileniului al III-lea.

Este evident„ concluzia c„ dezvoltarea jude˛ului Boto∫ani se impune cu necesitate, spre a Ónt„ri leg„turile cu rom‚nii r„ma∫i Ón afara grani˛elor, Ón special cu cei din regiunea Cern„u˛i ∫i cu cei din nordul Basarabiei.

Profesoara Ludmila Rotaru din satul Stroe∫ti, raionul Noua Suli˛„, regiunea Cern„u˛i, Ucraina, ne scria la 30 august 2004: îDe pe pragul ∫colii se v„d bine dealurile domoale ale Dorohoiului ∫i parc„ se clatin„ o dat„ cu plopii din ograda ∫colii, b„tu˛i de un v‚nt u∫or.“ Rom‚nii de dincolo de grani˛„ se uit„ spre ˛ar„ ∫i-i simt pulsul cu nostalgie ∫i durere Ón suflete.

Œnsingurarea, Ónstr„inarea, uitarea ∫i dezna˛ionalizarea sunt etape ale evolu˛iei spre neantizare fa˛„ de care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 trebuie s„ ne Ómpotrivim cu toat„ for˛a fiin˛ei noastre na˛ionale.

Dificult„˛ile de ob˛inere — contra cost — a vizei de intrare Ón Rom‚nia, controalele birocratice aberante efectuate de unii reprezentan˛i rom‚ni din punctele de trecere, tratamentul vulgar la care sunt supu∫i — mai ales noaptea — Ón sta˛iile de a∫teptare ale mijloacelor de transport, suspiciunea boln„vicioas„ cum c„ n-ar fi rom‚ni autentici etc. sunt tot at‚tea acte de descurajare pe linia Ónt„ririi leg„turilor cu ˛ara a acestor fra˛i ai no∫tri, r„ma∫i dincolo de gardul de s‚rm„ ghimpat„. Cu toate acestea, sentimentul de patrie la ei este foarte puternic.

Dezvoltarea jude˛ului Boto∫ani, inclusiv a punctelor de trecere ∫i a c„ilor de comunica˛ie cu infrastructura aferent„, trebuie s„ devin„ o prioritate na˛ional„.

Œnt‚rzierea Ón acest domeniu poate scoate ˛ara ∫i jude˛ul din marile trasee ale dezvolt„rii europene.

Œnt‚rzierea ar condamna rom‚nii din zon„ la subdezvoltare ∫i o asemenea perspectiv„ ar scoate Ón eviden˛„ incapacitatea structurilor de putere Ón a ne gestiona vie˛ile.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ rog, domnule deputat Ciopraga.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca s„ nu fie plictisitor Ón campania electoral„, dup„ dou„-trei ac˛iuni mai mult anun˛ate dec‚t neanun˛ate ale premierului la casa de pensii sau la un birou al administra˛iei publice...

V„z‚nd aglomera˛ia specific„ acestor locuri, care crede˛i c„ a fost reac˛ia celor din apropierea conducerii statale?

S-au str‚ns Domniile lor, actualii guvernan˛i, reprezenta˛i de ∫eful Cancelariei Primului-Ministru, secretarul de stat — ministru delegat pentru administra˛ia public„ ∫i un secretar de stat de la finan˛e ∫i au hot„r‚t s„ aprobe, printr-o minunat„ hot„r‚re de Guvern, Programul de m„suri pentru combaterea birocra˛iei Ón activitatea de rela˛ii cu publicul.

S-a publicat ∫i, Ón plin„ campanie electoral„, pe data de 16 noiembrie, va intra Ón vigoare primul set de m„suri ce trebuie luate de c„tre ministere ∫i celelalte autorit„˛i ale administra˛iei publice centrale ∫i locale. Adic„, lucruri normale pe care orice primar ar trebui s„ le fac„, chiar ∫i f„r„ instruc˛iuni din partea Guvernului. Respectiv, afi∫area programului de lucru cu publicul, modele de completare a cererilor, numele persoanelor cu func˛ii de conducere, cu model de ecuson de purtat la vedere etc. Lucruri c‚t se poate de fire∫ti. Exist„ ∫i termene precise de aplicare a m„surilor, pe termen scurt, mediu ∫i lung, a c„ror nerespectare conduce la r„spunderea disciplinar„ sau contraven˛ional„, cu amenzi de la 1 la 30 milioane lei.

Dac„ prim„riile nu se vor Óncadra Ón acest program, de unde vor proveni banii pl„ti˛i de c„tre acestea? Tot din taxe ∫i impozite, tot din banii contribuabilului?

Dup„ ce c„ birocra˛ia ne sufoc„ administra˛ia, articolul 5 al acestei hot„r‚ri impune ca, Ón prima lun„ a anului, primarii s„ comunice fiec„rui contribuabil, Ón scris, activit„˛ile de interes desf„∫urate Ón anul Óncheiat, dar ∫i obiectivele pentru anul Ón curs, dup„ un anumit model. Nu vorbim acum despre costurile unei asemenea indica˛ii guvernamentale, pentru c„ este pu˛in probabil ca o localitate de mici dimensiuni s„-∫i poat„ permite din bugetul votat o asemenea ac˛iune. Important este faptul c„ actualii primari, care au migrat dinspre partidele de opozi˛ie c„tre partidul de guvern„m‚nt, au Ónc„ o p‚rghie de care se pot folosi pentru a-∫i Ónt„ri imaginea la nivel local. Dup„ cum se exprim„ cunoscutul baron local gorjean, îPuterea ∫i banii stau Ón pixul meu“, poate c„ a∫a ar trebui s„ se Óncheie orice scrisoare adresat„ contribuabilului rom‚n. S„ se Ón˛eleag„ o dat„ pentru totdeauna cine Ómparte banii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul doamnei Maria Laz„r. V„ rog, ave˛i o asisten˛„, aici, serioas„!

## **Doamna Maria Laz„r:**

## Numeroas„!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi a∫ vrea s„ subliniez caracterul prioritar al bugetului pe anul 2005 pentru problemele sociale ∫i s„ ar„t faptul c„ bugetul pentru anul 2005 asigur„ continuarea cre∫terii economice pe baza acumul„rilor din perioada 2001—2004 cu ritmuri superioare, mai ales pentru principalele ramuri.

Œn cadrul acestui buget, domeniul social cap„t„ Ón continuare prioritate, fondurile alocate pentru 2005 viz‚nd, Ón principal, familiile ∫i grupurile sociale cele mai s„race. Se vor acorda, Ón acest sens, subven˛ii pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, pentru protec˛ia familiei, care se afl„ Ón centrul politicilor sociale. Ca urmare, anul 2005 va aduce cre∫terea aloca˛iilor de stat pentru copii, aloca˛iilor complementare ∫i celor de sus˛inere a familiilor monoparentale, precum ∫i aloca˛ia de Óntre˛inere pentru copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament.

Un capitol important este cel privind pensiile, urm„rindu-se Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru pensionari, at‚t prin procesul de indexare, c‚t ∫i prin recalcularea Óntregului sistem de pensii. Se va insista pe dezvoltarea ∫i extinderea m„surilor active privind ocuparea for˛ei de munc„ ∫i, totodat„, a celor privind protec˛ia socio-profesional„ a persoanelor cu handicap, cheltuielile pentru asisten˛a social„ alocate Ón anul 2005 vor fi de 9,8% din P.I.B.

Consider c„ este o aten˛ie deosebit„ pe care Guvernul actual o acord„ Ón continuare problemelor sociale din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004

## Domnule pre∫edinte,

Mai multe articole din presa rom‚neasc„ ∫i cea str„in„ din ultimul timp arat„ c‚t de departe a ajuns Ón lume aventura terorist„ a liderilor separati∫ti din st‚nga Nistrului. Analiz‚nd atent acele diverse articole de pres„, se poate ajunge la originea cauzelor ascunse ale actualei crize transnistrene, la mobilul incredibilei Óncr‚ncen„ri Ómpotriva ∫colilor de limba rom‚n„ cu grafie latin„, dezl„n˛uit„ de separati∫tii de la Tiraspol, dirija˛i de st„p‚nul enclavei din st‚nga Nistrului, fostul muncitor metalurg Igor Smirnov, transferat din Kamciatka Ón anul 1987 ca agent acoperit al K.G.B.-ului.

Existen˛a Transnistriei este datorat„ g‚ndirii maladive a lui Stalin, apoi prospec˛iunilor politice f„cute de Gorbaciov dup„ istorica Ónt‚lnire cu pre∫edintele Bush Sr. de la Malta. Dac„ pentru Stalin era important„ penetrarea U.R.S.S.-ului spre Carpa˛i ∫i Gurile Dun„rii, prin acapararea Basarabiei ∫i Bucovinei de Nord, ceea ce i-a ∫i reu∫it Ón final cu sprijinul lui Hitler, pentru Gorbaciov devenise obsesiv„ p„strarea Uniunii Sovietice ca for˛„ politicomilitar„, chiar Ón condi˛iile revenirii Europei la statutul frontalier din anul 1939, cum se stabilise la Malta.

Strategia Kremlinului, aprobat„ de Gorbaciov, a fost de natur„ preventiv„, viz‚nd crearea de enclave ruse∫ti Ónfipte Ón buza statelor ce urmau a se desprinde din a∫a-zis„ zon„ de siguran˛„ a U.R.S.S.-ului, convenit„ c‚ndva la Teheran ∫i Ialta de c„tre Roosevelt, Churchill ∫i Stalin. Prin urmare, au fost create dou„ enclave ruse∫ti, una la Kaliningrad, l‚ng„ Polonia, iar alta la Tiraspol, Ón apropierea Rom‚niei. Pentru strategii lui Gorbaciov era clar c„, mai devreme sau mai t‚rziu, at‚t Polonia, c‚t ∫i Rom‚nia vor deveni membre ale NATO ∫i ale Uniunii Europene. Œn aceast„ ipostaz„, Kaliningradul, c‚t ∫i Transnistria, enclave minuscule, vor constitui avanposturi de instabilitate la frontierele NATO ∫i U.E., prilejuind continue subiecte de tranzac˛ii ∫i ∫antaje politice.

Proiec˛iile strategilor moscovi˛i au avut chiar Ón vedere posibile modific„ri teritoriale, cum ar fi cele avansate Ón diferite scenarii de federalizare a Republicii Moldova, merg‚ndu-se p‚n„ acolo Ónc‚t, Ón schimbul Transnistriei, Rusia s„ consimt„ la unirea Republicii Moldova cu Rom‚nia. Un asemenea plan-capcan„, salutat f„r„ a calcula consecin˛ele lui Óndep„rtate ∫i de c„tre unii politicieni emotivi basarabeni ∫i d‚mbovi˛eni, a fost, Óns„, respins at‚t la Bucure∫ti, c‚t ∫i la Chi∫in„u, Óntr-o manier„ tran∫ant„. BineÓn˛eles, faptul nu putea fi dec‚t dezagreabil pentru Moscova.

Din acest moment ar trebui urm„rite reac˛iile oculte care au avut ca efect atitudinea Tiraspolului fa˛„ de ∫colile de limba rom‚n„ cu grafie latin„. Motivele puerile invocate de separati∫tii transnistreni, u∫or de demontat, apar limpede drept ˛inte spre Chi∫in„u ∫i Bucure∫ti, dorind a crea o stare de nelini∫te ∫i instabilitate Ón preajma frontierei cu NATO. Enclava Tiraspol Ó∫i juca rolul pentru care a fost creat„, exact acum, Óntr-o perioad„ electoral„, at‚t Ón Republica Moldova, c‚t ∫i Ón Rom‚nia, mai ales.

R„spunsul Chi∫in„ului este interesant, el venind din partea pre∫edintelui Republicii, Vladimir Voronin, socotit a fi un promotor al politicii de Ónghe˛are a raporturilor de bun„ vecin„tate cu Rom‚nia. Vladimir Voronin ∫i comuni∫tii moldoveni au ajuns la putere datorit„ voturilor popula˛iei rusofone din ˛ar„, care i-a ales deoarece programul de guvern„m‚nt al acestora prevedea, Óntre altele, introducerea Rusei ca a doua limb„ oficial„ Ón Republica Moldova. Masivele proteste ale opozi˛iei parlamentare fa˛„ de acest gest impopular rom‚nilor basarabeni au trezit Ón domnul Voronin sentimente contradictorii ∫i bizare, ajung‚nd p‚n„ acolo Ónc‚t s„ califice mi∫c„rile de mas„ drept manipul„ri dirijate de Bucure∫ti. Aceasta mai ales Ón Óncercarea sa de a deturna aten˛ia opiniei publice interne ∫i interna˛ionale de la reala criz„ moldovean„. Toate eforturile diploma˛iei rom‚ne de a detensiona situa˛ia artificial„ creat„ s-au dovedit inutile, Óns„, deoarece pre∫edintele Voronin ∫i partidul pe care Ól conduce nu-∫i puteau permite s„ piard„ electoratul lor dur, alc„tuit din rusofoni, tocmai c‚nd avea mai mare nevoie de el, Ón campania electoral„ ce se apropia. Este explica˛ia logic„ a tot ce s-a petrecut pe plan politic Ón Republica Moldova Ón decursul ultimelor perioade, inclusiv refuzul lui Voronin de a participa la festivit„˛ile comemorative consacrate lui ™tefan cel Mare de la Putna, din vara acestui an.

Pe de alt„ parte, acela∫i Vladimir Voronin s-a sim˛it obligat s„-∫i joace cartea de competitor Ón cursa electoral„ preziden˛ial„ p„str‚ndu-∫i postura de conservator al liniei politice care l-a propulsat la putere. Œn acest mod, Vladimir Voronin a Óncercat s„ Ómpace at‚t Moscova, c‚t ∫i Tiraspolul, cu riscul de a se dep„rta ∫i mai mult de Rom‚nia. Cu toate acestea, pre∫edintele Republicii Moldova a devenit partener cu totul nesigur pentru Moscova din clipa Ón care a dat semne de oscilare, la care l-a obligat situa˛ia interna˛ional„. Problema transnistrean„ deja devenise subiect de discu˛ii Óntre cabinetele occidentale ∫i Kremlin din momentul Ón care Rusia nu-∫i respecta obliga˛iile asumate de a-∫i retrage trupele ∫i armamentul stocat la Tiraspol.

Pentru NATO, dar ∫i pentru U.E., existen˛a silozurilor rachetelor ruse∫ti cu ogive nucleare Óndreptate spre ˛„rile occidentale, aflate la Tiraspol, reprezint„ o amenin˛are teribil„, intolerabil„. De∫i retragerea acestor arme de pe un teritoriu instabil, nerusesc, fusese de mult stabilit„, Moscova a inventat rapid un proiect menit s„-∫i men˛in„ for˛a armat„ Ón Transnistria, elud‚nd angajamentele sale interna˛ionale.

Sub pretextul îpacific„rii“ zonei transnistrene, Chi∫in„ului i s-a propus un plan de federalizare a Republicii Moldova, cunoscut ca îMemorandumul Kozak“. Acesta prevedea spargerea unit„˛ii statale Ón trei îrepublici federale“: Moldova, Transnistria ∫i G„g„uzia, fiecare cu guverne ∫i parlamente proprii. Vladimir Voronin a realizat imediat c„ bazinul s„u electoral se diminua astfel dramatic, admi˛‚nd federalizarea, rusofonii care-l sus˛ineau r„m‚n‚nd Ón a∫a-zisele republici federale Transnistria ∫i G„g„uzia. Œn fa˛a acestei situa˛ii, el s-a v„zut nevoit s„-∫i apere interesul propriu politic, refuz‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 s„ accepte Memorandumul Kozak. Vizita lui Vladimir Putin la Chi∫in„u, programat„ special pentru semnarea solemn„ a planului de federalizare a Republicii Moldova, nu a mai avut loc. Refuzul lui Voronin a stricat planurile Moscovei de a-∫i permanentiza prezen˛a la Tiraspol, deconspirate, de altfel, de inabilul ∫i zgomotosul secesionist, Igor Smirnov. Acesta nu s-a sfiit s„ afirme c„ Transnistria este gata s„ consfin˛easc„ prezen˛a permanent„ a armatei ruse pe teritoriul s„u, din momentul federaliz„rii Republicii Moldova.

Realiz‚nd pozi˛ia sa precar„, Voronin a ini˛iat negocieri cu Smirnov, sortite e∫ecului din capul locului, Ón inten˛ia temporiz„rii evenimentelor. Smirnov a plusat Ón provoc„ri, d‚nd semnalul c„ Moscova nu-l iart„ pe Voronin. Ca replic„, Vladimir Voronin a refuzat s„ participe la summit-ul Comunit„˛ii Statelor Independente — C.S.I. — din Kazahstan, ˛inut secret, demonstr‚ndu-∫i fronda contra Kremlinului. R„spunsul Rusiei a fost fulger„tor, Ón stilul s„u agresiv tradi˛ional. Vladimir Putin l-a convocat ostentativ la Moscova pe rivalul lui Voronin, Serafim Urechean, actualul primar al Chi∫in„ului, aflat Ón fruntea Blocului Moldova Democrat„, recent Ónfiin˛at. Gruparea lui Urechean este alc„tuit„ din trei forma˛iuni politice — Moldova Noastr„, a lui Dumitru Braghi∫, Partidul Democrat, condus de fostul pre∫edinte al Parlamentului, Dumitru Diacov, ∫i Partidul Social Liberal, al c„rui lider este Oleg Serebrean.

Dialogul Óntre Putin ∫i Urechean a r„mas confiden˛ial, dar el a avut semnifica˛ia îar„t„rii pisicii“ lui Voronin. Totu∫i, Ón presa de la Chi∫in„u a transpirat ceva, anume faptul c„ Putin i-ar fi promis tot sprijinul lui Urechean pentru a-l Ónvinge pe Voronin, inclusiv o sus˛inere financiar„ masiv„, cu condi˛ia ca, ajuns la putere, acesta s„ accepte Memorandumul Kozak, legalizarea prezen˛ei militare ruse∫ti Ón Transnistria, aderarea la structurile militare ale C.S.I. ∫i neadmiterea influen˛ei euroatlantice Ón Republica Moldova. Œn replic„, Vladimir Voronin a schimbat brusc discursul s„u politic, declar‚ndu-se gata îs„ fac„ totul ca rela˛iile dintre Chi∫in„u ∫i Bucure∫ti s„ fie rapid ridicate la cel mai Ónalt nivel“, Óncet‚nd disputa pe problemele limbii ∫i etnicit„˛ii. Œn plus, Voronin ∫i-a afirmat dispozi˛ia sa de a privi spre Occident, at‚ta vreme c‚t Republica Moldova se Ónvecineaz„ cu U.E. ∫i NATO.

Devine astfel clar c„ toat„ tevatura actual„ are o singur„ ∫i veche miz„ a Moscovei, aceea a men˛inerii cu orice pre˛ a unui arsenal militar nuclear la Tiraspol. Œn acest caz, pun‚nd Ón balan˛„ ∫i provoc„rile ucrainene din Delta Dun„rii, Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i Uniunea European„ au nevoie de elaborarea unei noi strategii Ón regiunea M„rii Negre, zon„ aflat„ Óntre Europa, Asia ∫i Orientul Mijlociu, Ón proximitatea unor teritorii instabile pentru securitatea mondial„. Voronin, Smirnov, Urechean ∫i al˛ii de seama lor sunt doar marionete Óntr-o pies„ care se joac„ cu cortina tras„ pe scena marilor puteri mondiale.

## Stima˛i colegi,

La sf‚r∫it de mandat, fiecare dintre noi Ó∫i evalueaz„ activitatea, contribu˛ia sa la dezvoltarea societ„˛ii: economic, social, financiar sau politic. Fiecare criteriu de evaluare este important. Eu m„ voi referi numai la cel politic.

A∫ Óncepe cu criteriile politice de integrare ale Rom‚niei Ón Uniunea European„, ∫i anume respectarea drepturilor omului. Evident, avem progrese. Am adoptat legi conforme cu cerin˛ele europene, am ratificat multe dintre tratatele interna˛ionale necesare dezvolt„rii democra˛iei noastre tinere.

Avem o Constitu˛ie Ómbun„t„˛it„, care garanteaz„ egalitatea Ón drepturi a cet„˛enilor, fundamentat„ pe principiul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru toate persoanele, indiferent de na˛ionalitate, indiferent de religie, indiferent de orientare sexual„ ∫i indiferent de sex.

Dar garantarea acestor drepturi nu este de ajuns. Avem nevoie de institu˛ii ∫i mecanisme de implementare a acestora. ™i mai avem nevoie de controlul institu˛ionalizat al punerii Ón practic„ a acestora.

Cu p„rere de r„u trebuie s„ v„ amintesc problematica promov„rii femeilor Ón societate, unde nu am reu∫it progrese semnificative _de facto_ . _De iure_ , Óns„, nu putem nega rezultatele. Avem o lege de baz„, o lege-cadru, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i. Am inclus Ón Constitu˛ie, pentru prima oar„, ∫i dreptul femeilor de a fi alese Ón func˛ii ∫i demnit„˛i publice, nu numai dreptul acestora de a alege. Am modificat Legea Avocatului Poporului, care stipuleaz„ numirea unui adjunct al acestuia specializat Ón aria drepturilor femeii. ™i am Ónceput elaborarea ∫i adoptarea legilor sectoriale — legisla˛ia Ómpotriva violen˛ei Ón familie, asigurarea drepturilor egale Ón rela˛iile de munc„ pentru femei, protec˛ia maternit„˛ii, concediu parental, indemniza˛ie pentru cre∫terea copilului etc. Dar toate impuse de Comunitatea European„ prin angajamentele imperative cuprinse Ón subcapitolul de negociere care se refer„ la egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i. Principiu fundamental al Uniunii Europene ∫i criteriu de aderare pentru Rom‚nia.

Nimic faptic, numai vorbe, promisiuni. Legile noastre r„m‚n vorbe goale, f„r„ institu˛ii ∫i mecanisme de implementare ∫i de control. Ceea ce ne lipse∫te cu des„v‚r∫ire este voin˛a politic„ de a crea institu˛ii eficiente ∫i viabile ∫i care s„ corespund„ cerin˛elor segmentului cel mai mare din popula˛ia ˛„rii — 51%: femeile. Mai degrab„ reinvent„m structuri ministeriale ineficiente ∫i restr‚nse, desfiin˛ate ∫i reÓnfiin˛ate Ón decursul ultimilor 10 ani, numite agen˛ii, dar, Ón realitate, direc˛ii generale la un minister a c„rui prioritate niciodat„ nu va fi promovarea drepturilor femeii, Ón loc s„ investim capital serios Óntr-o institu˛ie independent„, capabil„ a gestiona complexitatea problematicii de gen. Pentru c„, formal, putem bifa Óndeplinirea unei obliga˛ii impuse de Comisia European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Nu vrem s„ Ón˛elegem c„ drepturile femeii nu se limiteaz„ la rela˛iile de munc„ sau protec˛ia social„, ci Óncep cu ele, urm‚nd a cuprinde toate domeniile vie˛ii noastre, de la s„n„tate la ap„rare, de la educa˛ie la statistic„ ∫i multe altele. Este o gre∫eal„ de neiertat limitarea, restr‚ngerea dimensiunii de gen. Dovede∫te lipsa de interes, lipsa de cuno∫tin˛e ∫i lipsa de viziune privind problemele ∫i drepturile femeilor Ón Rom‚nia.

Ceea ce Ómi doresc, ceea ce dore∫te ∫i societatea civil„ implicat„ ∫i specializat„ Ón probleme de gen este elaborarea unei strategii na˛ionale privind egalitatea de ∫anse, la care s„ contribuie cu seriozitate ∫i responsabilitate to˛i factorii decizionali din Rom‚nia, indiferent de afiliere politic„, factorii sociali, factorii economici.

Œmi doresc o politic„ na˛ional„ cu abordare integratoare a egalit„˛ii de gen Ón toate domeniile vie˛ii, impus„ indiferent de guvernele care vin ∫i pleac„. O politic„ depolitizat„ privind egalitatea de gen ∫i politici sectoriale pentru realizarea emancip„rii femeii Ón societatea rom‚neasc„. O politic„ care s„ con∫tientizeze importan˛a schimb„rii rolului social al femeii, astfel Ónc‚t s„ devin„ o component„ fireasc„ a vie˛ii cotidiene. O politic„ care s„ creeze un cadru propice asigur„rii reprezent„rii echilibrate a femeilor ∫i b„rba˛ilor Ón procesul de luare a deciziilor. Pentru c„ o democra˛ie adev„rat„ presupune asumarea, Ómp„r˛irea egal„ nu numai a responsabilit„˛ilor, dar ∫i a puterilor ∫i drepturilor. O politic„ care are drept scop crearea unui climat de parteneriat Óntre femei ∫i b„rba˛i prin eliminarea stereotipiilor existente ∫i impunerea normelor ∫i comportamentelor nediscriminatorii. O politic„ care s„ informeze femeile ∫i b„rba˛ii despre drepturile lor ∫i posibilit„˛ile de a-∫i exercita aceste drepturi. O politic„ de schimbare a mentalit„˛ii femeilor ∫i b„rba˛ilor despre femei, despre egalitatea de gen ∫i despre promovarea femeii Ón societate. O politic„ care s„ solidarizeze femeile pentru reprezentarea ∫i realizarea intereselor lor.

Din p„cate, noi, Ón legislatura actual„, nu am reu∫it. Poate membrii, Ón special, deputatele Parlamentului viitor vor avea mai mult curaj s„ dep„∫easc„ interesele ∫i orgoliile personale ∫i de partid pentru un obiectiv care nu numai merit„ tot efortul nostru, dar este ∫i fundamentul unei societ„˛i democratice echilibrate.

Mul˛i rom‚ni care au reu∫it s„ pun„ deoparte c‚˛iva dolari sau euro sunt de c‚teva zile bulversa˛i de jocul oscilant ∫i aparent necontrolat al cursului de schimb Óntre leu ∫i principalele valute.

Oficialii au sporit ∫i mai tare confuzia, utiliz‚nd expresii gen îpia˛„ flexibil„“, înervozitate“, îstabilitate a pie˛ei valutare“, îmaturizare“ etc.

Care este, de fapt, adev„rul ∫i ce se ascunde Ón spatele unei politici duplicitare?

Pe pia˛a interna˛ional„ cre∫te puternic pre˛ul petrolului, ca ∫i al gazelor naturale, iar Rom‚nia este tocmai Ón perioada Ón care efectueaz„ importurile pentru iarn„, iar

acestea trebuie s„ devin„ mai ieftine sau cel pu˛in s„-∫i p„streze dimensiunile valorice prognozate.

Aprecierea leului are ca scop men˛inerea influen˛elor importurilor Ón buget care s„ echilibreze cre∫terea pre˛urilor cu ieftinirea importurilor, cu efect pe deficitul de cont curent, pe balan˛a de pl„˛i externe.

Œn acela∫i timp, se poate spune c„ se blocheaz„ exporturile, av‚nd ca efect tot presiunea pe deficitul de cont curent ∫i pe balan˛a de pl„˛i externe, dar cum Ón permanen˛„ exportul a fost mult mai mic dec‚t importul, beneficiile ieftinirii importurilor pot contribui la atingerea corela˛iilor macroeconomice, cu riscurile suportate de contribuabilii care Óncaseaz„ valut„ din export.

Ar fi normal ca aceste practici s„ fie cunoscute sau corelate cu alte m„suri fiscale care s„ ajute exportatorii s„ fac„ fa˛„ acestor constr‚ngeri suplimentare.

Rom‚nia are nevoie de cre∫terea exporturilor, ∫i nu de Óngustarea pie˛ei de export, are nevoie de pie˛e de desfacere, Ón condi˛iile Ón care nu au bani de retehnologizare, iar cursul de schimb reprezenta o p‚rghie important„ ∫i necesar„.

Probabil c„ actualul Guvern, fiind la final de mandat, nu mai este interesat de mediul de afaceri, ci numai de asigurarea importurilor pentru iarn„ ∫i, dup„ aceea, s„ vin„ al˛ii ∫i s„ scoat„ castanele din focul incompeten˛ei ∫i lipsei de responsabilitate.

S„pt„m‚na viitoare, o delega˛ie a Parlamentului german va fi oaspetele Comisiei de abuzuri a Camerei Deputa˛ilor. Este un eveniment obi∫nuit, s-ar putea spune. Nu-i a∫a, Óns„. Este vorba de un fapt care are, credem, o semnifica˛ie aparte: parlamentarii rom‚ni se vor Ónt‚lni cu cei ai unei institu˛ii reprezentative pentru un politic care, Ón ciuda eforturilor guvernan˛ilor, continu„ s„ r„m‚n„ pentru actuala noastr„ clas„ politic„ un model spre care Ónc„ se prive∫te cu jind.

De ce o asemenea concluzie pesimist„? Œn primul r‚nd, dac„ am avea Ón vedere doar ceea ce reprezint„ Comisia de abuzuri din Camera Deputa˛ilor, ar fi de men˛ionat c„, Ón Óntreaga activitate a prezentei legislaturi, acestei comisii de specialitate nu i s-a atribuit absolut nici un rol Ón legisla˛ia anticorup˛ie. Nici m„car nu i s-a solicitat avizul Ón aceast„ problem„. Iar aceast„ îprocedur„“ nu este Ónt‚mpl„toare, ci face parte dintr-o anumit„ filozofie politic„ privind rostul acestei institu˛iicheie Ón administrarea politic„ a unei societ„˛i. O institu˛ie cum este cea parlamentar„ este, astfel, redus„ doar la un rol legislativ, ∫i acela supus necesit„˛ilor de legiferare dictat de interesele Executivului, at‚t de vizibil prin practica ordonan˛elor de urgen˛„.

Œn al doilea r‚nd, diminuarea func˛iei de control a institu˛iei parlamentare continu„ o tradi˛ie care a Ónso˛it Ón mod permanent modernizarea societ„˛ii autohtone ∫i care este vizibil„ prin preeminen˛a Executivului, aspect care continu„ s„ caracterizeze, din nefericire, viziunile politice ale celor dou„ blocuri politice concurente pentru alegerile din noiembrie. Œn acest sens, este semnificativ c„ actualul premier nu a venit niciodat„ Ón Parlament, cu excep˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 mo˛iunilor de cenzur„, pentru a r„spunde la Óntreb„rile colegilor din opozi˛ie, a∫a cum o face, de pild„, premierul britanic. Din p„cate, nici actuala opozi˛ie nu are o viziune radical diferit„. ™i ea este convins„ c„ parlamentarii care formeaz„ majoritatea ar avea, vezi, Doamne, o legitimitate mai special„ dec‚t cei care sunt minoritari ∫i formeaz„ opozi˛ia.

Credem c„, afla˛i Ón anticamera integr„rii, asemenea viziuni politice ar trebui s„ se schimbe Ón mod radical. Altminteri, politicul autohton, Ón ciuda bunelor inten˛ii, nu va sem„na cu cel care este func˛ional Ón societ„˛ile din statele Uniunii Europene. Dac„ integrarea va deveni realitate Ón 2007, cu certitudine va trebui s„ Ónlocuim bunele inten˛ii cu practici care vor face, Óns„, ca ∫i institu˛ia parlamentar„ s„ func˛ioneze asem„n„tor cu cele din statele occidentale.

Declara˛ie politic„: îRevolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989“.

Ast„zi, c‚nd suntem foarte aproape s„ anivers„m un deceniu ∫i jum„tate de la sublima victorie a Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989, nu putem s„ nu constat„m cu triste˛e c„ asocia˛iile care reunesc participan˛ii la diverse categorii la aceast„ izb‚nd„ nu reu∫esc s„ redimensioneze la modul pozitiv minunatul entuziasm al acelor zile. Ceea ce ne-a caracterizat atunci, Ón primul r‚nd, a fost puternica solidaritate a noastr„, a celor din prima linie, cu cvasitotalitatea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Œn aceasta a constat cheia succesului. Aceasta a determinat victoria deplin„ Ómpotriva dictaturii ceau∫iste ∫i constituirea Frontului Salv„rii Na˛ionale, noul organ al puterii de stat.

Asocia˛iile de revolu˛ionari ar trebui, spunem noi, s„ fie o voce distinct„ ∫i activ„ a societ„˛ii civile. Numai astfel putem concretiza o contribu˛ie concludent„ la continuarea idealurilor din Decembrie 1989. Sunt total nepotrivite ∫i contraproductive excluderile ∫i acuza˛iile exprimate Ón ultimele zile Ón cadrul reuniunilor B.N.R. Prin astfel de ac˛iuni nu se poate realiza nimic. Societatea rom‚neasc„, pe bun„ dreptate, ne va privi cu neÓncredere ∫i, mai ales, cu ostilitate. Nu vom reu∫i dec‚t s„ reducem dimensiunile ac˛iunilor noastre din Decembrie 1989.

Asocia˛ia Lupt„torilor din Decembrie ’89 Deva, al c„rei vicepre∫edinte ∫i purt„tor de cuv‚nt am onoarea s„ fiu, cu diverse ocazii a fost prezent„ Ón via˛a public„. Œnc„ din anul 1992 ne-am solidarizat cu Ilie Ila∫cu ∫i tovar„∫ii s„i. Apoi, ne-am adresat forurilor competente cu o serie de propuneri privind redimensionarea vie˛ii politice rom‚ne∫ti, cu propuneri care s„ aduc„ Ómbun„t„˛iri substan˛iale Ón procesul de Ónv„˛„m‚nt. Ultima noastr„ ac˛iune a fost Ón acest an, c‚nd am colaborat cu sindicatele hunedorene din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar pentru a sus˛ine cauza Ónv„˛„m‚ntului Ón limba rom‚n„ Ón Republica Moldova.

Din nefericire, toate aceste pozi˛ii ale noastre nu au avut ecoul dorit nici la institu˛iile statului ∫i nici Ón mijloacele de informare. Œn ciuda acestei situa˛ii, ne men˛inem pozi˛ia, cu speran˛a c„ asocia˛iile de

revolu˛ionari vor deveni o tribun„ de atitudine Ón cadrul societ„˛ii civile. Noi credem c„ aceasta este menirea noastr„ de adev„ra˛i revolu˛ionari.

Declara˛ie politic„: îŒncheierea negocierilor cu Uniunea European„, motiv de disput„ politic„“.

Œn ultimii patru ani, P.S.D. a f„cut eforturi mari pentru a Óncheia negocierile cu Uniunea European„ ∫i a finalizat capitolele. 1 ianuarie 2007 este foarte aproape pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Nu trebuie uitat c„, Ón 2000, Rom‚nia nu avea Ónchise dec‚t 9 capitole din cele 32, iar decalajul care ne separa de Bulgaria era foarte mare.

De aceea, Ómi exprim nedumerirea fa˛„ de anumi˛i lideri ai opozi˛iei care critic„ finalizarea negocierilor cu Uniunea European„.

Va fi o victorie a tuturor de care ne vom bucura cu to˛ii, indiferent de partidul pe care Ól sus˛inem.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Funda˛ia îPentru voi“ din Timi∫oara a organizat, Ón colaborare cu îIncluziune“, Federa˛ia Organiza˛iilor pentru Persoanele cu Dizabilit„˛i Intelectuale din Rom‚nia, masa rotund„ cu tema îOferta electoral„ privind accesul persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale“, la care au fost invita˛i candida˛ii la pre∫edin˛ie ∫i Parlament.

Ideea de a organiza o dezbatere pe aceast„ tem„, cu participarea principalilor candida˛i la alegerile generale, a pornit, conform organizatorilor, de la constatarea c„ angajarea Ón munc„ a persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale este una dintre cele mai sensibile probleme privind incluziunea social„ (este recunoscut la nivel interna˛ional c„ doar 10% din persoanele cu dizabilit„˛i au un loc de munc„) ∫i, Ón acela∫i timp, unul din mijloacele cele mai eficiente de a cre∫te independen˛a persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale.

Din nefericire pentru situa˛ia acestor persoane, de∫i confirmaser„ prezen˛a reprezentan˛ii a 7 partide, au participat la dezbatere doar reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare ∫i Gheorghe Ciuhandu, candidatul P.N.fi.C.D. la Pre∫edin˛ia Rom‚niei.

Unde este îgrija“, fie ea ∫i conjunctural„, adic„ electoral„, a acestor partide, cre∫tine, sociale fa˛„ de aceste persoane n„p„stuite de soart„?

Participan˛ii la aceast„ Ónt‚lnire, pre∫edin˛i ai filialelor jude˛ene ale celor dou„ organiza˛ii neguvernamentale, unii dintre ei p„rin˛i ai unor copii cu dizabilit„˛i mintale, se Óntrebau ∫i ne Óntrebau pe noi, cei prezen˛i: de ce nu sunt prezen˛i reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt? Nici m„car acum, Ón plin„ campanie electoral„, nu le pas„ de noi, chiar dac„, Ómpreun„ cu familiile noastre, reprezent„m aproape 150.000 de oameni cu drept de vot?

De ce celelalte partide nu vor s„ ne aud„ problemele?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Œn urma discu˛iilor pe care le-am purtat, a reie∫it c„ exist„ o lips„ evident„ de coeren˛„ legislativ„ ∫i de continuitate Ón reforma sistemului ∫i c„ este imperios necesar„ trecerea la un sprijin activ al incluziunii sociale a persoanei cu dizabilit„˛i, care s„ fie un membru activ al comunit„˛ii.

Œn numele Partidului Rom‚nia Mare, am promis, ∫i iat„ c„ ast„zi respect aceast„ promisiune, c„ voi duce Ón Parlament, sub forma unei declara˛ii politice, problemele persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale. Acesta este modul Ón care noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, Ón˛elegem s„ facem politic„: fapte, nu vorbe!

Dac„ votul rom‚nilor din 28 noiembrie m„ va aduce din nou Ón Parlament ∫i Partidul Rom‚nia Mare la guvernare, vom ajuta aceste persoane ∫i familiile lor, pentru c„ sunt oameni, semeni de-ai no∫tri, care au nevoie de ajutor.

La dezbatere a participat ∫i domnul Victor Wahlstrom, fost pre∫edinte al _Inclusion International_ ∫i coordonator pentru Rom‚nia al proiectului îGrupul de Ac˛iune pentru Mobilizarea P„rin˛ilor“, care a sus˛inut ∫i sus˛ine necesitatea sprijinirii active a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale ∫i care a promis c„ va monitoriza ac˛iunile f„cute de partidele politice pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale.

## V„ mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a pentru declara˛ii politice ∫i v„ urez o zi deosebit„.

## Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschise lucr„rile de ast„zi Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, ∫edin˛„ dedicat„ continu„rii dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi de s„pt„m‚na asta.

Pe primul punct ast„zi ar fi raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.

Am primit o rug„minte din partea a doi membri din comisia de mediere, s„ am‚n„m dezbaterea acestui raport p‚n„ luni, s„ vedem cum se voteaz„ raportul de mediere Ón Senat. V-a∫ sugera celor care sunte˛i s„ mai vorbi˛i cu cei de la Senat, dac„ nu sunte˛i de acord cu vreunul din punctele de vedere din raport. Altminteri, risc„m s„ vot„m noi Óntr-un fel, ast„zi, ∫i Senatul Ón alt fel, ∫i s„ intr„m Ón divergen˛e.

Dac„ sunte˛i de acord cu am‚narea dezbaterii pentru luni?

## V„ mul˛umesc.

La punctul 3, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este aici? Nu este. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i la punctul 4.

La punctul 5 se a∫teapt„ raport suplimentar.

La punctul 6, proiectul de Lege privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport. V„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

Ini˛iatorul proiectului, cine este? V„ rog.

## **Domnul Constantin Diaconu** _— pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Acest proiect de lege a fost ini˛iat, este un proiect care se Ónscrie Ón armonizarea legisla˛iei Ón domeniul sportului cu legisla˛ia comunitar„, ∫i nu numai, cu legisla˛ia interna˛ional„, se Ónscrie Ón prevederile Cartei Europene privind combaterea dopajului Ón sport ∫i, de asemenea, respect„ Conven˛ia Mondial„ Antidoping.

Dup„ cum se ∫tie, acest flagel care, pe l‚ng„ faptul c„ a ajutat de-a lungul timpului ∫i ajut„ Ón continuare o serie de sportivi s„-∫i sporeasc„ performan˛ele Ón mod artificial, creeaz„ ∫i grave prejudicii st„rii de s„n„tate a sportivilor care apeleaz„ la asemenea substan˛e.

Legea este structurat„ pe dou„ componente principale, componenta de combatere ∫i componenta de prevenire, componente care prev„d o serie de programe de informare, ∫i o serie de programe educative, iar componenta de combatere, care prevede un set de m„suri clare care s„ ne permit„ s„ lupt„m Ómpotriva acestui flagel.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt? Domnul Asztalos?

Mi se pare c„ e Ón forma...

Sta˛i, c„ v„ dau eu raportul.

Stima˛i colegi,

Reprezentantul comisiei ne roag„ s„ l„s„m pu˛in mai la urm„ acest proiect de lege, pentru c„ au primit din partea Consiliului Legislativ ni∫te observa˛ii de tehnic„ legislativ„ ∫i a∫teapt„ s„ le pun„ de acord.

Dac„ sunte˛i de acord?

V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Disciplin„ Sportiv„. Aici comisia e de acord? Nu sunt probleme aici?

V„ rog, domnule secretar de stat, prezenta˛i acest proiect de lege.

## Domnule pre∫edinte,

™i acest proiect de lege, ca ∫i cel referitor la dopaj, se Ónscrie Ón seria m„surilor de a completa legisla˛ia Ón domeniul sportului. Sunt o serie de litigii care sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 definite Ón aceast„ lege pentru care nu exist„ un instrument comun de reglementare. De foarte multe ori, se termin„ anumite litigii la nivelul federa˛iilor ∫i, ceea ce este mult mai grav, de multe ori, Ón cadrul federa˛iilor sportive na˛ionale, organele executive f„ceau ∫i activit„˛i jurisdic˛ionale, deci solu˛ionau o serie de litigii disciplinare.

Acest instrument, prin crearea acestei comisii pe l‚ng„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport, ca organ deliberativ, f„r„ personalitate juridic„ ∫i independent„ Ón exercitarea atribu˛iilor de supraveghere ∫i control disciplinar, are o serie de competen˛e date prin aceast„ lege.

V„ propun s„ aproba˛i acest proiect, cu amendamentele care s-au formulat Ón raportul comisiei de specialitate.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ rog, domnule Asztalos.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia a acceptat acest proiect de lege, propunem a fi acceptat ∫i de plenul Camerei, Óns„ avem o singur„ observa˛ie la pagina 5 a raportului, la alin. 6 al art. 2, unde se stipuleaz„: îŒn situa˛ia Ón care nu se opteaz„ pentru procedura de solu˛ionare a c„ilor de atac de c„tre comisie, p„r˛ile interesate se pot adresa judec„toriei, potrivit normelor de drept comun, cu aplicarea art. 282...“, ∫i aici ar trebui s„ introducem Ón continuare îalin. 2“. Deci e o sc„pare din partea comisiei.

Sta˛i pu˛in, la art. 6?

Nu, nu, art. 2 alin. 6 din raport, pagina 5. At‚ta tot.

Bun, c‚nd o s„ ajungem acolo... Bine.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului, v„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textul legii ∫i raportul.

La titlu nu sunt amendamente, dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Adoptat Ón forma care ni s-a prezentat, respectiv forma Senatului.

La art. 1 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2, unde comisia introduce un text nou, ca alin. 2.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 2? Admis, modificat art. 1.

La art. 2 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 3, care se refer„ la alin. 2 lit. c) ∫i urm„toarele.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat art. 2.

Art. 3, urm„ri˛i amendamentul 4.

Admis amendamentul, modificat art. 3.

La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 5 care vizeaz„... nu, la art. 4 nu sunt amendamente.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Votat art. 4 Ón forma Senatului. Art. 5, urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 5. La art. 6 urm„ri˛i amendamentul 7, care vizeaz„ doar alin. 4, restul textelor, dac„ nu ave˛i obiec˛iuni, urm‚nd s„ Ómbrace forma Senatului.

Admis amendamentul 7, modificat doar alin. 4.

Art. 7, urm„ri˛i, v„ rog, raportul. Comisia nu are amendamente la acest articol.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat textul Senatului. Art. 8, urm„ri˛i amendamentul 9. Adoptat amendamentul, modificat art. 8.

La art. 9, urm„ri˛i amendamentul 10, admis amendamentul, modificat textul.

La art. 10, urm„ri˛i amendamentul 11. Adoptat amendamentul, modificat acest text.

Art. 11, nu sunt amendamente din partea comisiei. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu, votat textul Senatului.

Art. 12, de asemenea, nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

La art. 13 urm„ri˛i amendamentul 14, admis amendamentul, modificat art. 13.

Art. 14, nu sunt amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Votat textul Senatului.

Am parcurs acest proiect. Vom supune votului final, ast„zi.

Lu„m Ón continuare ∫i proiectul de la punctul 6, cel cu dopajul.

Rog pe domnul Asztalos s„ prezinte raportul. A fost prezentat proiectul, da, de ini˛iator.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu proiectul de Lege privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i de c„tre Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport.

Proiectul de lege este consecin˛a fireasc„ a ratific„rii de c„tre Rom‚nia, prin Legea nr. 171/1998, a Conven˛iei Ómpotriva dopajului, adoptat„ Ón cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 16 noiembrie 1989.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucr„ri au fost prezen˛i 26 de deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 La dezbaterea proiectului de lege a participat ca invitat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Constantin Diaconu, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 29 iunie 2004. Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„.

Œn urma dezbaterilor din ∫edin˛a din 29 septembrie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat acest proiect de lege, cu amendamentul f„cut, desigur.

™i, de fapt, ca s„ nu revin, domnule pre∫edinte, la microfon, raportul con˛ine doar articolul 3 din acest proiect de lege ∫i, aici, de fapt, ar trebui s„ efectu„m o modificare. A∫ dori s„ citesc despre ce este vorba. Deci textul art. 3: îŒn vederea combaterii fenomenului de dopaj Ón sport, se Ónfiin˛eaz„ Agen˛ia Na˛ional„ Antidoping.“ Cuv‚ntul îse Ónfiin˛eaz„“ trebuie s„-l schimb„m ∫i s„ apar„ cuv‚ntul îfunc˛ioneaz„“, av‚nd Ón vedere faptul c„, de fapt, prin Legea educa˛iei fizice ∫i a sportului, deja s-a Ónfiin˛at aceast„ agen˛ie, iar aceast„ lege a educa˛iei fizice ∫i sportului a ie∫it Ónaintea acestei legi.

Deci, Ón momentul c‚nd noi am lucrat pe textul acestei legi, conform Legii educa˛iei fizice ∫i sportului, deja a existat aceast„ Agen˛ie Na˛ional„ Antidoping.

Asta este explica˛ia schimb„rii cuv‚ntului îse Ónfiin˛eaz„“ cu cuv‚ntul îfunc˛ioneaz„“.

Iar, Ón continuare, a∫ dori s„ v„ spun c„ din partea Departamentului pentru activit„˛i parlamentare, Direc˛ia legislativ„, am primit o not„ prin care se semnalizeaz„ anumite inadverten˛e, mici sc„p„ri, prima ar fi la acest art. 3, iar, Ón continuare, permite˛i-mi s„ intervin la art. 13, 27, 44 ∫i 46.

V„ mul˛umesc.

Termenul acesta a fost propus de Consiliul Legislativ?

Da, da.

îFunc˛ioneaz„“?

Da.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat, forma Senatului. Titlul capitolului I. Votat, forma Senatului. La art. 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón formularea Senatului. Titlul capitolului II. Votat Ón formula Senatului.

La art. 3 a˛i auzit interven˛ia domnului Asztalos. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul comisiei ∫i Ónlocui˛i verbul îse Ónfiin˛eaz„“ cu îfunc˛ioneaz„“.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ formul„ a amendamentului 1?

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Art. 4 ∫i 5 — votate Ón formula Senatului. Art. 6, 7 ∫i 8 — votate Ón formula Senatului. Art. 9. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón formula Senatului.

Titlul capitolului III — votat Ón formula Senatului. Art. 10, 11, 12 — votate toate Ón formula Senatului. Titlul capitolului IV — votat Ón formularea Senatului. Art. 13, 14. La art. 13 domnul deputat Asztalos dore∫te s„ intervin„.

Domnule pre∫edinte,

Toate aceste complet„ri vin datorit„ observa˛iilor f„cute din partea Direc˛iei legislative. La art. 13 trebuie completat„ partea final„ a textului cu sintagma îMonitorul Oficial al Rom‚niei“ ∫i s„ ad„ug„m îPartea I“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La art. 27, Ón partea dispozitiv„ a articolului apare cuv‚ntul îfapte“. Se propune s„ t„iem acest cuv‚nt, îfapte“. Explica˛ia este urm„toarea: la lit. a), îprezen˛a Ón organismul sportivului a unei substan˛e interzise sau a metaboli˛ilor acesteia“ nu constituie o fapt„, ci este un efect.

Deci acest cuv‚nt, fapte, nu are ce c„uta Ón textul primei p„r˛i.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte, la art. 44 denumirea corect„ a institu˛iei prev„zut„ Ón cuprinsul articolului nu este î™coala na˛ional„ de formare ∫i perfec˛ionare a antrenorilor“, ci îCentrul na˛ional de formare ∫i perfec˛ionare a antrenorilor“. Œn loc de î∫coal„“ apare îcentru“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-a∫ ruga, de asemenea, pe dumneavoastr„ ∫i staff-ul tehnic, s„ scrie˛i corect din punct de vedere al literelor mari. S„ fie scrise toate cu liter„ mare, dac„ a˛i Ónceput... Este o corectur„, de fapt, stima˛i colegi, n-o mai

La art. 46 Direc˛ia legislativ„ ne propune s„ Ónlocuim sintagma îÓn termen de 30 de zile de la Ónfiin˛are“ cu textul îÓn termen de 30 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi“. Deci Ón loc de îÓnfiin˛are“, îdata intr„rii Ón vigoare a prezentei legi“.

V„ mul˛umesc.

Pentru c„ v„ continuu g‚ndul, agen˛ia a fost deja Ónfiin˛at„.

V„ rog, domnule Diaconescu.

## Domnule pre∫edinte,

Œnt‚i, va trebui elaborat regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al acestei agen˛ii, care se aprob„ prin hot„r‚re de Guvern. Deci agen˛ia se va Ónfiin˛a abia dup„ aprobarea acelei hot„r‚ri de Guvern.

îŒn termen de 30 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a acestei legi“ nu este posibil. Avem un termen de 30 de zile pentru elaborarea normelor. Se aprob„ prin hot„r‚re de Guvern, ∫i abia atunci este Ónfiin˛at„ agen˛ia. ™i curge cel„lalt termen de 30 de zile pentru elaborarea normelor.

Domnule pre∫edinte, la acest articol propunem ca îÓn termen de 30 de zile de la aprobarea prin hot„r‚re de Guvern a Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a Agen˛iei Na˛ionale Antidoping, se vor elabora normele metodologice“.

S„ spunem de la aprobarea regulamentului, nu mai spunem prin ce act.

Da, exact.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da —

Propun pentru Óntreaga lege cinci minute, timpii de dezbatere individuali — un minut.

Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i acordat cuv‚ntul, s„ prezint raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subven˛iilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studen˛ii care locuiesc Ón alte spa˛ii dec‚t c„minele institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior de stat.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu proiectul men˛ionat mai sus. Proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

El are ca obiect de reglementare acordarea unei subven˛ii pentru acoperirea par˛ial„ a cheltuielilor de cazare a studen˛ilor, cu Óndeplinirea unor condi˛ii privind domiciliul sau re∫edin˛a Ón alt„ localitate dec‚t aceea a institu˛iei Ón care studiaz„, venitul minim brut lunar pe membru de familie s„ nu dep„∫easc„ salariul minim pe economie, s„ aib„ v‚rsta de p‚n„ la 29 de ani.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„ri au fost prezen˛i to˛i membrii comisiei. La dezbaterea proiectului de lege a participat ca invitat domnul profesor universitar doctor Radu Damian, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 21 octombrie 2004.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, Ón ∫edin˛a din 2 noiembrie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, aprob„ proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004

Dac„ sunte˛i de acord cu timpii de dezbatere? E cineva Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„ — votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2 — votate Ón unanimitate.

Art. 3 ∫i 4 — nu sunt obiec˛iuni, votate Ón unanimitate. Art. 5 ∫i 6 — votate Ón unanimitate.

Art. 7 — votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

La punctul 12 se a∫teapt„ raport suplimentar.

La punctul 13, propunerea legislativ„ pentru exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Kinetoterapeu˛ilor din Rom‚nia. Cine este autorul?

Domnul profesor Ifrim, Ón numele comisiei ∫i al ini˛iatorilor.

Prin aceast„ propunere legislativ„ se reglementeaz„ profesiunea de kinetoterapeut ∫i Ón acord cu normele Uniuni Europene. Œn dialog cu Ministerul S„n„t„˛ii, Comisia pentru s„n„tate v„ roag„ s„ adopta˛i proiectul, Ón forma pe care o propunem.

V„ mul˛umesc.

A˛i ascultat ∫i ini˛iatorii, ∫i raportul comisiei. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri?

Domnule ministru, v„ rog s„ spune˛i ∫i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat„ Camer„,

Ini˛iativa legislativ„ a fost dezb„tut„ Ón 5—6 ∫edin˛e ale comisiei. Ea corespunde punctelor de vedere exprimate de Ministerul S„n„t„˛ii Ón ceea ce prive∫te acest domeniu de activitate, caracterul pe care aceast„ activitate a speciali∫tilor de kinetoterapie, cultur„ fizic„ medical„, respectiv profilactic, curativ ∫i de recuperare Ól desf„∫oar„ Ón cadrul echipei medicale, sub coordonarea medicului specialist.

Suntem de acord cu con˛inutul raportului ∫i cu amendamentele care au fost prezentate de c„tre comisie. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I — votat Ón unanimitate. La art. 1 urm„ri˛i amendamentul 4. Votat amendamentul, modificat articolul 1. La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 5. Votat amendamentul, modificat art. 2. La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 6. Votat amendamentul, modificat textul art. 3. La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 7. Votat amendamentul, modificat textul art. 4. La art. 5 urm„ri˛i amendamentul 8. Votat amendamentul, modificat textul art. 5. La art. 6 urm„ri˛i amendamentul 10. Votat amendamentul, modificat textul art. 6. La art. 7 urm„ri˛i amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat textul art. 7. Titlul sec˛iunii a 3-a. Urm„ri˛i amendamentul 12. Votat amendamentul, modificat titlul. Art. 8, amendamentul 13. Votat amendamentul, modificat art. 8. Art. 9, amendamentul 14. Votat amendamentul, modificat art. 9.

La art. 10 nu sunt amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votat textul ini˛ial. La art. 11 urm„ri˛i amendamentul 16. Votat amendamentul, modificat art. 11. Titlul capitolului II — nu sunt obiec˛iuni, votat textul ini˛ial. Titlul sec˛iunii 1 — votat textul ini˛ial. La art. 12 urm„ri˛i amendamentul 19. Votat amendamentul, modificat textul. Art. 13, urm„ri˛i amendamentul 21. Votat amendamentul, modificat art. 13. Art. 14, urm„ri˛i amendamentul 23. Votat amendamentul, modificat art. 14. Art. 15. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave˛i obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial. Art. 16, urm„ri˛i amendamentul 25. Votat amendamentul, modificat textul art. 16. Art. 17, urm„ri˛i amendamentul 26. Votat amendamentul, modificat art. 17. La art. 18 urm„ri˛i amendamentul 28. Votat, modificat acest articol. La art. 19, amendamentul 29. Votat, modificat art. 19. Art. 20, urm„ri˛i amendamentul 30. Votat, modificat art. 20. Art. 21, amendamentul 31 — votat amendamentul, modificat art. 21.

Art. 22, urm„ri˛i amendamentul 32. Votat amendamentul, modificat art. 22. Art. 23, urm„ri˛i amendamentul 33. Votat. Modificat art. 23. Art. 24, amendamentul 34. Votat. Modificat art. 24.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Adoptat amendamentul 61, anexa se redacteaz„ Ón mod separat.

Art. 25, amendamentul 35. Votat. Modificat art. 25. Art. 26, amendamentul 36. Votat. Modificat art. 26. Art. 27, amendamentul 37. Votat. Modificat art. 27. La art. 28 nu sunt amendamente. Nu ave˛i obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial. Art. 29, amendamentul 39. Votat, modificat art. 29. Art. 30. Nu sunt amendamente. Votat textul ini˛ial. Art. 31, urm„ri˛i amendamentul 41. Votat amendamentul, modificat art. 31. La art. 32, amendamentul 42. Votat amendamentul, modificat textul art. 32. La art. 33 nu sunt amendamente. Nici dumneavoastr„

Am parcurs textul acestui proiect. Œl vom supune votului final ast„zi, la sf‚r∫itul zilei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare.

Comisia pentru buget. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Comisia pentru buget s„ propun„ timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Comisia pentru buget propune timpi de dezbatere, total, 20 de minute, c‚te un minut pentru fiecare, interven˛ie.

nu ave˛i obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial. Art. 34, amendamentul 44. Votat amendamentul, modificat art. 34. Art. 35, amendamentul 45. Votat amendamentul, modificat textul. La titlul Sec˛iunii a 5-a urm„ri˛i amendamentul 46. Votat. Modificat titlul. Art. 36, amendament 47. Votat amendamentul. Modificat textul. Art. 37, amendament 48. Votat amendamentul, modificat textul. Art. 38, amendamentul 49. Votat amendamentul, modificat textul. Art. 39, amendament 50. Votat amendamentul. Art. 40, amendamentul 51. Votat amendamentul. Art. 41, amendamentul 52. Votat amendamentul. Titlul capitolului III, amendament 53. Votat, modificat titlul. Art. 42, amendament 54. Votat. Modificat art. 42. Art. 43, amendamentul 55. Votat amendamentul. Art. 44, amendamentul 56. S-a votat amendamentul.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? E cineva Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textul proiectului de lege ∫i raportul comisiei. Titlul proiectului de lege, Ón forma Senatului. Votat Ón forma Senatului. Preambulul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Punctul 1. Dac„ sunt obiec˛iuni? Votat Ón forma Senatului. La punctul 2 urm„ri˛i amendamentul 2 din raport. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat punctul 2.

La punctul 3 din legea Senatului — votat„ forma Senatului.

La punctul 4 urm„ri˛i amendamentul 9 din raport. Explica˛ia diferen˛ei cronologice este c„ raportul cuprinde amendamente ∫i la proiectul de lege, ∫i la ordonan˛„. La punctul 4 urm„ri˛i amendamentul 9, de la pagina 12. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 9? Nu. Votat amendamentul, modificat punctul 4. Punctele 5, 6, 7, 8 ∫i 9 din legea adoptat„ de Senat. Votate toate Ón formula Senatului. Punctul 10, urm„ri˛i amendamentul 22, de la pagina

Art. 45. Nu sunt amendamente. Nu sunt obiec˛iuni din partea dumneavoastr„. Votat textul ini˛ial. Art. 46, prin amendamentul 58, comisia propune eliminarea. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

30. Admis amendamentul, modificat punctul 10. Dup„ punctul 10 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 26, de la pagina 36. Comisia propune un articol nou, 161[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat acest amendament. La punctul 11 din legea Senatului urm„ri˛i, la pagina 40, amendamentul comisiei, cu privire la acest art. XXXV alin. 6.

Admis amendamentul, eliminat textul. Art. 47, amendamentul 59. Adoptat amendamentul, modificat textul. Art. 48, amendamentul 60. Adoptat amendamentul, modificat textul. Art. 48 a fost ∫i ultimul. V„ rog s„ urm„ri˛i ∫i anexa. Comisia propune redactarea ei separat, Ón mod firesc intervine aceast„ propunere, nu Ón continuarea textului. Urm„ri˛i amendamentul 61.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat amendamentul. Punctul 12 din legea Senatului — votat Ón unanimitate. Trecem la ordonan˛„.

Titlul ordonan˛ei — votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Titlul capitolului I ∫i al sec˛iunii 1 — votate Ón unanimitate.

Art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 — votate Ón formularea din ordonan˛„.

Art. 8 — votat Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 4-a — votat Ón unanimitate.

Art. 9, 10, 11 — votate Ón unanimitate.

La sec˛iunea a 5-a, la titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Art. 12, 13, 14, 15, 16 — votate Ón unanimitate.

Art. 17, 18, 19, 20, 21 — votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

Art. 22 — votat Ón unanimitate.

La art. 23, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 1 din raport.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Art. I, preambul — votat Ón unanimitate. Punctele 1 ∫i 2 — votate Ón unanimitate. Sec˛iunea a 2-a. Pentru art. II urm„ri˛i amendamentul nr. 9.

Admis ∫i amendamentul nr. 9 ∫i modificat art. II, cu privire la punctul 1.

Pentru punctele 2, 3, 4, 5 nu mai sunt amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Art. III — urm„ri˛i amendamentul nr. 10. Votat ∫i modificat acest punct. Art. IV ∫i V — votate Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 3-a, care se refer„ la modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/1998. Urm„ri˛i amendamentul nr. 11. Pofti˛i, domnule Selagea.

Admis amendamentul comisiei. Modificat art. 23 alin. 1

din ordonan˛„. Alin. 2 r„m‚ne Ón formularea ordonan˛ei.

Titlul sec˛iunii a 6-a — votat Ón unanimitate.

Art. 24, 25, 26 — votate Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„.

Dup„ art. 26, urm„ri˛i amendamentul 3, care propune introducerea a trei noi articole, 26[1] , 26[2] , 26[3] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3? Nu.

Votat. Introduse cele trei articole.

Titlul sec˛iunii a 7-a. Votat titlul Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„.

Art. 27 — votat Ón unanimitate.

La sec˛iunea a 8-a, titlul acesteia. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 28 — votat Ón unanimitate.

La art. 29 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 4.

Adoptat amendamentul, modificat art. 29.

Art. 30, 31 — votate Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„.

Dup„ art. 31 urm„ri˛i amendamentul 5. Comisia propune un articol nou, 31[1] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Admis amendamentul, se introduce acest text.

Art. 32 — votat Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 9-a. Votat Ón unanimitate.

Art. 33, 34, 35, 36, 37— votate Ón unanimitate.

Sec˛iunea a 10-a. Urm„ri˛i amendamentul 6. Comisia propune modificarea art. 38.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la acest amendament? Nu ave˛i.

Modificat titlul, iar prin amendamentul nr. 7 comisia propune, la amendamentul nr. 7, deci nu la amendamentul nr. 6, modificarea art. 38.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 7?

Admis ∫i amendamentul nr. 7, modificat art. 38 la toate alineatele. Deci art. 38 va avea alc„tuirea rezultat„ din amendamentul nr. 7.

Prin amendamentul nr. 8, comisia propune un text nou, art. 38[1] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis ∫i amendamentul nr. 8 ∫i se introduce punctul acesta cu un articol nou, 38[1] .

Titlul capitolului II ∫i al sec˛iunii 1. Votate Ón unanimitate.

La pagina 15, amendamentul nr. 12, la art. IV, alineatul...

Sta˛i pu˛in, c„ eram la amendamentul nr. 11, iar dumneavoastr„ a˛i zis amendamentul nr. 12.

... amendamentul nr. 11, pagina 15, avem punctul 4, alin. 1[1] , la care dorim reformularea — este o eroare material„: îŒn calculul intensit„˛ii ajutorului de stat se iau Ón vedere costurile eligibile aferente valorii...“, deci completat cu îvalorii“, î(...) investi˛iilor realizate p‚n„ la data de 15 septembrie 2004“.

Supun a∫adar amendamentul nr. 11, cu aceast„ modificare pentru art. 5, punctul 4, de la pagina 15. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La art. VII v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 13. Admis ∫i amendamentul nr. 13 ∫i modificat acest articol cu privire la punctul 2, celelalte r„m‚n‚nd Ón formula din ordonan˛„.

Titlul sec˛iunii a 5-a.

Votat„ Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

Art. VIII — votat Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„.

Sec˛iunea a 6-a. Modificarea ordonan˛ei nr. 86. Titlul — votat Ón unanimitate.

Art. IX — votat Ón unanimitate.

Anexa nr. 1 — votat„ Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 7-a — votat Ón unanimitate.

Art. X — votat Ón unanimitate.

Art. XI — votat Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„.

Art. XII — votat Ón unanimitate.

Sec˛iunea a 8-a — modificarea Legii nr. 143 privind ajutorul de stat.

Votat„ Ón unanimitate.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004

Art. XIII — votat Ón unanimitate.

Art. XIV — votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 9-a, modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 128/1998.

Votat„ Ón unanimitate. Art. XV — votat Ón unanimitate. Art. XVI, XVII ∫i XVIII — votate Ón unanimitate. Sec˛iunea a 10-a, modificarea Ordonan˛ei nr. 41. Votat„ Ón unanimitate. Art. XIX — votat Ón unanimitate. Art. XX — votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 11-a, modificarea Legii nr. 290. Votat„ Ón unanimitate. Art. XXI — votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 12-a, modificarea ∫i completarea art. II din Legea nr. 230.

Votat„ Ón unanimitate. Art. XXII — votat Ón unanimitate. Art. XXIII — votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 13-a, completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 63/1999.

Votat„ Ón unanimitate. Art. XXIV — votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 14-a, modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 79/2003.

Votat„ Ón unanimitate. Art. XXV — votat Ón unanimitate. Art. XXVI — votat Ón unanimitate.

Art. XXVII ∫i XXVIII — votate Ón unanimitate.

Sec˛iunea a 16-a, modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2004.

Votat titlul Ón unanimitate.

Art. XXIX — votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 17-a, modificarea Legii nr. 341/2004. Votat„ Ón unanimitate.

Art. XXX — votat Ón unanimitate.

Sec˛iunea a 18-a. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 14, de la pagina 17, cu privire la art. XXXI.

Adoptat amendamentul ∫i modificat acest articol, cu privire la punctul 1.

Dup„ amendamentul nr. 14 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 15, care se refer„ la introducerea unui alineat, 3, dup„ alin. 2 de la punctul 1, art. XXXI.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 15? Adoptat ∫i se introduce acest text.

La punctul 2, cu privire la art. 2 alin. 1, urm„ri˛i amendamentul nr. 16.

Admis ∫i amendamentul nr. 16 ∫i modificat acest text. Punctele 3, 4, 5, 6, 7 ∫i 8 din acest articol. Nu sunt obiec˛iuni.

Votate toate punctele Ón formularea din ordonan˛„. La punctul 9 urm„ri˛i amendamentul nr. 17, pagina 20. Comisia propune abrogarea articolului.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis ∫i amendamentul nr. 17.

La art. 12 de la punctul 9 urm„ri˛i amendamentul nr. 18.

Admis ∫i amendamentul nr. 18 ∫i modificat acest text.

Art. 13 ∫i 14 — votate Ón unanimitate. Prin amendamentul nr. 19 comisia propune introducerea unui articol nou, XXXI[1] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis ∫i amendamentul nr. 19 ∫i se introduce acest text.

La art. XXXII urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 20, de la pagina 25. Comisia propune abrogarea punctului 4, alin. 4 al art. 5.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 20? Admis ∫i amendamentul nr. 20 ∫i abrogat acel text. Celelalte texte de la art. XXXII r„m‚n Ón formularea din ordonan˛„.

Stima˛i colegi, prin amendamentul nr. 21 de la pagina 25 comisia propune introducerea unei sec˛iuni noi, 19[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 21? Admis ∫i amendamentul nr. 21 ∫i se introduce aceast„ sec˛iune.

Art. XXXIII — votat Ón unanimitate.

Prin amendamentul nr. 23, comisia propune introducerea unui articol, 17, cu cuprinsul prev„zut la amendamentul de la pagina 31 p‚n„ la pagina 34.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 23? Admis acest amendament. Sec˛iunea 21, modificarea Ordonan˛ei nr. 64. Votat„ Ón unanimitate. Art. XXXIV. Urm„ri˛i amendamentul nr. 24 de la pagina 35. Admis ∫i amendamentul nr. 24 ∫i se modific„ lit. c)[1] de la punctul I.

Punctul 2 de la art. XXXIV — votat Ón formularea din ordonan˛„.

Prin amendamentul nr. 25, de la pagina 35, comisia propune un text nou, alin. 5.

Admis ∫i amendamentul nr. 25 ∫i se introduce acest nou text.

Sec˛iunea a 22-a — completarea Legii nr. 71/2003. Admis titlul.

Art. XXXV — votat Ón unanimitate.

Sec˛iunea a 23-a, modificarea Legii Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004.

Admis titlul sec˛iunii. Art. XXXVI — votat Ón unanimitate.

Sec˛iunea a 24-a, suspendarea aplic„rii Ordonan˛ei nr. 71/2001.

Adoptat titlul sec˛iunii. Art. XXXVII — votat Ón unanimitate. Sec˛iunea a 25-a, titlul. Votat Ón unanimitate.

Art. XXXVIII — votat Ón unanimitate.

Prin amendamentul nr. 27, de la pagina 42, comisia

propune introducerea literelor d), e), f) ∫i g). Urm„ri˛i pagina 42.

Admis ∫i amendamentul nr. 27 ∫i se introduc aceste texte.

Sec˛iunea a 26-a — dispozi˛ii finale — titlu. Votat„ Ón unanimitate.

Art. XXXIX — votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Prin amendamentul nr. 28, de la pagina 43, comisia propune introducerea unui articol nou, XXXIX[1] .

Votat ∫i se introduce acest text.

Art. XL — votat Ón unanimitate.

Am parcurs, stima˛i colegi, e adev„rat, cu greutate, pentru c„ a fost un proiect voluminos ∫i complex, textele acestui proiect. Vi-l voi supune votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Revenim, stima˛i colegi, pentru c„ s-a prezentat Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Œl rog pe pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ propun„ timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propun timp total 10 minute ∫i c‚te un minut pentru fiecare luare de cuv‚nt.

Mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord?

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

V-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ urm„ri˛i raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. I — votat Ón unanimitate.

Punctul 1. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Votat Ón unanimitate.

Prin amendamentul nr. 3, comisia propune introducerea art. 1[1] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul nr. 3 ∫i se introduce acest text.

Stima˛i colegi, prin amendamentul nr. 4, comisia propune la art. 2 modificarea acestuia, Ón ceea ce prive∫te lit. a).

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul nr. 4.

Amendamentul nr. 5 v„ rog s„ Ól urm„ri˛i la pagina 5 din raport.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia propune abrogarea literelor b) ∫i e).

Adoptat amendamentul nr. 5.

Amendamentul nr. 6. Comisia propune eliminarea lit. e) de la art. 2.

Adoptat amendamentul nr. 6.

Amendamentul nr. 7, cu privire la introducerea lit. h)[1] . Adoptat amendamentul nr. 7.

Art. 2 lit. i). Comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Adoptat textul Senatului.

La punctul 5 din legea adoptat„ de Senat nu sunt amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave˛i obiec˛iuni. Votat textul Senatului.

Punctul 6. Nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

La punctul 7 urm„ri˛i amendamentul nr. 11.

Votat amendamentul ∫i se modific„ acest punct.

Prin amendamentul nr. 12, comisia propune introducerea art. 4[1] , 4[2] , 4[3] , pe care le g„si˛i de la pagina 9 la pagina 13 din raport.

Adoptat amendamentul nr. 12.

Pentru art. 5 de la punctul 8 din legea Senatului comisia nu a avut amendamente.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat textul Senatului pentru alin. 1 ∫i 2.

Dar la alin. 3, prin amendamentul nr. 13, comisia propune modificarea acestuia.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat amendamentul.

La punctul 9, comisia propune men˛inerea acestuia. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat textul Senatului.

Prin amendamentul nr. 15, comisia propune modificarea art. 7. Urm„ri˛i-l la pagina 17.

Adoptat amendamentul ∫i modificat acest text.

Prin amendamentul nr. 16, comisia propune introducerea mai multor articole noi, de la 7[1] p‚n„ la 7[18] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreunul din aceste articole? Nu sunt.

Votat amendamentul Ón Óntregime.

Am o nel„murire, domnule pre∫edinte. La amendamentul nr. 16 spune˛i c„ introduce˛i articolele de la 7[1] p‚n„ la 7[18] , ∫i se opresc la 7[9] .

Stima˛i colegi, la amendamentul nr. 16 se introduc articolele 7[1] p‚n„ la 7[9] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreunul din acestea? Nu. Votat Ón unanimitate.

Prin amendamentul nr. 17, comisia propune modificarea art. 8 de la punctul 11 din legea Senatului. Adoptat amendamentul nr. 17.

Amendamentul nr. 18. Comisia propune modificarea alineatului 1 de la art. 11.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptat amendamentul nr. 18.

Prin amendamentul nr. 19, comisia propune introducerea art. 11[1] , nou.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat amendamentul nr. 19 ∫i se introduce acest text.

Punctul 12 din legea Senatului. Comisia nu are amendamente.

Pentru art. 11[1] alin. 2 exist„ din partea ini˛iatorului o interven˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 ## **Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Textul acestui punct: îCu toate acestea, Ón nici un caz valoarea estimat„ a noului contract nu trebuie s„ dep„∫easc„ 50% din valoarea actualizat„ a contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucr„ri atribuite ini˛ial.“ — dorim formularea de Ónceput s„ fie alta, ∫i anume: îValoarea contractului pentru lucr„rile suplimentare nu trebuie s„ dep„∫easc„ 50% din valoarea actualizat„...“ ∫i textul curge.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pare mult mai normativ. Comisia este de acord cu acest con˛inut.

cest text.

La punctul 4, cu privire la art. 27, comisia nu are amendamente. Adoptat textul Senatului.

Dup„ art. 27, la punctul 10, comisia, prin amendamentul 36, propune introducerea unui articol nou, 27[1] .

Admis amendamentul, se introduce acest text.

Prin amendamentul 37, comisia propune ca dup„ art. 27[1] s„ se introduc„ un capitol nou, III[1] , ∫i o sec˛iune nou„, a 3-a. G„si˛i amendamentul 37, de la pagina 46 p‚n„ la pagina 52.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreunul din textele de la amendamentul 37?

Adoptat amendamentul, se introduce acest capitol ∫i aceast„ sec˛iune.

Punctul 5 din Legea Senatului cu privire la art. 30. La acesta comisia nu are amendamente.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat textul Senatului.

Prin amendamentul 40, comisia propune la punctul 6 modificarea art. 40.

Adoptat amendamentul 40, modificat acel text.

Pentru art. V din legea Senatului comisia nu are amendamente.

Votat textul Senatului.

Pentru art. VI, de asemenea, nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

La art. VII din legea Senatului urm„ri˛i amendamentul

43.

Adoptat amendamentul 43, modificat acest articol.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Œl vom supune votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

La punctul 10 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnul profesor Neagu, pre∫edintele Comisiei juridice, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

Domnule profesor, ave˛i cuv‚ntul. Dezb„tusem Ordonan˛a nr. 138/2000.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004

Domnule profesor,

Stima˛i colegi,

Propun 5 minute ∫i un minut pentru fiecare luare de cuv‚nt.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? Dac„ sunt obiec˛iuni? Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

La titlul proiectului de lege, forma Senatului. Votat Ón unanimitate titlul Ón forma Senatului.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de respingere a ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat textul Senatului Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final, la sf‚r∫itul acestei zile.

Trecem la punctul 15, stima˛i colegi, reexaminare, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind s„n„tatea reproducerii ∫i reproducerea uman„ asistat„ medical.

Domnul profesor Ifrim are o interven˛ie prealabil„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de Lege privind s„n„tatea reproducerii ∫i reproducerea uman„ asistat„ medical a fost reexaminat la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, s-au f„cut corec˛iile de rigoare, Óntruc‚t cele sesizate de c„tre Pre∫edin˛ia Rom‚niei au fost benefice pentru noi. Am avut Ónc„ o discu˛ie cu speciali∫tii, cu Ministerul S„n„t„˛ii, astfel Ónc‚t, Ón actuala form„, proiectul r„spunde pe deplin acestei problematici at‚t de actuale Ón prezent.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Are ∫i pre∫edintele de ∫edin˛„ dreptul de a se exprima, Ón calitate de jurist ∫i de deputat.

## Stima˛i colegi,

Cererea de reexaminare formulat„ de pre∫edintele Rom‚niei a vizat nu aspectele medicale ale acestui proiect care prive∫te reproducerea uman„, ci mai ales aspectele juridice de respectare a drepturilor omului. Se impunea, din acest punct de vedere, ca proiectul s„ fie examinat ∫i avizat ∫i de c„tre Comisia juridic„.

Distinsul nostru coleg, profesorul Ifrim, reputat medic, ne spune c„ a discutat cu speciali∫ti din Ministerul S„n„t„˛ii. Noi suntem, Óns„, forul legislativ, nu suntem Ón fa˛a unui proiect ∫tiin˛ific, suntem Ón fa˛a unui proiect de lege.

Ca atare, avem nevoie de avizul de specialitate al Comisiei juridice, pentru a se pronun˛a dac„ au fost Ónc„lcate drepturile omului, dac„ textul este juridic ∫i constitu˛ional.

Propunerea mea este s„ fie trimis„ cererea de reexaminare ∫i Comisiei juridice, pentru ca aceasta s„ se pronun˛e.

Domnule profesor Ifrim, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc pentru faptul c„ Ómi acorda˛i cuv‚ntul. Eu vreau s„ v„ spun c„, Ón spiritul Ón care g‚ndesc, niciodat„ nu consider c„ adev„rul absolut ne apar˛ine ∫i c„ exist„ adev„r absolut, altceva dec‚t Dumnezeu, Ón religia cre∫tin„.

Œn acest spirit, eu sunt de acord ca, Ómpreun„ cu domnul profesor Neagu, s„ am avizul domnului pre∫edinte al Comisiei juridice ∫i sunt de acord s„ revin„ la comisie ∫i, p‚n„ s„pt„m‚na viitoare, s„ regl„m acest lucru.

Dar a∫ dori s„ subliniez faptul c„ aceast„ lege a fost analizat„ foarte temeinic cu juri∫tii Ministerului S„n„t„˛ii, cu speciali∫tii Ón domeniu. La un moment dat, Ón cererea trimis„ de pre∫edinte se fac ni∫te afirma˛ii legate de confiden˛ialitate care trebuie s„ existe, ∫i exist„ Ón toate ˛„rile europene, nu putem pune problema c„ dac„ nu p„str„m confiden˛ialitatea prevenim un incest, deci posibilitatea ca sperma pe care am luat-o de la un individ s„ duc„ la un copil care s„ se c„s„toreasc„ cu copilul acelui individ ∫i s„ dea descenden˛i, este pur ∫i simplu o inep˛ie. Deci acest lucru juridic Ól vom discuta ∫i, Ón orice caz, sunt de acord cu acest lucru, dar v„ asigur c„ a∫a cum este f„cut„ legea, ∫i cum am ˛inut cont de ceea ce este pertinent de la Pre∫edin˛ie, nu asemenea specula˛ii, este un singur punct cu asemenea specula˛ii, legea va putea s„ fie votat„ de dumneavoastr„ Ón s„pt„m‚na viitoare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Proiectul vine din legislatura trecut„. Noi am considerat c„ acest proiect trebuie s„ se adreseze unei zone mai largi, nu numai zonei Sucevei, este adev„rat, extrem de bogat„ Ón monumente. Am extins proiectul asupra zonelor Boto∫ani, Ia∫i ∫i Neam˛ ∫i consider„m c„ instituirea unui astfel de organism creeaz„ premisele, Ón perspectiv„, unei g‚ndiri mult mai sistematice Ón leg„tur„ cu protec˛ia monumentelor din aceast„ zon„. Aceasta Ón leg„tur„ cu proiectul.

Raportul pe care vi-l prezent„m este unul suplimentar. V„ reamintim c„ raportul nostru a fost trimis la comisie pentru a fi rev„zut. El a fost dezb„tut Ón ∫edin˛ele comisiei din ziua de 7 octombrie ∫i, Ón urma examin„rii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea proiectului, cu amendamentele anexate.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat„ formula ini˛ial„.

Art. 1 — votat Ón unanimitate.

La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 1. Votat amendamentul, modificat art. 2. Art. 3. Urm„ri˛i amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat art. 3.

La art. 4, 5 ∫i 6 nu sunt obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate Ón formula care ni se prezint„. La anexa 1 — votat„ Ón unanimitate.

Anexa 2 — votat„ Ón unanimitate.

Anexa 3 — votat„ Ón unanimitate.

Anexa 4 — votat„ Ón unanimitate.

Anexa 5 — votat„ Ón unanimitate.

Anexa 6. Urm„ri˛i amendamentul 3.

Votat amendamentul, modificat„ anexa 6.

Anexa 7 — votat Ón unanimitate Ón formula prezentat„. La anexa 8 urm„ri˛i amendamentul 4.

Votat amendamentul, modificat„ anexa 8.

Am parcurs textul acestui proiect. Œl vom supune ast„zi votului final.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Stroe∫ti. Comisia pentru administra˛ie public„ a propus respingerea acesteia.

Domnule Florescu, v-a∫ ruga s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia men˛ine raportul ini˛ial de respingere, ca urmare a faptului c„ nu a intervenit nimic nou la aceast„

propunere legislativ„ ∫i, a∫a cum este prev„zut ∫i Ón raport, nu Óntrune∫te una din condi˛iile esen˛iale pentru a fi promovat un asemenea proiect de lege, respectiv dorin˛a cet„˛enilor comunit„˛ii respective, exprimat„ printr-un referendum al c„rui rezultat a ie∫it negativ.

Deci men˛inem propunerea de respingere.

V„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„ o propune˛i plenului Camerei.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la propunerea comisiei? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final, la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

La punctul 18, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i propune respingerea acesteia.

Domnule profesor Neagu, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

S-a Óntocmit un raport asupra propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a avizat favorabil propunerea legislativ„. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat negativ propunerea legislativ„. Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„. Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

™i comisia a dezb„tut aceast„ propunere. Analiz‚nd-o, a apreciat c„ aceasta nu poate fi acceptat„, Óntruc‚t contravine prevederilor legale Ón vigoare Ón materia alegerilor parlamentare ∫i locale.

Av‚nd Ón vedere cele men˛ionate, prin promovarea acestei propuneri ar exista o dubl„ legiferare ∫i, Ón consecin˛„, comisia a constatat Ón acest caz c„ aceast„ propunere a r„mas f„r„ obiect.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ supun„ plenului Camerei respingerea acestei propuneri legislative pentru completarea Legii nr. 14/2003 privind partidele politice. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc ∫i v-a∫ ruga s„ mai r„m‚ne˛i, pentru urm„torul proiect.

Œntreb dac„ la aceast„ propunere a comisiei exist„ cineva care dore∫te s„ intervin„? Nu. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Vom supune propunerea de respingere votului final, ast„zi.

La punctul 19, propunerea legislativ„ privind regimul juridic al a∫ez„mintelor private de tip familial pentru copii afla˛i Ón dificultate.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a propus, de asemenea, respingerea.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, precum ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au avizat negativ aceast„ propunere legislativ„, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale au avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„. Guvernul, Ón punctul s„u de vedere transmis, a precizat c„ nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area a∫ez„mintelor private de tip familial, definite ca unit„˛i gospod„re∫ti autonome, Ón care o familie substitutiv„, denumit„ îfamilie social„“, ocrote∫te pe termen lung copiii afla˛i Ón dificultate.

La lucr„rile acestei comisii, la dezbateri au participat 19 deputa˛i din cei 23 ∫i, analiz‚nd aceast„ propunere, membrii comisiei au apreciat c„ aceasta nu poate fi acceptat„, din urm„toarele considerente: Ón concep˛ia propunerii legislative, una dintre cele mai importante m„suri de ocrotire, ∫i anume plasamentul copilului, este l„sat„ aproape exclusiv Ón seama organiza˛iilor guvernamentale, elimin‚nd, practic, rolul statului ∫i limit‚nd rolul autorit„˛ilor publice locale Ón aprobarea proiectului de Ónfiin˛are a a∫ez„m‚ntului de tip familial.

Œn al doilea r‚nd, propunerea legislativ„ pune accentul Ón mod deosebit pe aspectele economice ∫i financiare, trat‚nd Ón mod insuficient Óndatoririle, r„spunderile ∫i condi˛iile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ persoanele chemate s„ lucreze ca p„rin˛i sociali.

Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea acestei propuneri legislative. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu privire la propunerea Comisiei juridice? Nu.

O vom supune votului final la sf‚r∫itul acestei zile. La punctul 20 nu avem raportul suplimentar.

La punctul 21, propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei judiciare.

Tot Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i are o propunere de respingere a acestei ini˛iative.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a Óntocmit un raport asupra propunerii legislative privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei judiciare. Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat negativ aceast„ propunere. Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, a precizat c„ nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea aceasta are ca obiect de reglementare organizarea Poli˛iei judiciare Ón cadrul Ministerului Public, sub autoritatea Procurorului General, Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

La dezbateri a participat, Ón calitate de invitat, un consilier juridic din Direc˛ia general„ reglement„ri ∫i contencios din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, au fost prezen˛i 19 deputa˛i din cei 23 de membri ai comisiei ∫i, analiz‚nd aceast„ propunere, membrii comisiei au apreciat c„ aceasta nu poate fi acceptat„, din urm„toarele considerente: din modul de redactare a propunerii legislative rezult„ c„ prevederile acesteia exced textului art. 131 alin. (3) din Constitu˛ie, conform c„ruia îParchetele conduc ∫i supravegheaz„ activitatea de cercetare penal„ a Poli˛iei judiciare, Ón condi˛iile legii“.

Textul acestei ini˛iative, Ón al doilea r‚nd, nu este corelat cu prevederile Codului de procedur„ penal„ ∫i cu cele ale Legii nr. 360/2002 privind statutul poli˛istului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i nu este corelat nici cu alte dispozi˛ii legale aplicabile poli˛i∫tilor.

De aceea, comisia, cu unanimitate de voturi, a respins propunerea legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu privire la aceast„ propunere?

O vom supune votului final, la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 22, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sistemul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Comisia pentru munc„ a propus respingerea.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Men˛ion„m c„ acest raport Ónlocuie∫te raportul comisiei din 24 iunie 2004, retrimis pentru raport suplimentar la comisie.

Comisia de munc„ propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din urm„toarele considerente: la punctul 1 al articolului unic, prin eliminarea prevederii potrivit c„reia indemniza˛ia lunar„ a persoanelor care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 ocup„ func˛ii de demnitate public„ este unica form„ de remunerare s-ar crea premisele acord„rii ∫i altor drepturi, sporuri, premii sau stimulente ce presupun influen˛e financiare suplimentare.

Preciz„m faptul c„ salarizarea persoanelor care ocup„ func˛ii de demnitate public„ nu este comparabil„ cu cea a func˛ionarilor publici ∫i nici cu salarizarea personalului bugetar contractual.

Œn acela∫i timp, punctul 2 al articolului unic, a∫a cum a fost amendat de c„tre Comisia de munc„, Ón raportul ini˛ial, prin care se condi˛ioneaz„ acordarea sporului de 15% din indemniza˛ia cuvenit„, de desf„∫urare a activit„˛ii Ón domeniul pentru care demnitarul posed„ titlul ∫tiin˛ific de doctor, nu poate fi pus„ Ón practic„, Óntruc‚t aceste persoane Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-o varietate larg„ de domenii.

Acest raport suplimentar a fost votat cu unanimitate de c„tre membrii comisiei ∫i v„ propun respingerea.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final, ast„zi.

La punctul 23, propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi. Comisia pentru munc„ a propus respingerea.

Stima˛i colegi,

V„ propunem respingerea acestei ini˛iative legislative din urm„toarele considerente:

1. Veteranii decora˛i cu medalia _Crucea Comemorativ„ a celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, 1941—1945_ , ca urmare a Decretului nr. 55 din 1995, au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafe˛elor de teren cu care au fost Ómpropriet„ri˛i dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, conform Legii nr. 18/1991, republicat„.

Œn al doilea r‚nd, aceast„ propunere excede inten˛ia legiuitorului, care distinge Óntre veteranii decora˛i ce se reg„sesc la art. 13 din Legea nr. 44 ∫i categoria de veterani ai prezentei ini˛iative, ce se reg„sesc la un articol distinct din aceea∫i lege, articolul 14, Ón func˛ie de importan˛a medaliilor conferite ∫i a drepturilor ce decurg de aici.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, membrii comisiei au votat, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Comisia pentru munc„ propune respingerea. Ave˛i cuv‚ntul, doamna pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Am propus respingerea acestei propuneri legislative ca s„ evit„m un paralelism legislativ, Óntruc‚t prevederile propunerii se reg„sesc Ón cuprinsul Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/23 septembrie 2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari.

Œn urma dezbaterii acestei propuneri legislative, comisia a propus respingerea acesteia, cu 14 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final ast„zi.

Punctul 25 — propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 53 — Codul Muncii.

Comisia pentru munc„ propune respingerea.

## Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune respingerea acestei propuneri legislative, Óntruc‚t, potrivit Conven˛iei nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, elaborat„ sub egida Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, stabilirea salariului minim brut pe ˛ar„ constituie o op˛iune bazat„ pe un cumul de factori, Ón principal reprezenta˛i de condi˛iile economice ale societ„˛ii ∫i de necesit„˛ile de trai ale salaria˛ilor.

Prin urmare, propunerea de a se Ónlocui sistemul actual de impunere, av‚nd la baz„ salariul brut pe ˛ar„, cu impunerea salariului de baz„ minim net pe ˛ar„ nu este corelat„ cu posibilit„˛ile economice interne ∫i contravine principiului liberei negocieri anuale.

Ca urmare, membrii Comisiei de munc„ au votat respingerea, cu majoritate de voturi, a acestei propuneri legislative.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final, la sf‚r∫itul acestei zile.

Propunerea legislativ„ privind organiza˛iile pensionarilor. Comisia pentru munc„, ∫i Ón acest caz, propune respingerea.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ pre∫edint„.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final, ast„zi.

La punctul 24, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De asemenea, v„ propunem respingerea acestei ini˛iative legislative, pentru a evita paralelismul legislativ, Óntruc‚t ea con˛ine dispozi˛ii care se reg„sesc Óntr-o propor˛ie mult mai complet„ Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii. Totodat„, o parte din dispozi˛iile sale au fost preluate, acestea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 reg„sindu-se Ón raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i asupra proiectului de Lege privind asocia˛iile pensionarilor, votat de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón calitate de Camer„ decizional„, Ón prezent Ón faza de promulgare.

Ca urmare, v„ propunem respingerea acesteia, a∫a cum au f„cut-o ∫i membrii comisiei, cu unanimitate de voturi.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final, ast„zi.

Propunerea legislativ„ privind controlul averii unor persoane fizice, care nu au fost dob‚ndite Ón mod licit.

Domnule profesor Neagu, v-a∫ ruga s„ v„ sus˛ine˛i propunerea de respingere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia s-a aplecat ∫i asupra acestei propuneri legislative, care a fost respins„ Ón ∫edin˛a Senatului din 30 septembrie 2004.

Consiliul Legislativ a avizat-o negativ. Comisia pentru buget, aviz negativ. Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

Trec peste alte pasaje din acest raport ∫i subliniez c„, analiz‚nd aceast„ propunere, membrii comisiei au apreciat c„ nu poate fi acceptat„, pentru urm„toarele considerente: propunerea contravine art. 44 din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede Ón alin. 8, cu valoare de principiu fundamental, c„: îAverea dob‚ndit„ licit nu poate fi confiscat„, iar caracterul licit al dob‚ndirii se prezum„.“ De asemenea, propunerea legislativ„, prev„z‚nd instituirea unui control al averilor, Ón cadrul c„ruia sarcina probei revine persoanei supuse controlului, ar constitui o revenire la situa˛ia anterioar„, a momentului de dinainte de decembrie 1989, ∫i contravine flagrant prevederilor art. 23 alin. (11) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, care este principiul prezum˛iei de nevinov„˛ie.

Œn urma dezbaterii, s-a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea acestei propuneri legislative. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere de respingere? Nu.

O vom supune votului final, ast„zi.

La punctul 29 sunt dou„ propuneri pentru modificarea

- ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999. Comisia pentru munc„ propune respingerea lor. V„ rog, doamn„ pre∫edinte.

Pentru prima propunere legislativ„, motiva˛ia respingerii este urm„toarea: potrivit Ordonan˛ei Guvernului

nr. 105/1999, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 189/2000, nu exist„ nici un fel de discriminare Óntre cet„˛enii apar˛in‚nd diferitelor etnii, astfel Ónc‚t dispozi˛iile legii sunt pe deplin aplicabile, inclusiv pentru cet„˛enii de etnie rom„ care Óndeplinesc condi˛iile pentru a fi Óndrept„˛i˛i la desp„gubiri.

De asemenea, propunerea de extindere a perioadei de la 6 martie 1945 p‚n„ la 1 iulie 1964 excede inten˛iei legiuitorului.

A doua propunere legislativ„, av‚nd ca obiect tot modificarea aceleia∫i ordonan˛e, a fost respins„ datorit„ motivului c„ este inechitabil„ stabilirea acelora∫i indemniza˛ii at‚t pentru titularul dreptului, c‚t ∫i pentru so˛ul supravie˛uitor.

C‚t prive∫te majorarea indemniza˛iei beneficiarilor legii, preciz„m c„ actualele cuantumuri propuse sunt deja dep„∫ite, ca urmare a ultimelor index„ri intervenite prin hot„r‚re a Guvernului. Drept urmare, sub acest aspect, propunerea r„m‚ne f„r„ obiect.

Prin modificarea art. 7 alin. (2) al Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999, a∫a cum a fost modificat„ prin Legea nr. 323/2004, termenul-limit„ p‚n„ la care se pot depune cererile pentru stabilirea drepturilor s-a prelungit p‚n„ la 31 decembrie 2006, fiind suficient„ perioada de timp Ón care se mai poate solicita deschiderea dreptului. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final, ast„zi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003.

Este aici cineva de la Comisia pentru s„n„tate?

V-a∫ ruga s„ suna˛i la comisie — p‚n„ atunci, lu„m urm„toarea propunere.

Propunerea legislativ„ privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998. Comisia pentru buget urmeaz„ s„ redacteze un raport suplimentar, pe care nu l-a redactat, se am‚n„.

La punctul 32, de asemenea, a∫tept„m un raport suplimentar.

La punctul 33, de la Comisia pentru administra˛ie public„ e cineva?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cu adresa nr. 404 din august 2004, Comisia pentru administra˛ie a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege privind obliga˛ia statului de a asigura locuin˛e pentru persoanele care locuiesc Óntr-un imobil na˛ionalizat care se retrocedeaz„ fo∫tilor proprietari.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere ∫i avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. De asemenea, comisia a re˛inut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Comisia, Ón plenul ei, respinge aceast„ propunere legislativ„.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu.

O vom supune votului final.

La punctul 34, tot Comisia pentru administra˛ie public„ propune respingerea proiectului de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 23 de deputa˛i din totalul de 24 membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost respins ∫i de Senat.

Œn aceste condi˛ii, Comisia pentru administra˛ie propune respingerea acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final de ast„zi.

Revenim la punctul 30, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003 cu privire la func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Comisia pentru s„n„tate a propus respingerea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule profesor.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„, Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond, cu proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii, avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Ón ∫edin˛a din 20 octombrie 2004.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 20, Ón sensul atribuirii fiec„rui produc„tor agricol beneficiar al unui sprijin direct din partea statului Ón vederea achizi˛ion„rii unui num„r de 20 de capete juninci, a unei suprafe˛e de 20 de hectare paji∫te-p„∫uni, pe perioada existen˛ei exploata˛iei agricole, situate Ón apropierea ad„postului celor 20 de juninci. Suprafa˛a de teren se atribuie din domeniul privat al comunei, ora∫ului sau municipiului, Ón folosin˛„ gratuit„, Ón baza unui contract Óncheiat Óntre beneficiar ∫i consiliile locale.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea proiectului de lege, din urm„toarele motive: impunerea prin lege asupra folosin˛ei unui teren aflat Ón domeniul privat al comunei, ora∫ului sau municipiului Óncalc„ principiul autonomiei locale, principiu consacrat at‚t prin dispozi˛iile art. 120 din Constitu˛ie, c‚t ∫i de Legea administra˛iei publice locale nr. 215.

Proiectul de lege are un caracter discriminatoriu, deoarece numai un num„r restr‚ns de persoane ar beneficia de aceste facilit„˛i, Ón detrimentul majorit„˛ii membrilor comunit„˛ii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003, Comisia pentru s„n„tate a propus respingerea, Óntruc‚t nu este necesar s„ cre„m alte structuri Ón cadrul Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

V„ rug„m s„ aproba˛i propunerea comisiei.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu.

O vom supune votului final, la sf‚r∫itul acestei zile.

Œn ordinea cronologic„ a ordinii de zi de ast„zi, la punctul 35 este proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 36/1995, conexat cu propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 36, a notarilor publici. Ambele, cu rapoarte de respingere, Óntocmite de Comisia juridic„.

V„ rog, domnule profesor.

Domnule pre∫edinte,

Aceste dou„ ini˛iative legislative au fost dezb„tute Ón comisie. La lucr„rile ∫edin˛ei au fost prezen˛i 20 de deputa˛i, ∫i membrii comisiei au propus respingerea ambelor, f„r„ s„ mai detaliez motivele.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerile de respingere votului final, ast„zi.

La punctul 36 este propunerea legislativ„ privind notarii publici ∫i activitatea notarial„.

Comisia juridic„ a propus respingerea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule profesor Neagu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

F„r„ s„ detaliez, de asemenea, ∫i aici comisia, analiz‚nd cu aten˛ie, a propus respingerea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final, ast„zi.

La punctul 37 este propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea birourilor de carte funciar„. Comisia juridic„ a propus respingerea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule profesor.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i aici, f„r„ a detalia argumentele pe care le-am avut Ón vedere, comisia propune respingerea acestei propuneri.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea votului final, ast„zi.

La punctul 38 este propunerea legislativ„ pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale.

E cineva din partea Comisiei economice? Era pe aici domnul vicepre∫edinte Marin, v-a∫ ruga s„-l chema˛i.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 150/2003, a creditului agricol.

Pofti˛i, domnule deputat Nicolescu, ave˛i cuv‚ntul, s„ sus˛ine˛i propunerea comisiei pentru respingerea acesteia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 150/2003, a creditului agricol, s-a analizat, s-a Óntocmit raportul.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere ∫i avizul Consiliului Legislativ nr. 1554/17.09.2004 ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Prin proiect se propune extinderea creditelor agricole pentru achizi˛ionarea din import a puilor de pas„re pentru carne ∫i ou„, a purceilor pentru Óngr„∫at, precum ∫i a tineretului ovin ∫i bovin pentru Óngr„∫at.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 30 de deputa˛i, membri ai acesteia.

Propunerea legislativ„ a fost respins„, Ón unanimitate, Ón ∫edin˛a din 4 noiembrie 2004.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei propun respingerea ini˛iativei legislative, pentru urm„toarele

considerente: reglement„rile cuprinse Ón propunerea legislativ„ se reg„sesc Ón art. 2 din Legea nr. 150/2003, a creditului agricol pentru produc˛ie, modificat„ prin Legea nr. 605/2003.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Domnule deputat Wittstock, pofti˛i.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ ar„t, Ón numele ini˛iatorilor, c„ am Óncercat s„ Ómbun„t„˛im aceast„ Lege nr. 150/2003, a creditului agricol pentru produc˛ie, consider‚nd c„ este o lege important„ pentru agricultur„.

Œn cursul analiz„rii acestui proiect de lege, at‚t Ón Senat, c‚t ∫i Ón Comisia pentru agricultur„, sesizat„ Ón fond, am constatat c„, Óntr-adev„r, ini˛iativa noastr„ are unele caren˛e, dar consider„m c„ are ∫i unele p„r˛i bune. Din p„cate, comisia, atunci c‚nd a avut pe ordinea de zi aceast„ ini˛iativ„, n-a invitat ini˛iatorii, ca s„ avem un dialog asupra propunerilor noastre.

De exemplu, am propus, prin ini˛iativa noastr„, urm„toarea Ómbun„t„˛ire Ón legea Ón vigoare: printre beneficiarii indica˛i se afl„ ∫i categoriile de integratori stabilite de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care achizi˛ioneaz„ ∫i proceseaz„ produc˛ia agricol„. Œn baza acestei dispozi˛ii, pot ap„rea situa˛ii Ón care unii integratori s„ fie accepta˛i la creditare, al˛ii, Óns„, nu. De aceea, propuneam s„ beneficieze de posibilitatea credit„rii integratorii care au autoriza˛ie de func˛ionare cu avizele aferente la zi. Iar raportul nu face nici o trimitere referitoare la aceast„ propunere.

Acum, ∫tiu c„ ne afl„m Ón campanie electoral„, timpul ne preseaz„, dac„ am fi avut o situa˛ie normal„ de lucru Ón Parlament, a∫ fi propus retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, dar, Ón situa˛ia actual„, accept verdictul comisiei sesizate Ón fond ∫i consider c„ putem reveni cu o propunere mai bine fundamentat„ Ón legislatura urm„toare, personal sau colegii ini˛iatori care vor mai fi atunci Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

A venit cineva din partea Comisiei economice?

Propunerea legislativ„ privind formarea profesional„ ∫i preg„tirea continu„ a medicilor ∫i farmaci∫tilor. Aici a∫tept„m un raport suplimentar de la Comisia pentru s„n„tate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 ## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Luni este gata.

## Se am‚n„ pentru luni.

Am epuizat, stima˛i colegi, dezbaterile la proiectele Ónscrise ast„zi pe ordinea de zi.

Ora votului final este 12,30, a∫tept„m venirea Ón sal„ a colegilor no∫tri. Œn orice caz, v-a∫ ruga, ∫efii grupurilor parlamentare, s„ v„ anun˛a˛i colegii c„ Ón situa˛ia Ón care nu avem cvorum vom face apelul nominal, cu toate consecin˛ele de rigoare ale acestei proceduri.

Repet, a∫tept to˛i colegii la ora 12,30, pentru a Óncepe procedura votului final.

PAUZ√ *

## * * DUP√ PAUZ√

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ v„ a∫eza˛i la locurile dumneavoastr„ ∫i Ói rog pe to˛i cei din afara s„lii s„ pofteasc„ Ón„untru.

™i, ca s„ le dau posibilitatea s„ ajung„, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ lu„m ∫i propunerea legislativ„ pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale, care nu a fost dezb„tut„, pentru c„ nu era Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Domnul Gheorghe Marin va sus˛ine propunerea de respingere.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale.

La Óntocmirea acestui raport comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare posibilitatea de plat„ a dividendelor la societ„˛ile comerciale mai Ónainte de aprobarea situa˛iei financiare anuale de c„tre adunarea general„ a asocia˛iilor.

Trebuie s„ men˛ionez c„ acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale.

Exist„ o interven˛ie din partea ini˛iatorului.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Prin aceast„ propunere legislativ„, ini˛iatorii au dorit s„ ofere posibilitatea de acces la dividende Ón avans, trimestrial, pentru asocia˛ii sau ac˛ionarii unei societ„˛i comerciale.

Œn cadrul Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, propunerea legislativ„ a fost respins„. A contat foarte mult interven˛ia doamnei deputat Hildegard Puwak. Dumneaei a afirmat c„ Ón Uniunea European„, din care Rom‚nia dore∫te s„ fac„ parte, accesul la dividende Ónainte de Óncheierea situa˛iei financiare anuale nu este posibil.

Iat„ c„, Ón urma unei verific„ri Ón cazul Austriei, care face parte din Uniunea European„, am constatat c„ doamna Hildegard Puwak nu are dreptate. Acolo exist„ aceast„ posibilitate de acces la dividende Ón avans. Posibil ca ∫i Ón alte ˛„ri din Uniunea European„ situa˛ia s„ fie asem„n„toare.

Din acest motiv, v„ rog, stima˛i colegi, s„ aproba˛i retrimiterea la Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a propunerii legislative, dat fiind faptul c„ este o propunere bun„ ∫i ar Ónsemna destul de mult pentru Óntreprinz„torii din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Gheorghe Marin.

## Domnule pre∫edinte,

Mai Ónt‚i, a∫ face propunerea s„ fim de acord cu retrimiterea propunerii la comisie, dar, Ónainte de acest lucru, a∫ vrea s„ v„ precizez c„, Ón punctul de vedere al Guvernului, acest punct de vedere este unul de respingere, dincolo de cele men˛ionate de coleg Ón leg„tur„ cu discu˛iile care au fost purtate Ón comisie.

De aceea, eu v-a∫ propune, totu∫i, s„ o retrimitem la comisie ∫i s„ mai avem pe aceast„ tem„ Ónc„ o discu˛ie. V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Puwak dore∫te un drept la replic„. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

## Stimate coleg,

A∫ vrea totu∫i s„ v„ invit la corectitudine. Dac„ vre˛i s„ m„ cita˛i la ceea ce am spus Ón Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, v„ rog s„ reproduce˛i exact. Am spus c„ Rom‚nia trebuie s„ se alinieze la normele de audit ∫i de contabilitate ∫i, Ón func˛ie de aceste norme, putem lua o decizie, nu c„ nu se practic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Œn al doilea r‚nd, am spus c„ ar fi o birocra˛ie inutil„ care s-ar aduce Ón aceast„ etap„ de tranzi˛ie, de la unele sisteme de contabilitate ∫i audit la celelalte. Iar invocarea numelui meu Óntr-un asemenea context nu v„ este numai dumneavoastr„ caracteristic„, ci ∫i partidului din care face˛i parte.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule deputat.

V-a∫ ruga s„ ave˛i, totu∫i, Ón vedere c„ ne apropiem de votul final.

To˛i cei care au fost prezen˛i la Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au re˛inut c„ doamna Hildegard Puwak a f„cut referire la Uniunea European„. Ei, bine, eu oric‚nd pot s„-i pun la dispozi˛ie documentul. Chiar zilele trecute am aflat de la cineva care a fost Ón Austria, ∫i promit ca s„pt„m‚na viitoare s„ i-l pun la dispozi˛ie, astfel Ónc‚t s„ poat„ constata c„ Ón Uniunea European„ exist„ diverse practici, inclusiv aceasta privind dividendele Ón avans.

Dac„ a f„cut referire la Partidul Rom‚nia Mare, este problema dumneaei.

Dup„ c‚te se constat„, Partidul Rom‚nia Mare se intereseaz„ de problemele Óntreprinz„torilor din Rom‚nia. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

kfurt la 27 februarie 2004 Ón scopul finan˛„rii programului de creditare pentru Óntreprinderi mici ∫i mijlocii — Proiectul îPromovarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii“ — etapa a 3-a. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001, Legea administra˛iei publice locale.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Dac„ este cineva Ómpotriv„? Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedur„ penal„.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„. Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Lege cu caracter ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 Proiectul de Lege pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 111/1996 privind desf„∫urarea Ón siguran˛„ a activit„˛ilor nucleare.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Spulber, prin reorganizarea comunei Paltin, jude˛ul Vrancea.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru. V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? 53 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? 20 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru. Œmpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

Domnul Márton Árpad dore∫te s„ explice votul negativ al Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am votat Ómpotriva acestei legi pentru c„, prin ea, prin neadoptarea m„surii propuse de noi, ieri, Ón plen, s-a f„cut o mare nedreptate locuitorilor din jude˛ul Covasna.

Aceast„ hot„r‚re s-a dat pe baza unei declara˛ii a doamnei Mike Luiza, directoarea sta˛iunii de cercetare, cum c„ nu ar exista nici o solicitare de retrocedare fa˛„ de aceast„ sta˛iune.

Permite˛i-mi s„ citesc o fraz„ dintr-un material care a fost redactat ∫i semnat Óns„∫i de doamna Mike Luiza, Ón 1997: îŒn condi˛iile Ón care Comisia jude˛ean„ pentru aplicarea Legii fondului funciar nu va g„si posibilit„˛i de transfer a ac˛ionarilor (499,67) Ón localit„˛ile unde au depus cererile ini˛iale, iar procesele intentate Ón curs de judecare pentru terenurile ocupate abuziv — 147 de hectare — nu se vor c‚∫tiga, ar r„m‚ne Ón administrarea S.C. PC T‚rgul Secuiesc numai 247 hectare de p„m‚nt.“

Oamenii, par˛ial, ∫i-au reprimit p„m‚nturile, par˛ial, Ónc„ nu, de aceea, are, actualmente, aceast„ sta˛iune 607 hectare de p„m‚nt. Deci, p‚n„ la 247, conform declara˛iei semnate de doamna inginer Mike Luiza, mai sunt 360 de hectare de retrocedat care, prin hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor, nu se vor retroceda acestor oameni. V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii ∫i a satului de re∫edin˛„ ale comunei Dorgo∫, jude˛ul Arad. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004 pentru Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Domnul secretar Puiu Ha∫otti dore∫te s„ comenteze ∫i s„ explice votul Grupului liberal.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ne afl„m la sf‚r∫itul acestei legislaturi, la sf‚r∫itul mandatului, trebuie s„ avem ∫i pu˛in umor c‚teodat„, chiar dac„ este mai aspru.

Eu am venit acum Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ v„ spun anormalitatea politic„ Ón care tr„im nu de acum, de mai mul˛i ani, ∫i la aceast„ anormalitate politic„ noi contribuim din plin.

Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ dateaz„ din 1999, deci de pe vremea fostei guvern„ri. ™i de ce am venit Ón fa˛a dumneavoastr„: pentru c„ ea este semnat„ de patru mini∫tri ai fostei guvern„ri, dintre care trei, pe care vi-i voi cita: domnul Decebal Traian Reme∫, poate cel mai hulit ministru din vechea guvernare, membru marcant al unuia din partidele care constituie Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R., Constantin Dudu Ionescu, viitor deputat...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 **Din sal„**

**:**

Nu mai este!

Atunci, membru marcant al acestei uniuni. Dar, Ón sf‚r∫it, domnul Alexandru Athanasiu, care este ∫i actual ministru, ∫i pe acesta nu-l mai contesta˛i.

A∫adar, trei din cei patru semnatari ai acestei ordonan˛e de urgen˛„ au f„cut parte din a∫a-numita monstruoas„, dezastruoas„ ∫i a∫a mai departe guvernare ∫i, atunci, domnilor, vin ∫i fa˛a dumneavoastr„ ∫i spun: dac„ a fost dezastruoas„, sunt dou„ posibilit„˛i: ori vom vorbi de continuitatea dezastrului, ori vom vorbi de dezastrul continuit„˛ii!

V„ mul˛umesc.

S„ trecem, f„r„ comentarii, la proiectul de Lege pentru modificarea art. III din Legea nr. 90/2004 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 192 de voturi pentru. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nici un vot contra. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Dore∫te cineva s„-∫i explice ab˛inerea? Domnul deputat Bolca∫, fost fum„tor.

Œmi da˛i voie s„-mi exprim o p„rere personal„ ∫i un vot cu caracter personal.

Din Ónv„˛„mintele tat„lui meu: un mort nefum„tor este mult mai s„n„tos dec‚t un mort fum„tor. Asta este explica˛ia votului meu.

V„ mul˛umesc.

V„d, totu∫i, c„ sunte˛i foarte viu, ∫i s„ v„ ˛in„ Dumnezeu a∫a, Ón pofida proverbelor.

Proiectul de Lege privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 89/2004 privind unele m„suri pentru constituirea ∫i utilizarea eficient„ a veniturilor cu destina˛ie special„ Ón sectorul energetic.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 192 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„, dac„ sunt? Nici un vot contra. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Disciplin„ Sportiv„.

Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subven˛iilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studen˛ii care locuiesc Ón alte spa˛ii dec‚t c„minele institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior de stat.

Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„, dac„ sunt? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Kinetoterapeu˛ilor din Rom‚nia.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 194 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„, dac„ sunt? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 21.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Domnul deputat Bolca∫, pre∫edintele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dore∫te s„ explice votul negativ al acestui grup parlamentar.

Ne afl„m, din nou, Ón prezen˛a a ceea ce noi denumim o varz„ legislativ„. F„r„ s„ fie subordonat unui scop unic, ci numai din dorin˛a de a se face modific„ri pe care Guvernul le consider„ necesare ∫i oportune, sub titlul unic de ordonan˛„ se adun„ eclectic dispozi˛ii din diverse domenii ∫i sectoare de activitate. Eclectismul lor necoordonat conduce la haos.

Totdeauna, aceste verze legislative, cu care ne-am obi∫nuit, din p„cate, Ón actuala legislatur„, au condus la haos, f„r„ a mai socoti c„, dintr-un anume punct de vedere, aceast„ lege este ∫i neconstitu˛ional„, noi aprob‚nd intrarea Ón vigoare a unei ordonan˛e de urgen˛„ al c„rei termen de intrare Ón vigoare a expirat deja.

Cum se mai aplic„ legea la trei zile dup„ data public„rii sale r„m‚ne un semn de Óntrebare pe care Ól va dezlega Curtea Constitu˛ional„.

Nu este o problem„ de form„. Este o problem„ concret„ a activit„˛ii financiare a acelor societ„˛i la care se refer„ aceast„ dispozi˛ie legislativ„, ce intervine pe parcursul derul„rii unor proceduri ∫i contracte economice,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 schimb‚ndu-le regimul de func˛ionare ∫i de acordare a unor anume beneficii, const‚nd Ón impozite, taxe ∫i a∫a mai departe.

Toate acestea duc la instabilitate, ∫i noi nu vot„m pentru instabilitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

Constat c„ v„ plac plantele cu frunze mari — tutunul ∫i varza.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum ∫i a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nici un vot contra. Ab˛ineri? 22 de ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Lege cu caracter organic. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes na˛ional.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Stroe∫ti, jude˛ul Arge∫.

Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 198 voturi pentru. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nici un vot contra. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Deci propunerea a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice.

Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie?

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate s-a adoptat solu˛ia de respingere.

Propunerea legislativ„ privind regimul juridic al a∫ez„mintelor private de tip familial pentru copii afla˛i Ón dificultate.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei judiciare.

Se propune respingerea. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate s-a adoptat propunerea de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sistemul bugetar ∫i a indemniza˛ilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru respingere. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? 21 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativ„ privind completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 175 de voturi pentru. Œmpotriv„? 20 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a respins propunerea. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern. Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 19 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a respins propunerea. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 53 — Codul muncii — pentru stabilirea salariului minim net pe economie de 100 euro/lun„.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 20. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a respins propunerea.

Domnul deputat Bolca∫ dore∫te s„ explice votul Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

De data aceasta nu este o varz„, ci este un bloc, un bloc unit Ómpotriva amelior„rii situa˛iei invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, Ómpotriva amelior„rii situa˛iei pensionarilor, prin acordare de reducere la transport ∫i prin ridicarea nivelului salariului minim.

Domnilor care a˛i votat Ómpotriv„, ce promisiuni electorale face˛i dumneavoastr„ c‚nd v„ opune˛i la asemenea m„suri? Œntrebarea nu este retoric„, sper s„ v„ r„spund„ electoratul.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004

Propunerea legislativ„ privind organiza˛iile pensionarilor. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ privind controlul averii unor persoane fizice, care nu au fost dob‚ndite Ón mod licit.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate s-a adoptat propunerea de respingere.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ∫i completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice.

Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate s-a respins propunerea.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice, adoptat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 189/2000.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate s-a respins propunerea.

Proiectul de Lege privind obliga˛ia statului de a asigura locuin˛„ pentru persoanele care locuiesc Óntr-un imobil na˛ionalizat care se retrocedeaz„ fo∫tilor proprietari.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? 20 de voturi pentru.

Ab˛ineri? Nu sunt.

- S-a respins propunerea.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

- S-a respins.

Constat c„ sunt voturi neexprimate. Domnul deputat Bolca∫.

V„ cer cuv‚ntul, pentru c„ am avut un moment de stupoare ∫i nu am Ón˛eles absolut nimic.

M„ refer la propunerea legislativ„ anterioar„ ∫i, de aceea, v„ cer scuze pentru Ónt‚rzierea de reac˛ie, prin care se propune o modalitate de asigurare a locuin˛elor celor care au fost evacua˛i din imobilele retrocedate.

Propunerea apar˛ine U.D.M.R.-ului, ∫i nici un reprezentant al U.D.M.R.-ului nu a votat pentru, Ón schimb, au votat reprezentan˛ii P.R.M.-ului. S„ fie din nou un echilibru electoral, aici?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 125/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitatea celor prezen˛i s-a respins proiectul. Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 36/1995, Legea notarilor publici ∫i a activit„˛ii notariale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitatea celor prezen˛i s-a respins propunerea. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 36/1995, Legea notarilor publici ∫i a activit„˛ii notariale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitatea celor prezen˛i s-a respins propunerea. Propunerea legislativ„ privind notarii publici ∫i activitatea notarial„.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nici un vot contra. Ab˛ineri? 19 ab˛ineri.

- S-a respins propunerea.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea birourilor de carte funciar„.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitatea celor prezen˛i s-a respins propunerea.

- Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

nr. 150/2003, a creditului agricol pentru produc˛ie.

- Se propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i.

Am epuizat lista votului final.

V-a∫ ruga s„ mai ave˛i pu˛in„ r„bdare, pentru a v„ prezenta o not„ cu privire la legile care sunt depozitate la secretarul general al Camerei, Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, potrivit art. 15 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Legea privind Ónfiin˛area Institutului Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/15.XI.2004 — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedur„ penal„;

— Legea pentru completarea art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„;

— Legea pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 111/1996 privind desf„∫urarea Ón siguran˛„ a activit„˛ilor nucleare;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“;

— Legea pentru modificarea art. III din Legea nr. 90/2004 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun;

— Legea privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 89/2004 privind unele m„suri pentru constituirea ∫i

utilizarea eficient„ a veniturilor cu destina˛ie special„ Ón sectorul energetic;

— Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Disciplin„ Sportiv„;

— Legea privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subven˛iilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studen˛ii care locuiesc Ón alte spa˛ii dec‚t c„minele institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior de stat;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum ∫i a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;

— Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Cu aceasta, declar Ónchise lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi. M‚ine avem ∫edin˛„ comun„, de la ora 9,30. Dezbatem bugetul de stat.

V„ doresc o dup„-amiaz„ pl„cut„, Ón comisii.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 155/15.XI.2004 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul 68.400 lei