Vlad Bontea

„Să ne informăm corect în era dezinformării!”

Încep această declarație politică prin lansarea unei idei: vreau să sancționăm ceea ce se manifestă în zilele noastre ca „fake news”, știrile false, înainte de a ne sancționa ele pe noi, dacă nu cumva o fac deja.

Vă semnalez pericolul major în care ne aflăm din cauza utilizării acestui instrument de entități care urmăresc o agendă proprie. Este uluitor cu câtă forță și rapiditate se provoacă panică sau se induce o anumită stare și opinie în rândul cetățenilor. Este mai mult decât evident că un cititor sau telespectator nu are timp de analiză după ce citește o știre sau urmărește o emisiune difuzată de un post de televiziune. El este bombardat continuu de senzațional și, de multe ori, de nonsensuri. Dezinformarea desfigurează adevărul și produce o stare generalizată de confuzie și dezintegrare națională. Adâncește prăpăstii între noi, românii, și generează ură.

Uniunea Europeană a luat atitudine în această problemă și a lansat o serie de liste create de experții UE pentru combaterea știrilor false, care, atenție, nu sunt niște „liste negre” ale instituțiilor de presă care transmit fake news. Uniunea Europeană și-a propus să publice câteva statistici prin care să-ți faci o idee despre cât de mare este ponderea de fake news în țara ta.

De exemplu, România se clasează în top trei state care preferă televizorul în schimbul presei scrise.

Tot despre România și români barometrele europene arată că românii folosesc platformele sociale pentru a citi sau a viziona conținutul partajat de prieteni undeva la 55%. O parte dintre ei însă, de 33%, distribuie conținutul peste care au dat pe internet.

Astfel, mai mult de jumătate dintre românii care utilizează frecvent rețelele sociale, 59%, sunt mai predispuși să citească și să creadă știrile și informațiile peste care dau pe platformele pe care le accesează.

Aproximativ 37% dintre oameni intră zilnic în contact cu un conținut de fake news.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu a anunțat soluții legislative pentru combaterea și prevenirea dezinformării și a știrilor false. Și, foarte onest vorbind, consider că va fi foarte dificil să o facă. Metodele de contracarare a acestui fenomen trebuie să rezulte din dialog și din conștientizare.

Atrag atenția că urmează un an electoral, iar controlul și verificarea în timp util a unor informații sau știri va fi practic imposibilă, dacă nu identificăm instrumente de contracarare

și, în primul rând, dacă nu desfășurăm campanii de informare și de conștientizare în rândul cetățenilor.

Comunicarea este și devine foarte importantă. Trăim într-o eră a rețelelor de socializare și chiar o revoluție în zona ordinii informaționale.

Ceea ce vreau să încurajez nu este o cenzură, ci un apel la educarea publicului, a comportamentului acestuia când alege să se informeze din anumite surse și la conținut de calitate. Ne grăbim să trăim, să ne informăm de unde primim mai repede informația, nu verificăm și ne formăm opinii eronate.