Mihai Baciu

Sã venim cu picioarele pe pãmânt, stimaþi colegi de la P.S.D.

Aºa încât,

Domnule preºedinte,

Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Stimaþi colegi,

Dezbatem astãzi un document de o importanþã ºi cu o semnificaþie aparte pentru cã se referã la modul în care statul român trebuie sã stimuleze ºi sã valorifice una din însuºirile cele mai de preþ ale cetãþenilor noºtri Ð inteligenþa.

Moþiunea cu privire la criza cercetãrii, iniþiatã de Grupurile parlamentare ale P.D. ºi P.N.L., este un strigãt de alarmã sincer privind starea, aº zice eu, precarã, ca sã nu spun jalnicã, în care se aflã astãzi în România cercetarea ºtiinþificã, adicã acea ramurã a activitãþii umane care, mai mult ca oricare alta, duce la progres ºi prosperitate ºi înscrie o naþiune în rândul naþiunilor civilizate.

Aveþi documentul în faþa dumneavoastrã ºi cred sau îmi place sã cred cã l-am studiat cu toþii cu atenþia cuvenitã acestei teme. De aceea, nu voi intra în amãnunte. Nu voi repeta cele arãtate acolo, în text, ci voi formula câteva argumente care sã vã convingã pe toþi din salã cã acceptarea propunerilor din finalul textului nu trimite la politica unui partid sau a altuia, ci la interesul major al României de a se înscrie ºi cu cercetarea ºtiinþificã în rândul þãrilor civilizate.