Titus Corlățean

Salut cu căldură decizia Curții Constituționale de la Chișinău prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Decizia din 5 decembrie 2013 a Curții Constituționale reprezintă confirmarea juridică a adevărului științific cu privire la denumirea limbii oficiale în Republica Moldova, probat inclusiv prin opinia exprimată în 1994 de Academia de Științe de la Chișinău.

În decizia sa, Curtea a arătat că „Declarația de Independență, fiind parte integrantă a Preambulului Constituției, are valoare de text constituțional și face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate”. În cazul existenței unor divergențe între Declarația de Independență, care consacră limba română drept limbă oficială, și textul Constituției, care menționează, la art. 13, „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău este o decizie istorică, așa cum a fost și cea din 31 august 1989, când la Chișinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca și acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democrației, libertății și prosperității în parcursul său spre Uniunea Europeană.

Frământările din societatea moldoveană, marcată încă de trecutul sovietic comunist, cu generații care au fost formate la o altă școală, cea a Moscovei sovietice, cu procesul de deznaționalizare, foarte dur, petrecut în perioada Uniunii Sovietice, toate aceste lucruri au avut consecințe.

Ceea ce stabilise Declarația de Independență, că limba oficială în Republica Moldova este limba română, a fost dat peste cap de o putere conjuncturală care s-a opus asumării identității românești de dincolo de Prut. Din acest punct de vedere, decizia Curții Constituționale de la Chișinău prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova reprezintă o reparație istorică.

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău este definitivă, obligatorie, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării, trebuie respectată de toți și, mai mult decât atât, ea nu poate fi interpretată.

Cetățenii Republicii Moldova care vorbesc și scriu în limba română duc mai departe tradiția strămoșilor noștri, o tradiție păstrată vie în ciuda vitregiilor istoriei și a celor care au încercat să facă uitată limba română pe meleagurile locuite de români.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, limba română a devenit una din limbile oficiale ale Uniunii. Putem spune că acum, prin decizia ca limba română să fie recunoscută drept limbă oficială, Republica Moldova a făcut un nou pas simbolic, cu implicații importante, către Uniunea Europeană.