Ștefan Mușoiu

„Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”

Sănătatea românilor reprezintă una dintre prioritățile guvernării PSD, fapt demonstrat de măsurile implementate deja prin asigurarea de condiții cât mai bune de îngrijire în toate unitățile spitalicești de la nivel național. Respectarea angajamentului PSD privind îmbunătățirea climatului de tratament și recuperare, recompensarea salariaților din sistemul medical, prin majorări salariale consistente, precum și impunerea altor beneficii de care se bucură atât pacienții, cât și cadrele medicale se reflectă și prin alocarea, anul acesta, a celor mai mari resurse financiare pentru domeniul sănătății.

Așadar, nu doar că sunt continuate programele începute în anii anteriori, ci vor fi demarate alte noi proiecte menite să îmbunătățească serviciile medicale de care beneficiază populația. Ministerul Sănătății are cu 1,7 miliarde de lei în plus la buget, ceea ce reprezintă o creștere cu 19% a resurselor financiare față de anul trecut. Bugetul pentru anul în curs este de 9,563 miliarde de lei, mult mai consistent

față de cel pentru 2017, când au fost alocate 7,770 miliarde de lei, de altfel o finanțare corectă și direct proporțională cu creșterea economică de la acel moment. Orice sumă în plus dirijată către sănătate înseamnă pacienți mai bine deserviți, înseamnă vieți salvate!

În baza principiului sănătos „Mai bine prevenim decât să tratăm”, România și-a propus să elimine două neajunsuri principale la nivelul Uniunii Europene pe perioada cât deține președinția Consiliului UE, respectiv să anticipeze și să excludă orice efecte negative viitoare ale alimentelor cu dublu standard asupra populației comunitare, dar și să îi protejeze pe cetățeni de practicile comerciale neloiale. Aceste priorități vor căpăta contur, la nivel european, prin impunerea unei reglementări legislative suficient de stricte a dublului standard la alimente.

Pe perioada asigurării președinției rotative a Consiliului UE de către România va fi constituit fundamentul juridic comunitar necesar pentru orice tip de comparație corectă între alimentele comercializate în diferitele colțuri ale Europei. Până în prezent, începând cu anul 2011 s-au realizat doar studii de evaluare a unor produse similare comercializate în mai multe țări membre. Concluziile analizelor deja efectuate sunt cât se poate de concludente, și anume: din 29 de produse alimentare testate, provenite din Olanda, Germania și Belgia, la nouă dintre probele analizate s-au constatat diferențe ale unor parametri, precum procentul de grăsime, de proteină sau valoarea energetică. Cu alte cuvinte, s-a confirmat teza conform căreia în unele părți ale Europei se vând alimente de o calitate inferioară celor din alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Pe fond, România și în speță Guvernul social-democrat nu doresc să rămânem doar martorii unor declarații pozitive, neînsoțite însă de reglementări stricte.