Raluca-Maria Borta

„Scăderea populației: reflexul mai multor factori”

Studiul strategiei naționale, pe care Guvernul o implementează prin Ordonanța nr. 35/2024 și care vizează crearea unei rețele pentru dezvoltare durabilă în România, mi-a atras atenția într-un mod deosebit. Unul dintre obiectivele acestei strategii este reducerea sărăciei și atingerea dezvoltării durabile până în 2030, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și Agenda 2030 a ONU. M-au interesat în special două aspecte: „Sănătatea și bunăstarea” și „Egalitatea de gen”.

Un prim obiectiv al acestei strategii este îmbunătățirea calității vieții. Totuși mă întreb: putem să îmbunătățim calitatea vieții dacă nu înțelegem ce factori contribuie la scăderea populației?

Natalitatea sau rata nașterilor într-o anumită zonă geografică, la un moment dat, poate contribui la fenomenul îmbătrânirii populației. Aceasta este o problemă recunoscută și discutată frecvent în cadrul conferințelor dedicate, dar adesea fără a explora în detaliu ce înseamnă cu adevărat și care sunt factorii care duc la scăderea populației.

Fără nicio îndoială, sporul natural al României s-a menținut negativ, numărul persoanelor decedate fiind de 1,2 ori mai mare decât cel al nou-născuților.* În primul trimestru al anului trecut s-a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimii 145 de ani, ceea ce înseamnă că suntem într-o situație mai gravă decât în Primul sau Al Doilea Război Mondial, din acest punct de vedere.

Ceea ce nu realizează Guvernul este că natalitatea scăzută nu poate fi rezolvată doar printr-o strategie care să încurajeze mai multe familii să aibă copii.*