Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 februarie 2013
committee report presentation · adoptat
Dan Bordeianu
Discurs
„Scandalul steagului secuiesc: de la tensiuni diplomatice la interese electorale”
Vineri, 15 februarie anul curent, steagul secuiesc a fost arborat pe Parlamentul Ungariei ca „simbol al solidarității naționale” a maghiarilor de pretutindeni, după cum susțin unii oficiali de la Budapesta. Ceremonia de arborare a drapelului a fost prilejuită de sesiunea plenară a deputaților de etnie ungară din Bazinul Carpatic și a fost inițiată de președintele Parlamentului Ungar, László Köver. Acest „gest simbolic” reprezintă o escaladare a tensiunii diplomatice dintre cele două țări vecine, membre ale NATO și UE, acumulată de la debutul „scandalului steagurilor” declanșat în data de 5 februarie 2013, ca urmare a declarațiilor inacceptabile formulate la adresa autorităților române de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Ungar, domnul Zsolt Németh.
Autoritățile statului român, începând cu președintele Senatului, Crin Antonescu, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul de externe Titus Corlățean și secretarul de stat MAE Bogdan Aurescu, au tratat cu echilibru, responsabilitate și în acord cu prevederile Constituției României toate aceste gesturi inamicale ale oficialilor maghiari, care ne acuză de faptul că „nu permitem minorităților să își folosească simbolurile fără restricții”, așa cum prevăd valorile europene. Însă partea română nu a refuzat niciodată dreptul minorităților conlocuitoare să-și folosească simbolurile, cu condiția să respecte prevederile constituționale și legale din România. Steagul secuilor poate fi arborat oriunde în România, cu excepția clădirilor oficiale, și, dacă este posibil, fără ostentație la adresa cetățenilor români, alții decât cei de etnie maghiară. Noi înțelegem dorința unora de a-și manifesta anumite drepturi și libertăți, însă acestea se pot realiza într-un climat de bună conviețuire și respect reciproc. Altfel, apreciez că este condamnabilă utilizarea, uneori ilegală, alteori excesivă, a acestor simboluri, fără a menaja și sensibilitățile majorității românilor. O veche vorbă spune „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”.
Regretabil este și faptul că toate acumulările democratice din ultimii ani în relațiile interetnice dintre români și maghiari sunt prejudiciate de afirmațiile și de gesturile agresive la adresa statului român lansate de oficialii de la Budapesta. În acest sens, apreciez cu simpatie atitudinea echilibrată a colegilor parlamentari de la UDMR, în special cea a domnului Kelemen Hunor, care consideră că „scandalul steagului secuiesc este un conflict artificial”, creat de Guvernul de la Budapesta, care, pe fondul lipsei de performanță socioeconomică, se pregătește de alegerile de anul viitor.
Având în vedere că alegerile parlamentare din Ungaria se vor desfășura abia peste un an, nu pot să nu mă întreb cum vor evolua relațiile bilaterale, în condițiile exacerbării acestor acțiuni, care au un pretins scop electoral. Românii și maghiarii, ca și celelalte minorități din această țară, trebuie să înțeleagă că „scandalul steagurilor” nu aduce nici locuri de muncă, nici prosperitate, nici pace.