Stenogramă plen

2. Față de 2011, în 2012 importurile de mașini second-hand au crescut cu 82% la autoturisme și cu 43% la vehicule comerciale.

Domnule deputat, vă mulțumim și noi. Vă dorim o zi frumoasă.

O invit pe doamna doctor, pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului Partidului Democrat Liberal, să preia cuvântul și se pregătește domnul deputat Andrei Savu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Declarația politică se numește „Misterele care învăluie guvernarea USL”.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

În data de 22 decembrie 2012 a fost înregistrată la Senat, pentru dezbatere, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății, ordonanță care produce efecte juridice încă din 27 decembrie 2012, data publicării în Monitorul Oficial al României.

Ca persoană care cunoaște bine sistemul sanitar românesc, prin prisma activității medicale pe care o desfășor de multe decenii, mi-a fost stârnită curiozitatea de a afla care sunt acele acte normative modificate prin această ordonanță și, firesc, în ce constau modificările aduse acestora.

Prima surpriză a fost să realizez că modificările – nenumărate, ce-i drept – vizează în special Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. De asemenea, mi-a atras atenția expunerea de motive, unde sunt explicate, într-o manieră de neînțeles, argumentele care au impus necesitatea adoptării de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 91/2012. Poate ne explică domnul ministru Nicolăescu care este legătura dintre toate modificările aduse de Ordonanța de urgență nr. 91/2012 și legislația europeană cu privire la instituirea „unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman în ceea ce privește prevenirea pătrunderii medicamentelor falsificate în lanțul legal de aprovizionare”.

Așa începe, de fapt, misterul ce pare să învăluie această halucinantă ordonanță care aduce modificări considerabile Legii nr. 95/2006 și care denotă o totală lipsă de transparență în actul guvernării USL.

Tabloul este întregit de eludarea procedurilor parlamentare. Odată ajuns la Senat pentru dezbatere, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență trebuie să parcurgă obligatoriu toate etapele procedurale. Într-un mod absolut ciudat și neregulamentar, ordonanța de urgență ajunge, în data de 11 februarie 2013, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Din nou, mult mister, grabă și lipsă de transparență. Le atrag atenția parlamentarilor din arcul guvernamental, dar și ministrului sănătății, domnul Nicolăescu, că nu pot încălca la nesfârșit regulile parlamentare, mai ales că acum este vorba de modificări ce aduc schimbări majore sistemului sanitar românesc.

Aprofundând lectura Ordonanței de urgență nr. 91/2012, descopăr că, în fapt, actul normativ modifică, abrogă și adaugă prevederi noi la Legea nr. 95/2006, care vizează o serie de aspecte importante privind funcționarea sistemului medical românesc, printre care: introducerea coplății; transferul achizițiilor publice din sănătate care depășesc suma de 15.000 de euro de la spitale la Ministerul Sănătății; relaxarea condițiilor de ocupare a funcției de farmacist-șef în spitalele publice; reglementează activitatea de brokeraj de medicamente; furnizorii privați de servicii medicale sunt recunoscuți cu aceleași drepturi cu cei publici și altele. Toate acestea reprezintă probleme esențiale pentru funcționarea întregului sistem sanitar românesc și tocmai de aceea nu trebuie minimalizată dezbaterea parlamentară a acestei ordonanțe.

Fac pe această cale apel la responsabilitatea parlamentarilor USL, dar și a ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, să își asume fățiș această ordonanță misterioasă și, totodată, să supună unei dezbateri parlamentare serioase acest act normativ.

Problemele din sistemul sanitar, reglementate prin această ordonanță de urgență, sunt mult prea importante pentru a se recurge la astfel de subterfugii.

Așadar, domnilor guvernanți USL, dați dovadă de transparență în actul guvernării! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat. Îl invit pe domnul deputat Andrei Savu și se pregătește domnul deputat...

Sava!

Sava, iartă-mă, te rog, un miel de Paști! Și se pregătește domnul Florin Secară.

Domnule președinte, Stimați colegi parlamentari,

În tumultul evenimentelor politice de la București și al provocărilor extremiste de la Budapesta, riscăm să trecem cu vederea ce se întâmplă în Republica Moldova, o țară de care ne leagă istoria și cultura, o țară față de care ne-am angajat să o susținem pe traseul de integrare europeană.

Ultimele evoluții de la Chișinău sunt îngrijorătoare și trebuie să primească o atenție sporită din partea tuturor instituțiilor politice relevante de la București. Mai mult ca oricând, partidele reprezentate în Parlamentul României trebuie să le ia în atenție și să se implice în menținerea Republicii Moldova pe traseul său proeuropean.

După cum știți, parcursul Republicii Moldova după 1990 a fost unul cu suișuri și coborâșuri, cu perioade de îmbrățișare a valorilor proeuropene, dar și cu întoarceri, într-un orizont mai apropiat, la valorile răsăritene. Inclusiv rolul României în acest parcurs a variat de la o perioadă la alta, de la un rol de spectator neimplicat, la un rol de partener activ în noua direcție asumată de elita politică de la Chișinău. Ce este și mai important în acest parcurs este că, în ultimii ani de zile, România a văzut în orientarea Republicii Moldova spre valorile Uniunii Europene un proiect consensual, un proiect care unește aspirațiile tuturor partidelor de pe scena politică românească. Cu atât mai mult nu putem asista acum pasivi la niște evoluții politice îngrijorătoare în Republica Moldova, evoluții care riscă să îndepărteze Chișinăul de la aspirațiile sale de integrare europeană.

Care sunt aceste evoluții îngrijorătoare? Pe 13 februarie, partidul premierului Vlad Filat a declarat ieșirea din acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană, coaliție guvernamentală care reunește trei partide adversare partidului comuniștilor, și mă refer la PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova, PDM – Partidul Democrat din Moldova și PL – Partidul Liberal. Este lesne de înțeles că plecarea PLDM din Alianța pentru Integrare Europeană are potențialul să fragmenteze iremediabil majoritatea parlamentară care s-a angajat să ducă Republica Moldova mai aproape de UE și, implicit, de România.

Domnule deputat, vă mulțumesc și eu.

Îl invit acum pe domnul deputat Florin Mihail Secară, din partea Grupului PDL, să-și prezinte declarația politică și o rog pe doamna deputat Tamara Dorina Ciofu să se pregătească.

Declarația se numește „Zero accesare, în zece luni de guvernare”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Se spune adeseori că memoria colectivă este de scurtă durată și că electoratul are tendința de a uita mult prea repede promisiunile electorale demagogice făcute de partidele politice în goana lor după putere. Cu toate acestea, românii par să facă excepție de la regulă și își amintesc foarte bine de toate promisiunile electorale ale fostei opoziții de lux – USL, care în iarna trecută promitea: reducerea TVA la alimentele de bază, scăderea CAS și reducerea generalizată a fiscalității, crearea de noi locuri de muncă și, în special, o absorbție fără precedent a fondurilor europene.

Suntem deja la bilanțul a zece luni de guvernare USL, în care putem afirma cu certitudine că TVA-ul și CAS-ul nu au scăzut, ci, dimpotrivă, taxele locale s-au majorat, locurile noi de muncă nu au fost create, ci, dimpotrivă, putem să spunem că avem un număr mai mare de șomeri, iar din perspectiva absorbției fondurilor europene, „strălucita” guvernare USL a reușit recordul să atragă zero euro.

Mai mult, printr-o slabă acțiune guvernamentală, practic inexistentă, cea mai mare parte a programelor operaționale

derulate în România au fost presuspendate. În prima etapă, reprezentanții Comisiei Europene au constatat diverse disfuncționalități, au emis recomandări și au acordat termene de grație pe fiecare program, în care diversele nereguli să fie remediate. Ce a făcut „cel mai cinstit Guvern din România” ca să înlăture disfuncțiile din programele operaționale? Răspunsul îl știm cu toții: nimic!

În perioada 2007–2008, guvernarea susținută de PSD nu s-a deranjat să creeze nici măcar cadrul instituțional necesar utilizării fondurilor europene nerambursabile. În consecință, absorbția fondurilor a fost zero.

Singura perioadă în care fondurile europene au început să intre în România și au adus beneficii pentru economia și societatea românească este perioada 2010–2011 și suntem de acord că, asemenea oricărui început, au existat și sincope, și imperfecțiuni, însă acestea au fost întotdeauna remediate de singura guvernare care a dorit să utilizeze fondurile europene în beneficiul românilor.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

O rog pe doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat, să-și prezinte declarația și pe domnul deputat Korodi, din partea UDMR-ului, să se pregătească.

Stimată colegă, microfonul vă aparține trei minute.

Stimați colegi,

## Distinși parlamentari,

Aș dori să atrag atenția asupra unui fenomen care se petrece de câțiva ani buni în România și care are un impact semnificativ asupra celei mai vulnerabile categorii sociale din țara noastră, respectiv persoanele din mediul rural care sunt de vârstă înaintată și care suferă de afecțiuni cronice.

Mă refer la fenomenul de îmbătrânire accentuată a populației din mediul rural din România, un fenomen care își are originea în polarizarea socială din țara noastră, peste care s-a suprapus criza economică mondială. Drept urmare, cu precădere în ultimii ani, fenomenul de îmbătrânire a populației s-a manifestat în forme accentuate mai ales în mediul rural, unde lipsa locurilor de muncă și veniturile extrem de scăzute au determinat populația tânără să migreze către zonele urbane și chiar către alte state din Uniunea Europeană.

Avem însă situații cum sunt cele din colegiul meu din județul Botoșani, unde există sate întregi în care persoanele cele mai „tinere”, dacă pot să le spun așa, au vârsta de 67 sau chiar de 72 de ani. E vorba de situații cât se poate de reale: în comuna Gorbănești, din județul Botoșani, există sate, cum ar fi Mihai Eminescu, unde cel mai tânăr locuitor are 72 de ani și, în aceeași comună, în satul Viforeni, cel mai tânăr locuitor are 67 de ani. Iar acești bătrâni sunt, de regulă, în cea mai mare parte, bolnavi cronici, care, în multe cazuri, suferă de handicapuri fizice sau psihice, care nu le permit să se îngrijească singuri și să-și administreze medicația necesară.

În aceste condiții, consider că statul român – respectiv Guvernul și Parlamentul – trebuie să ia în considerare o adaptare a rețelei naționale de unități de asistență medicosocială, astfel încât acești bătrâni din mediul rural să aibă acces la o îngrijire minimă din punct de vedere medical și al igienei personale. Consider deci că, în virtutea dreptului constituțional la ocrotirea sănătății – un drept garantat pentru fiecare cetățean –, statul român, inclusiv prin colaborarea cu autoritățile locale, va trebui să înființeze unități de asistență medico-socială în special în zonele rurale cu populație îmbătrânită și cu un număr mare de bolnavi cronici, cum sunt cele două sate la care m-am referit aici.

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Îl invit pe domnul deputat Attila Korodi, din partea Grupului UDMR, să-și prezinte declarația și pe domnul deputat Răzvan Condurățeanu, din partea PP-DD, să se pregătească.

Domnule coleg, trei minute microfonul vă aparține.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi parlamentari,

Se pare că tradiția controalelor comandate politic nu a dispărut din peisajul românesc.

Sâmbătă, pe 16 februarie, la Miercurea Ciuc, au avut loc două evenimente cu rezonanță și impact imediat în opinia publică locală.

Primul eveniment era Târgul produselor tradiționale și locale, organizat prin patronajul Consiliului Județean Harghita. Deja de trei ani de zile, o dată pe lună, cei mai pricepuți fermieri, gospodari, vin și oferă spre vânzare produse tradiționale locuitorilor județului. De când a început acest târg, multe familii au reușit, prin prelucrarea materiilor prime rezultate din activități agricole proprii, să ofere spre vânzare produse de foarte bună calitate. Și, așa, sute de oameni au reușit să ofere un trai mai bun familiilor proprii și nu au ales, de exemplu, migrația către oraș sau către altă țară.

Desigur, acest proces s-a întâmplat și cu sprijinul Camerei Agricole, al direcțiilor agricole, al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, al Protecției Consumatorilor și al Consiliului Județean. Fiecare instituție, lună de lună, a ajutat ca micii producători să înțeleagă și să atingă standardele necesare de etichetare, de siguranță alimentară, de marketing.

Pentru că spuneam că sâmbătă au avut loc două evenimente, vă relatez și despre cel de-al doilea.

La același Târg al produselor tradiționale și locale, au apărut de la Brașov reprezentanți de la Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor. Ceea ce a fost foarte ciudat – această verificare inopinată s-a întâmplat printr-o pregătire minuțioasă de mediatizare, fiind prezenți reprezentanți ai presei.

În loc să vină în întâmpinarea eforturilor continue ale organizatorilor de a-i ajuta și îndruma pe micii producători să se conformeze normelor de reglementare impuse pentru producția și comercializarea alimentelor, reprezentanții protecției consumatorilor Brașov au început să-i amenințe pe cei prezenți la târg cu amenzi usturătoare și cu retragerea autorizațiilor.

Impertinența comisarului-șef, Claudiu Sorin Susanu, a fost atât de mare încât a intervenit într-o discuție purtată de către președintele Consiliului Județean Harghita cu reprezentanții presei.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Răzvan Condurățeanu să-și prezinte declarația politică și, în același timp, îl rog pe domnul deputat Dumitru Gireadă, din partea Grupului PNL, să se pregătească pentru a veni la microfonul Camerei.

Domnule coleg, aveți microfonul.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Bună ziua, stimați colegi!

În intervenția mea doresc să mă refer la două categorii de persoane care necesită o atenție mult mai mare, atât din partea Legislativului, cât și a Executivului. Este vorba de copii și de bătrâni.

În ceea ce privește tânăra generație, copiii, remarc faptul că ultima majorare a cuantumului alocației de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani a avut loc în luna ianuarie 2009. De atunci și până acum, în anul 2013, au trecut patru ani, perioadă în care condițiile economice s-au schimbat substanțial, îndeosebi în ceea ce privește evoluția ascendentă a prețurilor de consum.

În prezent, cuantumul alocației de stat pentru copii, stabilit prin aplicarea unui procent asupra indicatorului social de referință – ISR, rămas și el nemodificat de la data instituirii la valoarea de 500 lei, este următorul:

– 200 lei (0,4 ISR) pentru copiii cu vârsta de până la doi ani (sau până la vârsta de trei ani, în cazul copilului cu handicap);

– 42 lei (0,084 ISR) pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau postliceal, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora;

– și a treia este de 84 lei (0,168 ISR) pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

Consider că se impune o majorare a cuantumului alocației de stat pentru copii, în cazul celei mai numeroase categorii de beneficiari, și anume pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani (respectiv trei ani, în cazul copiilor cu handicap) și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau postliceal.

Astfel, voi promova o inițiativă legislativă care să prevadă o majorare a cuantumului alocației de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursurile învățământului liceal sau postliceal, de la 42 lei la 50 lei, dar și ridicarea la 100 lei a alocației de stat pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Verginel Dumitru Gireadă, din partea Grupului PNL, pentru a-și susține declarația.

Dacă mai e cineva în sală, care... Vă rog să poftiți în față, domnule coleg. Vă rog, aveți cuvântul.

## Dragi colegi,

## Domnule președinte,

Având în vedere faptul că reducerea evaziunii fiscale este un deziderat al actualului Guvern, suntem de acord cu modificarea și completarea Codului fiscal.

Numai că impozitele propuse trebuie să țină seama de evoluția politicilor agricole din Uniunea Europeană. Cerealele, legumele și fructele mai scumpe comercializate pe piața internă înseamnă implicit importuri ieftine din Turcia și din alte țări non-UE. În ceea ce privește prețurile produselor alimentare, în noul context nu va mai exista nicio piedică în calea măririi lor accelerate, dublată de o descurajare a producției autohtone. Cartofii cu gust de lemn sau morcovii frumoși, dar plini de apă și fără fibră, din import, se vor pune pe masa românilor alături de carnea ieftină produsă de marii crescători de animale din vestul continentului, care știm foarte bine că primesc alt nivel de subvenție de la UE și o primă substanțială pentru produsele exportate.

O agricultură performantă nu se clădește doar pe impozite mai mari, indiferent de suprafețe și efective de animale, ci pe o politică inteligentă, care să favorizeze și investitorii, astfel încât aceștia să prefere agricultura autohtonă pentru activități aducătoare de beneficii pe termen mediu și lung. În noul context, mulți dintre aceștia vor fi descurajați de măsuri evident orientate pentru favorizarea marilor cultivatori de cereale, se vor orienta către alte activități decât cele agricole și nu se va aștepta prea mult pentru a se vedea consecințele asupra investițiilor în agricultură.

O altă observație pe care se impune să o facem îi privește pe producătorii agricoli. Aceștia vor fi nevoiți să-și mărească prețurile de livrare sau vor renunța la unele culturi în favoarea celor care sunt impozitate mai puțin. Iar primele rezultate vor apărea în primăvara acestui an, cu ocazia însămânțărilor.

Crescătorii de animale vor fi nevoiți să adauge la prețul cu care își vor vinde animalele și cei zece lei pe cap de animal, o sumă deloc neglijabilă, mai ales că vor fi nevoiți să îi plătească până pe 25 noiembrie, deci înainte de sărbătorile de iarnă, când își vând, de regulă, produsele. Banii plătiți în plus se vor adăuga la prețul final plătit de consumator, indiferent de veniturile acestuia, iar consumatorul ori va plăti, ori va alege produsele mai ieftine, eventual din import.

Mulțumesc, domnule deputat.

Sper ca membrii Guvernului să audă cele propuse, pentru că sunt, într-adevăr, lucruri absolut reale și corecte.

Îl invit acum pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului PNL, să-și susțină declarația politică. Stimate coleg, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică „Situația apicultorilor din România”. Săptămâna trecută, am avut în Prahova o întâlnire cu Asociația Apicultorilor din România și au ridicat problema Ordonanței nr. 8/23 ianuarie pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Ei au ridicat două probleme: cea referitoare la norma de impozitare. Această normă de venit, nu impozitarea pe venit, cum era până acum, și această impozitare presupun o creștere a taxelor pentru ei.

Au venit cu un studiu comparativ. Ne-au arătat ce se întâmplă în țările din Europa, ne-au dat exemple. La 51 de stupi, în Franța, se plătesc 116 euro impozit, pe când în România, conform acestei norme de venit, 419 euro.

Este clară situația că, în momentul acesta, ținând cont că impozitul este la numărul de stupi, ne-au prezentat... – și asta este realitatea, trebuie s-o privim ca atare – în România se găsesc soluții: imediat fiecare apicultor trece la o normă de sub 50 de stupi și scapă de impozite. Așa că această impozitare nu este o soluție foarte viabilă în acest moment.

În România există aproximativ un milion trei sute de stupi și o producție de aproximativ 20 de milioane de kilograme de miere, din care 10 milioane de kilograme merg la export. Deci trebuie să ne gândim că acest sector, mic cum este, aduce aproximativ 50 de milioane de euro pe an în România.

În România ar putea să ființeze trei milioane de stupi pentru ca polenizarea să fie completă. Și ei au ridicat următoarea problemă: în multe state europene se plătește o subvenție pentru polenizare. Această polenizare este absolut necesară pentru celelalte sectoare ale agriculturii.

În momentul de față, avem o problemă referitoare la importurile care vin din China. Această problemă nu este numai în acest domeniu, este o problemă generală și trebuie avută în vedere, pentru că prețurile sunt foarte mici și calitatea produsului lasă de dorit.

Concluzia este că cei 65 de mii de apicultori ne invită să reflectăm la problemele ridicate. Concluzia este că acest impozit se ridică la un cuantum foarte mic, s-a făcut un calcul, e vorba de faptul că statul ar colecta maximum 1.200.000 de RON, deci nici cât bugetul unei comune foarte mici, dar ținând cont că acest sector este în continuu progres, ținând cont că mierea noastră este căutată la export și poate să aducă valută în țară și poate să dea de lucru la mulți oameni, cred că trebuie să reflectăm la acest lucru și invit colegii mei din Guvern și din Parlament să gândească încă o dată acest sistem, să găsim soluțiile viabile.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule deputat.

O idee excelentă. Sper să găsească și ecoul adecvat. Dacă mai este cineva în sală care dorește să-și prezinte de la microfonul Camerei declarația politică?

Dacă nu, îngăduiți-mi să dau citire propriei mele declarații.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care astăzi am pregătit-o să o prezint se numește „Joaca de-a revizuirea Constituției”.

Stimați colegi deputați,

Din punct de vedere etimologic, termenul de „constituție” provine din latinescul _constitutio_ , care are sensul de „starea unui lucru”, „așezarea cu temei”. Termenul „constituție” și-a păstrat sensul de „lege” până în secolul al XVIII-lea, când primește accepțiunea de „lege fundamentală”, sens la care au achiesat astăzi toate statele.

Conform definiției „Dicționarului explicativ al limbii române”, Constituția reprezintă „Legea fundamentală a unui stat, învestită cu o forță juridică superioară celorlalte legi, care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui, stabilește drepturile și datoriile principale ale cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme locale etc., reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și politică la un anumit moment a statului respectiv”.

Actori importanți ai scenei constituționale și ai ordinii publice descriu „constituția” sub diverse forme. Astfel, Constituția este un sistem de rigori și, după cum spunea și ilustrul jurisconsult și istoric Rudolf von Jhering, este „sora geamănă a libertății”. Ion Deleanu, distinsul profesor al Facultății de drept din Cluj, atribuie termenului semnificația legii care, „având forța juridică superioară celorlalte legi, reglementează în mod sistematic atât principiile structurii social-economice, cât și pe cele ale organizării și funcționării statului bazat pe aceasta, garantează drepturile fundamentale cetățenești și stabilește datoriile corespunzătoare acestor drepturi”.

În România, Constituția a apărut mult mai târziu în raport cu manifestarea acesteia în statele vestice, acest fapt fiind justificat, în mare parte, de premisele de dezvoltare economică, socială, culturală care au întârziat să apară din cauza dominației Imperiului Otoman. Prima Constituție a României a fost adoptată la data de 29 iunie 1866, după modelul Constituției Belgiei din 1831 care, la acel moment, era considerată cea mai liberală Constituție din Europa, deci cel mai bun reper juridic de natură să genereze actul fundamental românesc. Un act deosebit de curajos, Constituția din 1866 a fost elaborată fără vreo imixtiune străină, făcând totalmente abstracție de suzeranitatea otomană și fără aprobarea externă a marilor puteri, devenind astfel primul act de manifestare juridică a independenței statului, cea mai longevivă Constituție (1866–1923), oferind un cadru complex pentru evoluția statului român pe baze moderne și democratice reale.

## Stimați colegi,

Înțeleg că nu mai e nimeni dintre colegii noștri înscriși

pentru a-și prezenta declarațiile politice dornic să ia cuvântul. În consecință, dați-mi voie să-i citesc pe cei care astăzi, din motive obiective, au depus declarațiile politice în scris la secretariatul Camerei Deputaților.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, deputații: Podașcă Gabriela, Pop Georgian, Ioan Munteanu, Adrian Petrache, Manuela Mitrea, Zisu Stanciu, Florin Pâslaru, Daniel Bărbulescu, Nica Ciprian, Vasile Popeangă, Nistor Laurențiu, Angel Tîlvăr, Intotero Natalia Elena, Iane Cristian, Dorel Covaci, Ioan Stan, Aurel Vlădoiu, Ana Birchall, Aurelia Cristea și Ioan Dîrzu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, deputații: Ștefan Băișanu, Octavian Bot, Dan Bordeianu, Gheorghe Dragomir, Mihai Aurel Donțu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Daniel Iane, Cocei Erland, Raluca Surdu, Titi Holban, Aurel Niculae și Gigel Știrbu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputații: Ioan Balan, Petru Movilă, Claudia Boghicevici, Sămărtinean Cornel Mircea și Vasile Gudu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular - Dan Diaconescu, deputații: Ion Melinte, Ioana Dumitru, Maria Dragomir, Alin Bucur și Monica Iacob-Ridzi.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Ion Diniță.

Și din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnii deputați: Miron Ignat, Nicolae Păun.

Toți aceștia și-au depus declarațiile în scris la Secretariatul Camerei Deputaților.

Vă precizez că, statistic, 16 deputați și-au prezentat declarațiile de la microfonul Camerei Deputaților, iar 47 le-au depus în scris. Avem un total de 63 de declarații politice astăzi.

Nemaiavând alți colegi dornici să-și susțină declarația politică, declar închisă ședința de astăzi consacrată prezentării declarațiilor politice.

Ne revedem la ora 10, la ședința consacrată dezbaterii actelor normative supuse atenției astăzi în plenul Camerei Deputaților.

Până atunci, s-auzim numai de bine! Doamne-ajută!

## „Noua clasificare internațională a universităților”

Subiectul pe care îmi doresc astăzi să îl supun atenției dumneavoastră este cel al noii clasificări internaționale a universităților, un subiect care ne interesează în mod direct pe toți. Cred că fiecare dintre dumneavoastră vă amintiți de prima clasificare a universităților din România, realizată în cursul anului 2011, ale cărei rezultate au iscat controverse, dispute politice, ample dezbateri și, nu în ultimul rând, grave acuze nesusținute cu argumente concrete.

Suntem în anul 2013. Au trecut doi ani de când a intrat în vigoare Legea educației naționale, lege care promovează depolitizarea învățământului. Au trecut 7 ani de când România promovează principii și norme europene ca stat membru în Uniunea Europeană. Haideți să lăsăm ca procesul tehnic de evaluare să se desfășoare independent, după principiile europene, fără dezbateri politice inutile!

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în cadrul căreia îmi desfășor activitatea de peste 20 de ani, a fost clasată, injust, în categoria a III-a, a universităților centrate pe educație. Conducerea universității a contestat în instanță rezultatele clasificării, invocându-se vicii de formă și fond și faptul că scopul acestei clasificări este justificarea unei finanțări reduse. Încă din septembrie 2011 declaram că rezultatele clasificării și încadrarea acestora în trei categorii (universități de cercetare avansată și educație, universități de

educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică și universități centrate pe educație) nu trebuie înțelese ca fiind un dat pe veșnicie. Demersul reprezintă constatarea unei situații de fapt, în acel moment, el permițând universităților redefinirea misiunii și chiar reclasificarea în funcție de performanțe și obiective. Tot în 2011 spuneam că este necesar ca universitățile să se întoarcă cu investițiile către oameni, studenți și profesori deopotrivă, către toți cei competenți și care au arătat atașament față de universitate. Opinia mea a rămas aceeași, datele problemei stau însă diferit.

Comisia Europeană, inițiatoarea acestei noi clasificări, anunță că noua listă, denumită U-Multirank, va fi diferită de actualele clasificări. Procesul de clasificare se va realiza în funcție de o gamă mai largă de factori de performanță și va viza furnizarea unui ghid mai realist și mai ușor de utilizat în ceea ce privește oferta universităților. Clasificarea va poziționa universitățile în cinci domenii distincte: reputația pentru cercetare, calitatea predării și învățării, orientarea internațională, succesul transferului de cunoștințe (de exemplu, parteneriate cu întreprinderile și întreprinderile nou-înființate) și angajamente regionale.

„Propunerea Președintelui României de a lega aderarea la Spațiul Schengen de Raportul MCV reprezintă o abordare împotriva interesului național”

România a primit în aceste ultime săptămâni mai multe semnale pozitive din partea Uniunii Europene, dar și din partea unor state care până acum aveau o atitudine împotriva aderării României la Schengen. În acest context, vehicularea, chiar din interiorul României, de la cel mai înalt nivel, a ideii de a lega Raportul MCV de aderarea României

la Schengen este o greșeală pe care nu trebuie să o acceptăm și să o încurajăm, ci să o contestăm vehement.

Oficiali europeni, în frunte cu președintele Comisiei Europene, José Barroso, și cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, au susținut ca o decizie pozitivă să fie luată în privința aderării României la Schengen și resping, totodată, legătura între Raportul MCV și aderare. Conform Tratatului de aderare la Spațiul Schengen, România trebuie să respecte niște condiții tehnice pentru a fi acceptată, condiții pe care, așa cum au recunoscut toate instituțiile europene, le îndeplinim.

Observ că, dacă până acum aveam probleme din partea unor anumite state, acum problemele ni le creăm noi înșine. În spațiul european se constată la ora actuală o atitudine pozitivă în a nu mai lega Schengen de MCV, în timp ce în țară s-a început acest curent dăunător pentru șansele României de a-și îndeplini obiectivele.

Aderarea la Schengen este, ca și până acum, o problemă strict de natură politică, deoarece toată lumea spune că trebuie să intrăm. Pentru atingerea acestui obiectiv ar trebui ca toate forțele politice să ne străduim să rezolvăm această problemă politică, nu să sabotăm eforturile actualei guvernări de a rezolva problema aderării la Schengen.

Din partea prim-ministrului a fost făcută propunerea de a exista unitate între Guvern, Parlament și Președinție prin semnarea unei scrisori din partea celor trei instituții ale statului român către șefi de stat și/sau de guvern din țările membre ale UE. Refuzul președintelui de a participa la acest efort comun, în interes național, nu face decât să încurajeze reacțiile adverse față de aderarea României la Spațiul Schengen, dar, totodată, să ridice semne de întrebare asupra modului în care politicienii români, cu cele mai importante funcții în stat, susțin interesele țării noastre în plan extern.

„Impozitarea terenurilor agricole, o sabie cu două tăișuri” Se zice că tot românul se pricepe la fotbal și la agricultură.

Eu trebuie să recunosc că mă pricep puțin la fotbal, dar cu agricultura am fost paralel, până când am ajuns deputat de Teleorman, un județ preponderent agrar.

În aceste condiții, azi nu voi face altceva decât să aduc în fața dumneavoastră opiniile unor fermieri, ale unor specialiști și ale celor care nu sunt cuprinși în sisteme asociative și își lucrează singuri pământul, în legătură cu impozitul care va fi aplicat, începând cu 1 februarie, persoanelor fizice care își cultivă terenul și cresc animale în gospodărie.

În principiu, aproape toată lumea este de acord cu impozitarea oricărui venit obținut din activitățile agricole, mai ales că o parte din acesta, 5,5%, merge la Fondul de sănătate. Important este însă ca acest venit să existe, altfel „vorbim discuții”, cum se exprimă un tânăr inginer agronom. El mi-a explicat, cu creionul pe hârtie, că în România zilelor noastre nu se poate obține un venit constant de pe suprafețe mai mici de 10–20 de hectare. Sub 10 hectare nu se poate vorbi decât de agricultura de subzistență, iar dacă oamenii își rup de la gură ca să vândă câteva duble de grâu sau porumb ori 10–20 de ouă din cuibar, o fac ca să-și umple o butelie ori să plătească factura la energia electrică. Ce să mai impozitezi în aceste cazuri?

E clar că această măsură este nerealistă și nesustenabilă în actuala formă. E nerealistă pentru că la calcularea normei de venit anual nu s-a ținut cont de faptul că nu toți proprietarii de terenuri primesc subvenții, iar cei care primesc sprijinul pe suprafață constată că primesc de patru ori mai puțin decât agricultorii din Europa Occidentală.

Deocamdată nu se știe dacă la stabilirea normelor de venit s-a ținut cont de gradul de fertilitate a solului, de faptul că recoltele diferă de la un an la altul, în funcție de condițiile meteorologice.

O altă problemă se ridică atunci când terenul impozitat e compus din mai multe parcele, cu grade de fertilitate diferite. Sunt și alte argumente care susțin ideea că norma de venit nu poate fi calculată ca o medie nici măcar pe un județ, cu atât mai puțin la nivel național.

„DN 7 trebuie urgent reparat!”

Am adresat ministrului delegat pentru proiectele de infrastructură, Dan Coman Șova, o interpelare privind situația precară a drumului național 7, cea mai importantă arteră rutieră a României din punctul de vedere al circulației rutiere. Valorile de trafic, precum și modul de utilizare a acestui tronson de drum european care străbate România, drumul național 7, sunt incomparabil cele mai ridicate din țară.

În calitate de șofer care circulă săptămânal pe ruta Alba Iulia–București și retur, precum și la cererea altor șoferi din județul Alba, l-am informat pe ministrul delegat Șova că foarte multe porțiuni din drumul național 7 se află într-o stare improprie desfășurării unei circulații civilizate, de nivel european. Acest drum național, reparat în urmă cu doi ani, este în prezent într-o stare avansată de degradare. Circulația este foarte greoaie, îndeosebi pe podurile și podețele de pe Valea Oltului, fapt ce presupune luarea unor măsuri urgente. Mi se pare anormal ca o arteră reparată în urmă cu doi ani să fie acum plombată cu piatră spartă, iar circulația să se desfășoare în ritm de melc.

L-am mai întrebat pe ministrul Șova când va intra DN 7 în reparații capitale, de ce o arteră rutieră extrem de importantă a României are nevoie de cârpeli la doi ani după ultimele modernizări, precum și care este suma alocată din bugetul pentru acest an pentru continuarea investițiilor la Autostrada Nădlac–București.

Consider că Culoarul IV Paneuropean, respectiv Autostrada Nădlac–Arad–Timișoara–Pitești–București, ar trebui să constituie o prioritate absolută a Ministerului pentru Proiectele de Infrastructură și a Guvernului României.

Prin construcția bugetului pe anul 2013, Guvernul USL demonstrează că este hotărât să-și respecte promisiunile asumate în fața cetățenilor români, precum și angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali de la FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială.

Chiar dacă o parte din bani sunt alocați pentru acoperirea datoriilor din sănătate, a arieratelor către bugetul de stat lăsate moștenire de fosta guvernare, dar și pentru acoperirea împrumutului extern, Guvernul a găsit resurse și pentru îmbunătățirea nivelului de trai, pentru sprijinirea mediului de afaceri și relansarea economiei românești.

De asemenea, în buget este transpusă o nouă viziune privind administrarea eficientă a fondurilor publice, prin cheltuirea chibzuită a acestora, concomitent cu stoparea risipei și a proiectelor fantasmagorice. Uniunea SocialLiberală începe, ușor dar sigur, după perioada de recesiune din 2009–2011, să pună bazele relansării economice în România, prin investiții publice și printr-o mai bună absorbție a fondurilor europene.

Trebuie însă să devenim cu toții conștienți că niciodată nu vom putea dezvolta România din fonduri publice, ca atare principala provocare a Guvernului este îmbunătățirea serioasă a absorbției fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Premisele sunt optimiste după deblocarea fondurilor POSDRU și a altor proiecte de dezvoltare regională pentru comunitățile locale. Suma de 39,8 miliarde de euro alocată de UE în bugetul UE 2014–2020, împreună cu creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor sunt resursele de creștere economică prin care România se poate redresa din punct de vedere atât economic, cât și al nivelului de trai al populației.

În acest context, fac un apel către Ministerul Fondurilor Europene și către toate autoritățile și instituțiile implicate în acest proces să înceapă imediat să tureze motoarele, astfel încât România să atingă ținta de absorbție de 50–80% a fondurilor structurale și de coeziune nerambursabile, până la sfârșitul anului 2015, și să atragă cât mai mult, chiar tot din ceea ce ne pune la dispoziție Uniunea Europeană până în 2020.

Din experiența perioadei anterioare, semnalez faptul că există pericolul major al întârzierii birocratice în elaborarea metodologiei de absorbție prin precizarea axelor de finanțare a autorităților responsabile, elaborarea ghidului solicitantului etc. Aceste etape trebuie parcurse, pe cât posibil, încă din anul 2013, pentru a nu risipi timp prețios în intervalul 2014–2020.

## „Pledoarie pentru Ruxandra și alți copii în situația ei”

Atunci când ai un copil cu probleme, viața devine insuportabilă. De fapt, viața ta nu-ți mai aparține, o cedezi deliberat pentru a-ți face copilul sănătos, încerci să-l ajuți cu tot ceea ce este omenește posibil pentru a-l scăpa de suferință. Câteodată, chiar vrei să-l ajuți și cu imposibilul, supraomenesc, dacă s-ar putea...

O astfel de familie este și în Giurgiu, poate una dintre miile de familii cu probleme ale copiilor din România... Ruxandra este o fetiță de opt ani, aidoma multor copii din țară, care are nevoie de ajutor, pentru că părinții nu fac față.

Ruxandra Lungu s-a născut cu o boală gravă – diplegie hipotonă cu elemente extrapiramidale –, iar posibilitățile părinților de a o ajuta sunt practic inexistente: tatăl nu are loc de muncă, iar mama ei primește salariul de însoțitor.

M-am gândit să fac un gest mic pentru o cauză mare: am oferit gratuit pentru pensionarii giurgiuveni 30 de bilete la spectacolul extraordinar „Copilașul mamii drag”, care va avea loc miercuri, 20 februarie, de la ora 18.00, la Ateneul „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu. Evenimentul este organizat în beneficiul Ruxandrei Lungu, care are nevoie de bani pentru un tratament în Turcia. Am decis să acord aceste bilete gratuit pensionarilor, deoarece majoritatea acestora nu își permit să achiziționeze un bilet la spectacol, cu atât mai mult cu cât va predomina muzica populară. Am făcut acest gest pentru a o ajuta pe fetiță să obțină suma necesară în vederea tratamentului de care are nevoie, nu am vrut să politizez acest mic gest, cum spuneam, ci a fost pur și simplu un act caritabil, de suflet.

Mă bucur și pentru că, pe lângă seara dedicată Ruxandrei, giurgiuvenii vor avea prilejul de a urmări pentru prima oară în oraș două somități artistice românești de prim

rang: soprana Felicia Filip și interpreta de muzică populară Veta Biriș.

Știu că sunt mulți copii în situația Ruxandrei, poate în ipostaze mult mai grave. Poate și din această cauză evenimentul de mâine, din Giurgiu, trebuie salutat și conștientizat la adevărata sa dimensiune. Și, bineînțeles, urmat. Sper din suflet ca oamenii de afaceri potenți din oraș, dar chiar și oamenii simpli, aceia pentru care contează orice leuț, să vină la spectacolul oferit Ruxandrei. Poate ne vom transforma cu toții în oameni mai buni, mai responsabili, mai prietenoși. Avem nevoie să fim oameni în aceste perioade triste.

„Gazare pe șest”

Înainte de alegeri, USL a afirmat că este împotriva extragerii gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Pe 20 decembrie, când nici nu se uscase bine tușul de pe ștampila de vot, USL aviza gazele de șist în Păltiniș, comuna Băcești.

Cer public prim-ministrului prezența la marșul de protest al bârlădenilor pentru a ne explica motivațiile traseismului de idei postelectorale.

Până atunci sunt multe întrebări fără răspuns.

*

„Parlamentul temporizează de doi ani Legea malpraxisului”

Soluționarea cazurilor de malpraxis este greoaie în România. Actuala legislație nemulțumește atât pacienții, cât și personalul medical. Pentru obținerea de compensații, pacientul român poate utiliza în acest moment legea civilă, dar există numeroase probleme legate de durata și rezultatele procesului. Plata asigurării de malpraxis nu rezolvă rapid eventualele despăgubiri datorate erorii medicale, iar actuala lege nu rezolvă corespunzător cazurile de malpraxis datorate deficiențelor organizatorice din sistemul medical.

Proiectul legislativ inițiat încă din 2011 este elaborat în concordanță cu normele europene, incluzând recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind managementul siguranței pacientului și prevenirea efectelor adverse în sistemul sanitar.

Prin acest proiect se acordă posibilitatea rezovării cazurilor de malpraxis printr-o procedură mult mai rapidă, astfel încât pacienții vor fi despăgubiți corespunzător de societățile de asigurare, fără a fi nevoiți să piardă timp și bani prin instanțele de judecată. Totodată, se va analiza obiectiv activitatea medicală, dând posibilitatea identificării și corectării cauzelor ce au dus la malpraxis.

Proiectul a fost adoptat de Senat și are avizul favorabil al Guvernului. Acum depinde doar de cei de la Ministerul Sănătății dacă pacienții vor avea o lege a malpraxisului peste o lună sau peste doi ani.

Solicit public susținerea CMR și a asociațiilor de pacienți pentru adoptarea în procedură de urgență a unui act normativ așteptat de toți pacienții din România.

## „USL uită spitalele închise”

4. Marți și duminică se înregistrează cele mai multe tentative de sinucidere (câte 20%) iar sfârșitul săptămânii concentrează aproape jumătate din cazuri (42,86%).

5. Deși tentativele autolitice matinale sunt sub 30% din total, majoritatea utilizează metode sau tehnici care indică premeditarea și le conferă siguranța realizării.

6. Ambulanța asigură transportul la spital a 51,43% din aceste cazuri, restul sunt aduși la spital de familie sau anturaj.

„Deblocați dezbaterea Proiectului de lege privind reglementarea marketingului substituenților de lapte matern” Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a citi o declarație politică cu privire la un proiect legislativ ce stă pierdut de mai bine de un an printre proiectele legislative ale Comisiilor pentru industrii și servicii, respectiv pentru sănătate și familie.

Vorbesc despre Proiectul de lege privind reglementarea marketingului substituenților de lapte matern, care a fost primit de biroul Camerei Deputaților încă de la sfârșitul anului 2011 și care până în acest moment nu a fost pus în discuție de cele două comisii sesizate în fond, în pofida multor adrese trimise.

Acest proiect legislativ reglementează cadrul legal privind marketingul substituenților de lapte matern. Prin protecția și promovarea alăptării se asigură o nutriție adecvată și sănătoasă pentru sugari și copiii mici, dar se garantează și utilizarea corectă a substituenților de lapte matern atunci când aceștia sunt necesari.

Astfel, propunerea legislativă protejează și susține alăptarea, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, și previne înlocuirea laptelui matern acolo unde nu se impune din motive medicale bine documentate.

Trebuie să știm cu toții că alăptarea este metoda optimă de hrănire pentru majoritatea sugarilor și a copiilor mici și, astfel, această metodă trebuie să fie promovată și sprijinită. Substituirea laptelui matern are consecințe asupra sănătății, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, uneori mergând până la deces. UNICEF și OMS promovează alăptarea ca un drept al copilului, înscris în Convenția cu privire la drepturile copilului.

Actualul proiect de lege aflat în dezbatere nu își propune restricționarea vânzării substituenților de lapte matern, ci restricționarea politicilor de marketing practicate de corporațiile producătoare de substituenți de lapte matern care manipulează serviciile din maternități unde sunt promovați acești substituenți, în detrimentul alăptării.

În spațiul public din România, manifestarea unor anumite reticențe legate de „pudoarea alăptării”, prin lipsa promovării eficiente în media TV sau de către ONG-uri, a generat întotdeauna o anumită anxietate și jenă a femeilor față de alăptare, determinând un gen de model de educație în rândul acestora care nu contribuie la promovarea alăptatului, ci încurajează mai degrabă folosirea substituenților laptelui matern.

Astfel, consider că reprezintă o prioritate intrarea în dezbatere a acestui proiect de lege și rog colegii din cadrul celor două comisii de specialitate sesizate în fond, respectiv Comisia pentru industrii și Comisia pentru sănătate, să urgenteze dezbaterea acestuia.

Săptămâna trecută, între 13 și 16 februarie, la Nürnberg, în Germania, s-a desfășurat Târgul BioFach, destinat agriculturii ecologice. La eveniment au participat peste 2.000 de firme din întreaga lume, iar țara noastră a fost reprezentată de peste 50 de producători, într-un spațiu amenajat de 600 de metri pătrați.

România a avut chiar statutul de „Țara Anului”, dovadă că începem, ușor-ușor, să punem în valoare și să promovăm potențialul imens pe care îl poate oferi agricultura bio în țara noastră.

Chiar dacă târgul nu s-a bucurat de o mediatizare mai largă și mai detaliată în mass-media românească, poate și pentru că ministerul de resort nu a fost atât de vizibil și de implicat în această acțiune, participarea României merită

toată atenția. Un astfel de eveniment poate aduce din nou în prim-planul dezbaterii publice de la noi agricultura ecologică și mai ales soluțiile pentru valorificarea și dezvoltarea acestui segment.

Dezbaterile nu trebuie să se limiteze, ca în trecut, doar la subiectul spațiilor alocate produselor românești de tip bio în piețe sau în supermarketuri, unde ici-colo au început să apară, sau la mult discutata concurență a acestor produse cu cele de import.

Este nevoie de o strategie integrată privind agricultura bio, care să cuprindă măsuri de stimulare a celor care aduc pe piață produsele ecologice, înființarea de centre de desfacere și de comercializare în spații special amenajate, precum și acțiuni de promovare internă și externă a producătorilor, a produselor, chiar introducerea acestui segment în brandul de țară al României.

Ministerul Agriculturii poate și trebuie să fie promotorul acestei strategii, în colaborare cu alte instituții și ministere, cel al turismului, spre exemplu, în parteneriat cu factorii locali de decizie, dar și cu consultarea producătorilor bio.

Este timpul pentru o astfel de dezbatere și de strategie în România, care poate transforma un dezavantaj tehnologic într-un avantaj ecologic, cu beneficii pentru stat, pentru producători și pentru consumatori.

„Coreea de Nord, o țară săracă, imprevizibilă și înarmată nuclear”

În urma celui de-al treilea test atomic efectuat, Coreea de Nord a demonstrat că pentru arme atomice riscă orice, inclusiv un conflict cu China.

A trecut un an de la venirea la putere a dictatorului Kim Jong-un. Bilanțul său: două teste cu rachetă și, începând cu data de 12 februarie 2013, un test atomic. Astfel, el a reușit să-și asigure adversitatea la scară planetară. De la Beijing la Berlin, de la Tokio la New Delhi, de la Seul până la Washington – pretutindeni testul nord-coreean a fost ferm condamnat.

În aprilie 2012, Coreea de Nord și-a modificat Constituția. De atunci se cheamă „națiune înarmată nuclear”. Ce anume determină însă o țară ajunsă la sapă de lemn să cheltuiască o parte însemnată din resurse pentru fabricarea rachetelor și a armelor atomice? Poate că e pură coincidență că testul atomic a avut loc la împlinirea a doi ani de la debutul răzmeriței împotriva fostului dictator libian Gaddafi, dar acest lucru nu e lipsit de importanță. Din perspectiva liderilor de la Phenian, Gaddafi a făcut greșeala să renunțe la programul său atomic și asta l-a costat puterea și, în final, viața. Deci regimul nord-coreean are nevoie de bomba atomică pentru a-și asigura perpetuarea la putere și pentru a descuraja orice atac venit din partea SUA, a Japoniei sau Coreei de Sud.

În plus, testul aduce prestigiu conducerii nord-coreene. Propaganda internă afirmă că este dovada forței națiunii, iar tânărul lider se poate prezenta pe drept cuvânt drept personalitate puternică. Coreea de Nord și-a asigurat atenție sporită la nivel internațional. Ea speră că dispune acum de cărți mai bune la negocierile cu marile puteri, fiind capabilă să obțină mai multe avantaje materiale în schimbul unor concesii.

Pentru a ajunge în această poziție, Coreea de Nord riscă să-și indispună total ultimul aliat pe care îl mai are – China. Coreea de Nord este în întregime dependentă economic de vecinul de la vest, de unde primește alimente și carburanți. Relațiile dintre cele două țări se răciseră deja înainte de testul atomic, testul cu rachetă din decembrie fiind considerat inacceptabil de Beijing. În consecință, China a votat Rezoluția 2.087 a Consiliului de Securitate ONU, care prevede sancțiuni împotriva Phenianului. China a amenințat că va reduce ajutoarele destinate Coreei de Nord, dacă țara va efectua teste atomice.

„Identitatea națională, ca bază a priorităților noastre”

De ani buni am militat pentru un mediu înconjurător curat, pe care să îl întreținem și pe care să îl protejăm. M-am identificat cu verdele, ca simbol al vieții, al speranței și al echilibrului, valori pe care nu am de gând să le abandonez, ci să le aplic în continuare, ba, mai mult, să le dezvolt.

Pe 9 decembrie 2012, am primit primul meu mandat în calitate de deputat. Un statut nou ce implică o și mai mare responsabilizare a mea ca om politic.

De săptămâni bune și din această postură de parlamentar observ cum se ascut zgomotos săbiile pentru o luptă în care, oricine își poate da seama, victoria se poate contabiliza în probleme create, și nu în rezolvări.

Urmând un model păgubos și primitiv, mulți au înțeles că politica înseamnă cearta de dragul imaginii, inconsistența argumentelor, vorbe în detrimentul faptelor și, mai ales, generalizarea tuturor problemelor. Fiecare din noi se confruntă zilnic cu probleme specifice a căror soluție nu este dată nici de generalizare, nici de cârcoteli.

Așa cum am mai spus-o cu fiecare ocazie, românii nu mai au încredere în noi, oamenii politici. Și, de ce ar mai avea, dacă tot ce li s-a oferit până acum a fost o demagogie deșănțată și lungi bătăi pe umăr ca soluție la nevoile lor?

Revin la simbolul verdelui. Cum ar fi să dezvoltăm semnificațiile lui dincolo de sfera ecologiei și să scăpăm definitiv de „dictatura cromatică”? La putere sau nu, îmi propun ca, în acest mandat, să fiu excepția pozitivă, aceea care ia atitudine, indiferent dacă vocea și acțiunile mele sunt deranjante pentru ceilalți politicieni. Prefer să fiu incomod pentru ei, dar util pentru cei pe care îi reprezint.

În acest moment, consider că verde pentru România înseamnă prioritate față de sănătate, justiție, educație și mediu, patru factori care însumează și trecutul, și prezentul, dar și viitorul, patru factori care fac parte și din identitatea noastră națională.

Se tot vorbește că nu avem identitate națională sau că aceasta dispare pe zi ce trece. Cum ar putea fi altfel? Identitatea națională reprezintă sentimente, emoții, trăirea dată de apartenența la un popor, un popor care trebuie să fie sănătos, să aibă certitudinea că legile sunt aplicate și sunt create în folosul lui, că poate beneficia de cea mai înaltă educație și că mediul în care trăiește, casa lui, este unul cu adevărat curat.

„Scandalul steagului secuiesc: de la tensiuni diplomatice la interese electorale”

Vineri, 15 februarie anul curent, steagul secuiesc a fost arborat pe Parlamentul Ungariei ca „simbol al solidarității naționale” a maghiarilor de pretutindeni, după cum susțin unii oficiali de la Budapesta. Ceremonia de arborare a drapelului a fost prilejuită de sesiunea plenară a deputaților de etnie ungară din Bazinul Carpatic și a fost inițiată de președintele Parlamentului Ungar, László Köver. Acest „gest simbolic” reprezintă o escaladare a tensiunii diplomatice dintre cele două țări vecine, membre ale NATO și UE, acumulată de la debutul „scandalului steagurilor” declanșat în data de 5 februarie 2013, ca urmare a declarațiilor inacceptabile formulate la adresa autorităților române de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Ungar, domnul Zsolt Németh.

Autoritățile statului român, începând cu președintele Senatului, Crin Antonescu, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul de externe Titus Corlățean și secretarul de stat MAE Bogdan Aurescu, au tratat cu echilibru, responsabilitate și în acord cu prevederile Constituției României toate aceste gesturi inamicale ale oficialilor maghiari, care ne acuză de faptul că „nu permitem minorităților să își folosească simbolurile fără restricții”, așa cum prevăd valorile europene. Însă partea română nu a refuzat niciodată dreptul minorităților conlocuitoare să-și folosească simbolurile, cu condiția să respecte prevederile constituționale și legale din România. Steagul secuilor poate fi arborat oriunde în România, cu excepția clădirilor oficiale, și, dacă este posibil, fără ostentație la adresa cetățenilor români, alții decât cei de etnie maghiară. Noi înțelegem dorința unora de a-și manifesta anumite drepturi și libertăți, însă acestea se pot realiza într-un climat de bună conviețuire și respect reciproc. Altfel, apreciez că este condamnabilă utilizarea, uneori ilegală, alteori excesivă, a acestor simboluri, fără a menaja și sensibilitățile majorității românilor. O veche vorbă spune „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”.

Regretabil este și faptul că toate acumulările democratice din ultimii ani în relațiile interetnice dintre români și maghiari sunt prejudiciate de afirmațiile și de gesturile agresive la adresa statului român lansate de oficialii de la Budapesta. În acest sens, apreciez cu simpatie atitudinea echilibrată a colegilor parlamentari de la UDMR, în special cea a domnului Kelemen Hunor, care consideră că „scandalul steagului secuiesc este un conflict artificial”, creat de Guvernul de la Budapesta, care, pe fondul lipsei de performanță socioeconomică, se pregătește de alegerile de anul viitor.

„România are nevoie de o nouă Constituție”

Prin hotărârea plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului de înființare a Comisiei de revizuire a Constituției României s-a făcut primul pas politic concret de răspuns la o necesitate clamată de evenimentele sociale și politice din ultimii ani.

USL a afirmat, încă de anul trecut, că reforma constituțională reprezintă o prioritate a națiunii române, iar principalele teme de dezbatere ale acestui ambițios proiect se vor axa pe următoarele problematici: forma de guvernământ, clarificarea relației dintre președinte și Guvern, modul de alegere a parlamentarilor și, ce este poate cel mai demn de luat în seamă, reorganizarea administrativă.

Estimez că aceste chestiuni solicită munca intensă a Comisiei de revizuire a Constituției pe parcursul lunilor următoare, timp în care să fie consultate opiniile populației, să fie cerute expertize de calitate din partea actorilor naționali și internaționali, să se comunice publicului larg necesitatea revizuirii și actualizării Constituției existente, pregătindu-se procedura legală de consultare a populației și de aprobare corespunzătoare a noului text al Constituției în cadrul unui referendum național.

Noi, clasa politică, trebuie să ne alăturăm efortului acestora și împreună să creăm o lege fundamentală unitară și eficientă, totul în numele interesului românilor.

Chiar dacă poate a fost generat de conflicte politice grave, demersul de înnoire a proiectului constituțional românesc poate avea ca efect final o lege supremă mai bună, cu mai puține ambiguități și de natură a clarifica raportul dintre instituții cu greutate ale statului român, aflate de multe ori pe poziții divergente.

Mizez pe înțelepciunea și maturitatea actorilor politici implicați, care sunt sigur că vor ști să negocieze în numele interesului național, și îmi manifest convingerea că, din 2014 încolo, țara noastră va avea o Constituție nouă, modernă și raportată la realitățile pe care România le traversează astăzi.

Unul dintre principalele obiective ale Guvernul USL este eliminarea evaziunii fiscale din comerțul cu produse agricole și sprijinirea producătorilor în vederea asigurării de facilități suplimentare în piețe și târguri. În acest sens, Ministerul Agriculturii și-a propus ca până la finalul anului 2013

persoanele fizice care comercializează fructe sau legume din producție proprie să beneficieze de un nou sistem de acces în aceste zone.

În piețele din România vor fi organizate spații speciale care vor fi destinate producătorilor agricoli persoane fizice, unde aceștia vor putea să își comercializeze mărfurile. Accesul în piețe al celor care vor să își vândă produsele proprii se va face pe baza unui card de acces care va fi însoțit și de certificatul de producător și de o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Spațiile vor fi dotate cu cântare cu afișaj electronic care vor avea și dispozitiv de citire a cardului, prin care se va permite accesul producătorilor în structurile de vânzare organizate în zonele publice.

De asemenea, va exista un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru o evidență și un control mult mai riguros.

O astfel de prevedere aduce un real sprijin pentru locuitorii din zona Băilești, zonă ce se remarcă printr-un potențial deosebit în ceea ce privește cultivarea și comercializarea legumelor. Mai mult decât atât, este nevoie de o completare și de o îmbunătățire a legislației existente, astfel încât să existe o încurajare reală și o susținere în planul economiei reale a celor care doresc să își valorifice potențialul terenurilor deținute, devenind producători de legume.

Este evident că numai prin astfel de măsuri vom reuși comercializarea la un preț corect a produselor autohtone și vom stimula dezvoltarea producției agricole, prin vânzarea produselor direct de către producător. Vor fi eliminați o parte dintre intermediari și vor rămâne doar aceia capabili să se conformeze legilor și regulilor pieței. Cel mai important este să fim capabili să oferim un tratament echitabil pentru toți jucătorii din agricultură și să intrăm, astfel, într-o normalitate de care este absolută nevoie. Personal, îmi voi continua demersurile pentru locuitorii din zona Băileștiului, care mi-au acordat încrederea la votul din 9 decembrie 2012, în vederea dezvoltării durabile a agriculturii locale și a creșterii nivelului de trai.

„Voi sprijini orice inițiativă care va duce la creștere economică și la creșterea nivelului de trai al românilor”

Conform EUROSTAT, în luna ianuarie, rata șomajului în Uniunea Europeană a rămas de 11,3%. După ce valoarea pentru decembrie a fost revizuită în creștere, acest nivel reprezenta un nou maxim istoric.

La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului este de 10,4% din populația activă. Față de începutul anului 2012, numărul de șomeri este mai mare cu aproximativ 1 milion de persoane. În Uniunea Europeană, rata șomajului a crescut de la 7,1% în 2008 la 9% în 2009, în 2010 și 2011 s-a menținut la 9,7%, iar la sfârșitul anului 2012 a crescut la 10, 4%.

În România, rata șomajului a scăzut în luna ianuarie la 7%, de la o valoare de 7,4% din luna decembrie. Potrivit EUROSTAT, la nivelul Uniunii Europene, rata șomajului în România se situează sub nivelul mediu, însă perspectivele nu sunt liniștitoare, având în vedere previziunile economice sumbre pentru Europa în acest an, 2013.

Companiile din România au nevoie de susținere, de programe bine elaborate, care să le susțină competitivitatea și orientarea spre noi piețe de export, favorizând astfel angajările și, implicit, reducerea șomajului.

Guvernul condus de Victor Ponta a dat 100 de milioane de euro firmelor din IT care creează peste 200 de locuri de muncă și care le vor menține pentru minimum 5 ani. Să nu uităm nici de facilitarea neplății CAS pentru cei care angajează tineri șomeri, scopul acestor măsuri fiind de a relansa economia românească prin crearea de locuri de muncă.

Pentru Guvernul USL problema șomajului și a ocupării forței de muncă este și va rămâne o prioritate pe agenda de lucru a acestuia.

Deși am moștenit dezordine în activitatea ministerelor, noul Guvern și majoritatea politică aflată la conducerea țării și-au stabilit ca pe lângă repararea nedreptăților făcute de către guvernele Boc și Ungureanu să stimuleze crearea de noi locuri de muncă, aceasta fiind singura soluție pentru ieșirea dintr-o situație dificilă. Personal, voi sprijini legislativ orice inițiativă care va duce la creștere economică și la creșterea nivelului de trai al românilor.

„România, vinovată fără vină în scandalul internațional al cărnii de cal”

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că, atunci când un subiect internațional delicat are tangențe cu România, chiar și foarte îndepărtate, țara noastră este iremediabil pusă la zid, judecată și condamnată, fără vreun proces prealabil. Astfel s-a întâmplat și în recentul scandal legat de frauda identificată la nivel internațional cu privire la comercializarea cărnii de cal. Toate autoritățile țărilor membre ale Uniunii Europene au confirmat, în final, că frauda apărută în cazul etichetării cărnii de cal nu a plecat din România. Anterior însă, zile în șir, s-au spus și s-au dezbătut atât de multe minciuni la adresa României încât cu greu vor reuși autoritățile abilitate, în speță Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să ne spele tuturor imaginea șifonată. Mai tragice, consider eu, sunt efectele nedorite pe care scandalul cărnii de cal le-a avut asupra activităților economice de bună-credință ale companiilor românești din industria cărnii. Tot acest scandal nefondat, poate intenționat creat pentru a arunca cu noroi spre România, va aduce, din păcate, prejudicii imense abatoarelor românești care exportă în UE, riscând chiar și interzicerea exporturilor.

Dincolo de prejudiciile economice și de imagine suferite de România în urma acestui scandal privind etichetarea frauduloasă a cărnii de cal drept carne de vită, trebuie salutată intervenția promptă, fermă și fără echivoc a autorităților Executivului de la București. Reacțiile sigure ale prim-ministrului și ale ministrului agriculturii au fost invers proporționale cu șovăiala de care au dat dovadă unele state europene care au menținut suspansul aproape două săptămâni, doar-doar România va ieși vinovată! Iată că amplele acțiuni de control declanșate de autoritățile române au îndepărtat toate suspiciunile că din România ar fi plecat în spațiul intracomunitar carne etichetată în mod greșit sau că vreo societate autohtonă ar fi vinovată de vreo ilegalitate.

În concluzie, România a fost, pentru a nu știu câta oară, vinovată fără vină într-un scandal internațional, în mod incorect. Mă bucur că autoritățile au gestionat profesionist așa-numita criză, iar din acest caz ar trebui să învețe întreaga națiune: să nu ne mai lăsăm călcați în picioare!

„Comemorarea dezrobirii romilor din România, 20 februarie”

Folosesc acest prilej, Ziua comemorării dezrobirii romilor, proclamată la 20 februarie, pentru a saluta eforturile și reușita președintelui Partidei Romilor „Pro-Europa”, domnul deputat Nicolae Păun, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților, de a iniția Legea pentru comemorarea dezrobirii romilor din România.

În același timp, vreau să îmi exprim convingerea că respectarea dreptului la libertate și demnitate al fiecărei persoane, indiferent de naționalitate, etnie, convingeri religioase, trebuie să stea la baza oricărei societăți, iar principiul care trebuie să ne unească să fie cel al solidarității.

De aceea, comunitatea romă trebuie să lupte pentru afirmarea identității ei, a promovării patrimoniului cultural și spiritual care o caracterizează, să lupte împotriva marginalizării și a excluderii sociale.

Astfel, măcar o dată pe an, la 20 februarie, să ne gândim o clipă la cei de etnie romă și la primul pas care a marcat lupta pentru emanciparea și libertatea romilor din România! Mult succes!

„O Constituție clară este prioritatea USL!”

România are nevoie stringentă de o Constituție cât mai clară, fără ambiguități, care să nu mai lase loc de interpretări și care să nu-i mai poată permite niciodată vreunui președinte să facă din propria sa țară doar o feudă de buzunar!

În acest sens, USL demonstrează că modificarea Constituției nu a reprezentat doar o temă de campanie electorală, ci că reprezintă o temă majoră, pe care ne-am asumat-o în fața cetățenilor, alături de repararea greșelilor PDL-iste și de o guvernare a țării în folosul cetățeanului și al dezvoltării economice.

În acest sens, săptămâna trecută a fost aprobată în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului înființarea Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției, care va fi condusă de către liderul PNL, domnul Crin Antonescu.

Prin acest demers, USL dorește o dezbatere corectă a modificării Constituției, o dezbatere democratică, în care să fie angrenate și toate forțele politice reprezentate în actuala opoziție parlamentară.

Cele mai importante deziderate pe care USL le are în vedere în noua Constituție sunt trei principii clare: delimitarea clară a atribuțiilor președintelui țării, întărirea rolului Parlamentului, reforma administrativă și descentralizarea.

Prin noua lege fundamentală trebuie stopate cu desăvârșire toate derapajele prezidențiale din mandatele domnului Băsescu, iar atribuțiile și rolul prezidențial, raporturile Președinte – Guvern, Președinte – Parlament trebuie clar reglementate în noua formă a Constituției.

Încălcările flagrante ale Constituției practicate frecvent de către domnul Băsescu ca urmare a unor interpretări aberante ale legii, în maniera sa bine-cunoscută, trebuie eliminate complet! Președintele României, oricare va fi acela, trebuie să fie un real arbitru, un veritabil mediator între instituțiile fundamentale ale statului, și nu un instigator și un destabilizator permanent al țării!

Președintele trebuie să aibă atribuții foarte clar delimitate și nu trebuie să mai interfereze nici în zona Executivului, nici în cea a Legislativului, deoarece acesta nu este un factotum, cu rol de conducător suprem! Un președinte nu este înscris de popor într-o cursă pentru putere nici cu prim-ministrul, nici cu Parlamentul! Președintelui României îi trebuie autoritate și prestigiu, dar nu putere nelimitată, care să se transpună în despotism!

_Fiecare să se cerceteze dar pe sine!_ (1 Corinteni 11:28) „Despre atacurile la adresa Bisericii”

În cele ce urmează, îmi permit să iau poziție cu privire la atacurile dure direcționate înspre Biserică de către persoane care au o expunere publică semnificativă și reprezintă, prin urmare, modele pentru societatea noastră.

Nu cred că este etic, cu atât mai puțin deontologic, să ne folosim de postura de persoane publice, dar și de cea de aleși ai poporului, pentru a împroșca cu noroi o instituție prin definiție poziționată dincolo de judecata omenescului.

Dacă ar fi fost vorba de un cu totul alt domeniu al vieții sociale, am fi exclamat cu aplomb că „Nu există pădure fără uscături”, că nu putem nega importanța instituției și că nu este corect să facem analize generalizatoare după cazuri izolate, pe fondul unei predispoziții personale evidente spre bârfă și spre a vedea paiul din ochiul celuilalt, mai puțin bârna dintr-al nostru.

Altfel, când vine vorba de Biserică, ne lamentăm în analize și critici pline de venin, care nu fac decât să inducă o mai accentuată stare de dezgust și de deznădejde în sufletul cetățeanului simplu, consumator de mass-media în lipsa altor posibilități de relaxare sau evadare dintr-un cotidian sufocant.

După ce generalizezi și maculezi preoțimea, în frunte cu Patriarhul, adică toată ierarhia bisericească conducătoare sau cu autoritate sacră, într-un paroxism al limbajului suburban, nu mai poți spune că nu ai nimic cu Biserica.

Consider că un bun creștin știe că întotdeauna Biserica a fost cea care a păstrat echilibrul, a stat la baza societății noastre și a rămas instituția în care cetățenii au cea mai mare încredere. Tot Biserica, prin cele peste 700 de instituții social-filantropice, se implică în ceea ce înseamnă eradicarea sărăciei, a suferințelor și nevoilor oamenilor și este responsabilă de sănătatea sufletului nostru. Sunt de părere că într-o perioadă greu încercată pentru poporul nostru, plină de teamă, confuzie și incertitudine, Biserica are un rol important, ca vector de securitate, de comunicare cu Dumnezeu, de dezalienare individuală, de educație civică, așa că sunt regretabile opiniile care pun la îndoială necesitatea construirii unor noi lăcașuri de cult pe teritoriul țării noastre. Într-adevăr, avem nevoie de școli, spitale, drumuri, dar să nu negăm importanța prezenței lui Dumnezeu în viața noastră!

„România, învinovățită pe nedrept în scandalul cărnii de cal din lasagna britanică”

În ultima vreme, reprezentanți ai unor națiuni pretins civilizate și dezvoltate ne țin lecții de morală, ne trag de urechi sau chiar ne insultă. Dacă în primele zile ale lunii februarie România era târâtă de câțiva oficiali maghiari în așa-zisul scandal al steagului secuiesc, iată că, la numai câteva zile distanță, țara noastră a fost protagonista unui nou conflict.

România a fost atrasă într-un scandal monstru săptămâna trecută, după ce britanicii au descoperit lasagna preparată cu carne de cal, etichetată drept carne de vită. Concluziile analizelor i-au șocat: carnea de vită din lasagna era de fapt carne de cal. Incidentul a luat repede amploare, deoarece britanicii consideră calul drept prieten al omului și nu îi consumă carnea. Chiar dacă nu era vorba despre o problemă legată de sănătatea populației, simplul fapt că era vorba despre o fraudă „românească” împotriva britanicilor a creat o adevărată isterie.

Imediat, firma franceză Spanghero, cea care a livrat carnea tocată pentru produsul finit lasagna, a anunțat că a fost înșelată de către abatoarele din România de la care ar fi achiziționat carne de vită. Scandalul părea că ne va scădea credibilitatea pe piața europeană, dar reacția promptă a autorităților, investigațiile jurnalistice și ancheta oficialilor de la Bruxelles au arătat contrariul: România nu are nicio vină în acest caz și a fost învinovățită pe nedrept. (A câta oară?!) Având în vedere amploarea și consecințele pe care le-ar putea avea asupra României, reprezentanții Guvernului au luat în serios scandalul cărnii de cal și au acționat prompt și eficient pentru a diminua efectele acestei crize. Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară s-au comportat exemplar și au demonstrat că România nu a încălcat nicio regulă sau standard european.

Vinovatul surpriză a fost identificat: chiar firma Spanghero, care striga în gura mare că a fost înșelată de abatoarele românești, este cea care a falsificat etichetele și a transformat pe hârtie carnea de cal în carne de vită. Altfel spus, hoțul a strigat cât a putut de tare: „Hoții!”

„Strategia fiscal-bugetară 2014–2020, consolidare economică sau austeritate fără perspective?”

Suntem datori să identificăm împreună soluțiile optime pentru dezvoltarea macroeconomică a României. Lăsând la o parte disputa politică sau, mai bine spus, politicianistă, care pare nesfârșită, eu cred că ține de noi, parlamentarii aleși ai acestei țări, să participăm activ la elaborarea strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu și lung.

În acest an se pare că România, cel puțin la nivel declarativ, se află într-o situație prielnică din punct de vedere economic. Eu voi încerca să vă schimb această părere prin câteva date care relevă faptul că lucrurile nu sunt încă bine puse la punct în ceea ce privește perspectiva de dezvoltare economică. Deși Guvernul nu consideră că aportul parlamentar este suficient de valoros în procesul de luare a deciziilor fiscal-bugetare, eu cred că stă în puterea noastră,

ca parlamentari ai puterii și ai opoziției, să conturăm destinul economic al acestei țări împreună cu reprezentanții Guvernului.

Trebuie să fim foarte atenți, pentru că indicatorii macroeconomici ne arată că încă suntem departe de o stabilitate economică care să ne permită mișcări bugetare ambițioase. Spre exemplu, ponderea veniturilor la bugetul de stat este de numai 33,6% din PIB. Numărul total de angajați este de 4.485.000, în timp ce numărul pensionarilor este de 5.452.390. Dacă adăugăm un număr de 493.775 de șomeri înregistrați, la cei peste 5 milioane de pensionari, ajungem la un raport dezastruos din punct de vedere economic. Din cei aproximativ 4,5 milioane de angajați, 1.187.000 sunt plătiți de la bugetul de stat. Un calcul simplu ne dă un rezultat îngrijorător: un angajat în activități productive, din punct de vedere economic, susține financiar veniturile a două persoane, fie aceștia șomeri, pensionari și/sau angajați la stat.

Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, vorbim despre categorii vulnerabile pe care statul trebuie și are obligația să le susțină. Dar noi avem obligația să găsim resursele pentru ca aceste cheltuieli să devină sustenabile.

Dacă aceste date nu sunt destul de înfricoșătoare pentru Guvern și pentru cei care susțin actualul Guvern, vă pot spune că rata de absorbție absolută din fondurile europene nerambursabile până la nivelul anului 2013 este de aproximativ 11%, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în UE. Vă reamintesc faptul că Bulgaria a reușit performanța să încaseze 24% din fondurile structurale alocate.

Astăzi, de la tribuna aceasta, am venit să susțin și să promovez concursurile școlare care aduc în prim-plan sporturile de iarnă ce pot fi practicate în zona montană a județului Cluj. Aceste competiții pot stimula, dacă sunt susținute financiar pentru a avea consistență și continuitate, practicarea sportului în rândul elevilor, dar pot atrage atenția, dacă sunt promovate corect, asupra posibilităților de agrement existente în zona de munte a județului Cluj, dar și de impulsionare a investițiilor în turism în colegiul pe care îl reprezint.

Dorința și determinarea de a susține cauza competițiilor școlare care au ca temă sporturile de iarnă sunt organizate de către profesorul Ioan Mureșan care coordonează de 35 de ani concursurile școlare de schi fond și schi alpin susținute de Inspectoratul Școlar Județean Cluj.

Am răspuns invitației organizatorilor de a participa la competițiile programate la fiecare sfârșit de săptămână și am observat numărul foarte mare de elevi participanți (în medie între 100 și 120 de elevi), pe grupe de vârstă 11–12 ani și 13–14 ani, băieți și fete, care demonstrează că sunt adevărate pepiniere pentru viitori sportivi de performanță, dar și un potențial motor de atragere a turiștilor iubitori ai sporturilor de iarnă în zonă.

De menționat este faptul că la sfârșitul acestei săptămâni se organizează a 35-a ediție a concursului „Cupa micilor vânători de munte” la Băișoara, cu ocazia „Serbărilor Zăpezii” din localitate, eveniment susținut de administrația publică locală și județeană. Competiția școlară dedicată schiului fond și alpin se organizează în toate cele 8 centre regionale montane din județul Cluj și este încununată de „Cupa transmisibilă la schi”, trofeu ce se acordă echipei care câștigă trei ani consecutiv concursul derulat sub egida Inspectoratului Școlar Județean.

Felicit organizatorii și elevii participanți la concursurile de schi fond pentru modul în care înțeleg să se implice în susținerea și în practicarea sportului școlar.

„Oamenii nu sunt de vânzare: să stopăm traficul de ființe umane!”

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse din Camera Deputaților, am participat pe 12 februarie la întrevederea cu o delegație din partea Comisiei pentru egalitatea de șanse din Parlamentul danez, pe tema traficului de ființe umane. În urma discuțiilor, voi face demersurile necesare pentru ca această colaborare cu membrii legislativelor din alte țări europene să dea naștere cât mai curând posibil unor măsuri specifice pentru combaterea și prevenirea traficului de ființe umane. Vorbim de un real flagel mondial, împotriva căruia statele europene trebuie să acționeze în tandem.

Cu toții știm că România continuă să fie o țară de origine pentru multe victime ale traficului de ființe umane din Europa. Ce ne spun datele? În 2012 au fost înregistrate 29 de victime de naționalitate română doar în Copenhaga – este vorba de 29 de femei forțate să practice prostituția. Conform studiilor, peste 70% din victimele traficului uman nu sunt identificate și nu beneficiază de asistență calificată. Fie că nu cunosc limba țării de destinație, fie că se află sub strictă observație, victimele rareori pot contacta autoritățile din țara respectivă.

Întrebarea este: ce putem face noi în această privință?

Știți câți copii cad pradă traficanților de carne vie? Rapoartele realizate de Organizația Națională pentru Migrație și Comisia Europeană relevă faptul că, în Europa, un număr de 12.000 până la 36.000 de persoane sub 18 ani sunt traficate anual și obligate să muncească, să practice prostituția, să cerșească și să fure. Iar dacă aceste cifre nu sunt suficiente să ne convingă de gravitatea fenomenului, țin să precizez că din totalul victimelor traficului de persoane din România, copiii reprezintă cel puțin o treime. Este vorba în special de copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și de copiii fără documente de identitate. Nu de puține ori, chiar părinții sau rudele sunt cei care îi exploatează pe copii sau îi aruncă în brațele traficanților, în schimbul unor sume de bani. Este o realitate crudă, iar exact aceste cazuri grave trebuie să stea la baza discuțiilor privind stoparea fenomenului. În primul rând, este nevoie de o armonizare a legislațiilor naționale, astfel încât traficanții, intermediarii și victimele traficului să aibă parte de același tratament, indiferent de țară. De exemplu, Danemarca înregistrează anual un număr de aproximativ 100 de femei provenite din România care practică prostituția. Deși Codul penal danez prevede pedepse de până la 8 ani pentru traficanți, aceștia primesc de regulă până la 3 ani de închisoare.

Așa cum am promis, noi, parlamentarii USL, am demarat procedurile parlamentare pentru modificarea Constituției.

Deși a trecut cu calificativul „foarte bine” de campania electorală din decembrie, USL nu și-a însușit niciun moment celebrele metehne ale fostului partid de guvernământ, PDL, de a promite românilor și luna de pe cer pentru a obține voturi, dar fără a face nimic concret ulterior obținerii acestora!

Deși am câștigat alegerile cu o majoritate zdrobitoare, care ne-ar putea euforiza, acest lucru nu se întâmplă, spre surprinderea și nemulțumirea PDL-iștilor! Partidele componente ale USL demonstrează, încă o dată, că își iau în serios promisiunile făcute electoratului în campanie și că transpunerea acestora în fapte nu poate fi tergiversată fără vreun motiv temeinic!

Astfel, încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare, imediat după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2013 și după aprobarea ordonanței Guvernului Ponta de mărire a punctului de pensie și de indexare a pensiilor cu 4%, noi, parlamentarii USL, am demarat procedurile parlamentare de revizuire a Constituției.

În acest sens, zilele trecute, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, am aprobat cu 439 de voturi pentru și o abținere Proiectul hotărârii de constituire a Comisiei comune de elaborare a propunerii legislative de revizuire a Constituției și sperăm ca până în luna septembrie, cel târziu, această procedură de modificare să fie finalizată și o nouă Constituție să fie aprobată.

Noua Constituție trebuie să aibă la bază trei principii clare: delimitarea clară a atribuțiilor președintelui țării, întărirea rolului Parlamentului, reforma administrativă și descentralizarea.

Întărirea rolului Parlamentului trebuie consemnată și în raport cu Executivul, nu doar cu președintele. În sensul acesta, dorim explicit limitarea posibilității Guvernului de a angaja răspunderea o singură dată într-o sesiune parlamentară. Centrul vieții politice în România este Parlamentul, pentru că Parlamentul este depozitarul direct, în acest sens, al voinței alegătorilor.

USL susține un parlament bicameral restrâns numeric, cu atribuții distincte și cu modalități de alegere distincte Cameră – Senat, cu un Senat în principiu reunind reprezentanți ai regiunilor și cu atribuții specifice.

„Un semnal de alarmă: Traian Băsescu a dat deja Curții Constituționale indicații să invalideze viitoarea Constituție”

Începând cu luna iunie a anului trecut, și lucrurile nu s-au terminat nici chiar în ziua de azi, USL a fost bombardat de către Traian Băsescu, PDL și ONG-urile satelite, de oficiali ai Comisiei Europene (dezinformați prin intoxicări transmise din țară sau din rațiuni de ordin politic) cu acuzații aberante și mincinoase privind ingerințe în problemele justiției, privind atacuri la adresa justiției, privind ingerințe și atacuri la adresa Curții Constituționale.

Constat însă că ingerințe în justiție și ingerințe în activitatea Curții Constituționale există, dar ele sunt opera chiar a unuia dintre principalii acuzatori, și anume Președintele României, Traian Băsescu.

Semnalez astfel de ingerințe de ultimă oră, care au trecut relativ neobservate sau chiar deloc observate, dată fiind ocuparea agendei publice cu alte evenimente. Joia trecută, la un post de televiziune, referindu-se la viitorul proiect de modificare a Constituției, Președintele României, Traian Băsescu, a dat, cu subiect și predicat, indicații judecătorilor Curții Constituționale cum să judece. „Curtea Constituțională nu va putea... Parlamentul nu va putea trece peste Curtea Constituțională cu o lege care să fie noul proiect al Constituției fără să țină cont de referendumul din noiembrie 2009. Este părerea mea, nu sunt jurist, dar eu așa cred. Am mai avut o astfel de tentativă și a fost clar, nu-mi aduc aminte cu ce ocazie, cred că a fost cu ocazia Legii electorale, o propunere de modificare a unei legi electorale, și Curtea Constituțională a fost extrem de seacă, făcând trimitere la obligativitatea respectării referendumului (...). Dar trebuie să fie atenți că proiectul de lege trebuie să treacă pe la Curtea Constituțională, trebuie să aibă mare grijă de asta.”

Cred că nu mai este nimic de spus în plus: Traian Băsescu a dat pe față, nu prin linia telefonică specială, indicații directe cum să judece în toamnă judecătorii CCR, atunci când proiectul legii de revizuire a Constituției va ajunge pe masa de lucru a Curții.

Este adevărat, când a respins proiectul de lege care privea alegerea Parlamentului prin sistem uninominal într-un singur tur de scrutin, în textul motivării apărea următoarea formulare: „Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenția altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voința exprimată de corpul electoral.” Dar acest aspect nu însemna o contradicție cu Constituția, în primul rând pentru că Legea fundamentală nu instituie o obligativitate a punerii în aplicare a rezultatelor unui referendum consultativ, cum a fost cel din 22 noiembrie 2009, și, în al doilea rând, da, legiuitorul (Parlamentul, în cazul de față) poate supune votului opțiunea populară, dar cum Constituția prevede că orice vot imperativ este nul, tot așa de bine poate să respingă ceva ce s-a votat la un referendum consultativ. Ținând însă cont de faptul că judecătorii CCR au dat mai demult decizii contrare în aceeași speță, nu este exclus ca ei să judece conform indicațiilor primite de la președinte.

„70 de ani de la Bătălia de la Stalingrad”

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, în colaborare cu Ambasada Federației Ruse la București, a sărbătorit „70 de ani de la încheierea Bătăliei de la Stalingrad”. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului și au participat aproximativ 350 de invitați.

În această lună, s-au împlinit 70 de ani de la una dintre cele mai ample și sângeroase bătălii din istoria celui de Al Doilea Război Mondial (1941–1945), bătălia de la Stalingrad, la care românii au luat parte cu două armate (Armatele trei și patru române) și Corpul Aerian Român.

La eveniment au fost invitați oaspeți de seamă, care s-au adresat auditoriului: domnul Evgheni Egorov, ministru consilier în cadrul Ambasadei Federației Ruse în România, domnul Alexandr Vinnik, secretar I la Ambasadă și reprezentantul Agenției Federale „Rossotrudnichestvo” în România, domnul Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, domnul general în rezervă Dragnea Badea Marin, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război, domnul Silviu Feodor, director adjunct al Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Programul artistic dedicat aniversării a 70 de ani de la sfârșitul bătăliei de la Stalingrad a fost susținut de elevii de la Școala Rusă de pe lângă Ambasada Federației Ruse și elevii ruși lipoveni din județul Tulcea. În încheiere, invitații au putut admira expoziția de fotografie tematică.

Avem datoria de onoare și demnitate națională de a nu-i uita pe militarii români căzuți acolo, de a-i evoca, comemora și pomeni.

Pe această cale, doresc să mulțumesc tuturor celor care au participat la acest eveniment, celor care s-au implicat pentru pregătirea emoționantului program și, nu în ultimul rând, colegilor mei, deputați în Parlamentul României, care au avut plăcerea de a ne onora invitația.

„USL încă n-a aflat. Suntem de peste 5 ani în Uniunea Europeană!”

Începând cu discuțiile purtate în cadrul Consiliului European de toamnă pe marginea proiecției bugetare europene pe anii 2014–2020, Uniunea Social-Liberală a mârâit amenințător, dar fără efect, la adresa Uniunii Europene, pretinzând alocări bugetare superioare pe principalele componente ale fondurilor europene nerambursabile postaderare. Atitudinea provocatoare și ofensatoare a USL la adresa partenerilor europeni nu a ajutat și nu va ajuta România nici în privința integrării noastre în Spațiul Schengen, nici în privința ameliorării raportului MCV și nici în privința redistribuirii fiscale a resurselor financiare europene.

Guvernarea USL ar trebui să știe că marea familie europeană s-a fondat și continuă să se bazeze pe cooperare, pe negociere și pe înțelegerea reciprocă a propriilor interese, pe democrație și pe respectarea valorilor statului de drept, în scopul realizării obiectivelor naționale și europene comune.

Tot domnii de la USL ar trebui să știe că amânările succesive ale aderării noastre la Spațiul Schengen nu pot fi imputate Uniunii Europene, ci politicii aventuroase a USL din vara anului 2012, când, în numai câteva zile, au batjocorit legi și instituții fundamentale ale democrației, creând panică pe un întreg continent. Nici ultimul raport MCV nu ar fi fost cel mai îngrijorător dintre toate cele elaborate pe România dacă USL nu ar încerca să-și subordoneze justiția, să o sfideze prin domnul Voiculescu și nu ar construi, la doar 2 luni de la alegerile generale, superimunități pentru parlamentarii care au mari probleme cu legea penală.

În privința alocărilor bugetare europene, trebuie să le spun domnilor de la USL că România va avea oportunitatea de a accesa și mai mulți bani în perioada 2014–2020, fonduri ce au crescut până la 40 de miliarde de euro, în condiții de recesiune economică și de reduceri bugetare importante pentru statele membre contributoare.

Însă demagogia domnului Ponta nu poate fi trecută cu vederea, pentru că nu ține nici de foame și nici nu aduce beneficii României. Astfel că l-aș întreba pe domnul Ponta, care în scurt timp trebuie să facă în fața românilor bilanțul unui an de mandat ca prim-ministru, adică jumătate din mandatul guvernării PDL fără PSD, de ce bocește că nu a primit și mai mulți bani europeni din moment ce, de când este prim-ministru, nu a accesat un euro din cei disponibili în prezent?

„Guvernul USL repară greșelile fostelor guverne ale PDL în privința fondurilor europene”

Guvernul USL demonstrează încă de anul trecut, când a intrat prima dată la guvernare, că face eforturi serioase pentru a repune pe făgașul normal programele europene aflate în derulare, dar stopate de către Comisia Europeană din cauza greșelilor din timpul guvernărilor PDL. În acest sens, USL și-a făcut o prioritate din deblocarea programelor europene, stopate din cauza neregulilor semnalate între anii 2009 și 2011, în timpul guvernelor Boc.

În această privință, se poate constata că rezultatele eforturilor depuse de către miniștrii de resort din Cabinetul Ponta nu au întârziat să apară: după deblocarea Programului Operațional Sectorial pe Mediu încă din luna decembrie 2012 – care fusese blocat deoarece, în anul 2010, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, aflat sub oblăduirea liderului PDL Ioan Oltean, a avut în derulare proiecte suspectate de fraudă –, a urmat acum deblocarea unuia dintre cele mai importante programe europene derulate de țara noastră, POSDRU, iar din luna martie va fi deblocat și Programul Operațional Regional, stopat în perioada în care doamna Elena Udrea era ministru.

Comisia Europeană a decis suspendarea POSDRU la începutul lunii august 2012 ca urmare a gravelor deficiențe identificate de către Comisie în privința modului în care au fost accesate și administrate fondurile europene în perioada atât de lăudatelor guverne Boc de către domnul Băsescu.

Acum Comisia Europeană a decis deblocarea POSDRU ca urmare a rezultatelor pozitive constatate în urma misiunii de audit din perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2013, dar vor fi aplicate unele corecții financiare temporare de 25%. Acest program european înseamnă pentru România aproximativ 3,4 miliarde de euro, numai în zilele următoare urmând a fi efectuate plăți de 148 milioane de euro, aferente cererilor de rambursare depuse în luna decembrie 2012.

Însă Guvernul USL nu se va opri aici cu aceste demersuri, ci va continua eforturile de deblocare a fondurilor europene, dar, mai ales, de găsire a celor mai bune soluții pentru a putea crește cât mai rapid gradul de absorbție a acestora. Ca și în cazul POSDRU, acțiuni similare sunt derulate în cazul celorlalte programe presuspendate: Transporturi, Programul Operațional Regional și Creșterea Competitivității. USL are ca prioritate mărirea gradului de absorbție a fondurilor europene, motiv pentru care cea mai mare creștere a bugetului de anul acesta vizează cofinanțarea programelor europene, unde am adăugat 4 miliarde de lei.

## „O agricultură bolnavă?”

Agricultura reprezintă domeniul de activitate care, punând în valoare posibilitățile de care dispune cu ajutorul statului și al Uniunii Europene, poate ajuta la înlăturarea efectelor crizei economice și financiare prelungite, poate asigura securitatea alimentară a populației și poate contribui la salvarea României.

După cum este cunoscut, în prezent, agricultura este dezorganizată, terenurile producătorilor agricoli sunt parcelate în mai multe locații și producția este foarte redusă, în comparație cu celelalte țări europene. De asemenea, cea mai mare parte din necesarul de produse agroalimentare se importă, mărind an de an datoria externă a țării.

După unele calcule, în ultimele două decenii s-au alocat agriculturii peste 20 miliarde de euro, fără să se facă progrese în creșterea producției, în sporirea productivității muncii și a eficienței economice. Anual, rămân necultivate milioane de hectare de teren agricol, fiind acoperite cu buruieni pe întinderi nesfârșite, lăsând impresii deplorabile. Am întrebat mai mulți țărani, de ce au loc asemenea fenomene, care nu se întâlneau nici în timpul războiului. Mi s-a răspuns: nu avem bani pentru a plăti costul aratului, însămânțatului și al lucrărilor de întreținere, iar la recoltare, speculanții și șmecherii ne umilesc cu prețuri derizorii care nu acoperă costurile efectuate. Uneori suntem puși în situația să folosim produsele, porumbul, grâul, drept combustibil, laptele de la bovine să-l dăm la porci, iar animalele, vacile, vițeii și porcii, să le vindem pe prețuri de nimic, îmbogățind speculanții, în timp ce noi rămânem cu pierderea și sărăcia.

Prin realizarea unui proiect de redresare a agriculturii, prin stimularea irigațiilor, prin realizarea cadastrului și a comasării și prin stimularea producției agricole și a valorificării ei, pe bază de contracte și de credite, s-ar crea condițiile unui nivel decent de trai în România.

„USL creează cadrul perfect pentru xenofobie”

Revin de această dată cu un exemplu de concluzie internațională asupra modului în care merg lucrurile în România, din nefericire încă o dată sub conotație negativă, iar eu, ca român și ca reprezentant al diasporei, sunt jignit de modul în care actuala putere și atitudinea sa antieuropeană creează cadrul perfect pentru ca țările UE și cei din afara granițelor, în general, să nu ne acorde aproape niciodată prezumția de nevinovăție înainte de sentința finală.

Recentul și faimosul episod cu carnea de cal este doar un motiv suplimentar ca România să fie în continuare denigrată. Libertatea de circulație a mărfurilor, care în teorie aduce de la sine un mare avantaj economic, poate fi sursa unor acuze extrem de grave, mai ales când relațiile cu țările membre UE par a se degrada pe zi ce trece, de când Guvernul Ponta a preluat conducerea. Iar când lanțul de încredere care leagă între ele toate instituțiile și țările europene se rupe, indiferent a cui este vina, întreaga uniune are de suferit, însă, chiar și așa, vina este aruncată tot asupra celor care încă nu au reușit să urmeze criticile și indicațiile raportului MCV.

Trebuie să realizăm faptul că de data aceasta am avut norocul de a ieși nevinovați din povestea cărnii de cal, pentru că, dacă s-ar fi dovedit că una dintre instituțiile din țara noastră a fost mituită pentru a pune o ștampilă de conformitate acolo unde nu ar fi trebuit, scandalul la nivel european și poate chiar mondial ar fi fost imens, iar imaginea României ar fi fost atacată mult mai dur decât în momentul de față. Însă, repet, acesta este doar un test pe care l-am trecut cu brio. Problema neîncrederii din cauza raportului MCV și a încercărilor USL de abolire a statului de drept încă

îi împiedică pe românii din străinătate să fie văzuți ca niște oameni onești, muncitori, cu valori adevărate.

Într-adevăr, omul nu ar trebui judecat după locul de unde provine, însă practica este departe de teorie, iar domnul Ponta împreună cu actualii reprezentanți ai puterii ajută nespus de mult atitudinea xenofobă a unor țări membre UE. Este timpul să acceptați că modul în care diaspora este privită în afara granițelor este o consecință directă a nealinierii profunde la reguli de bun-simț, precum: pedepsirea plagiatului (mai ales la nivel înalt), ridicarea imunității unor infractori cu titulatură de parlamentari sau renunțarea la critici nefondate referitoare la bugetul european, în special atunci când Guvernul țării tale nu este în stare să absoarbă fonduri și să atragă investiții.

„Ziua Mondială a Dreptății Sociale”

În noiembrie 2007, la cea de a 62-a întrunire a Adunării Generale a ONU, s-a stabilit ca în fiecare an la 20 februarie să fie marcată Ziua Mondială a Dreptății Sociale, iar celebrarea a început cu anul 2009.

Alte instituții și organisme internaționale s-au alăturat acestui demers, printre care și Organizația Internațională a Muncii, care a adoptat Declarația privind justiția socială pentru o globalizate echitabilă. Statele membre ONU au fost invitate să respecte principiile ce reprezintă valorile fundamentale ce asigură existența și dezvoltarea armonioasă a societăților, enunțate în cadrul Summitului Internațional pentru Dezvoltare Socială, dreptatea socială, solidaritatea, egalitatea de șanse.

Dincolo de summituri și declarații există realitatea care ne înconjoară: oameni care trăiesc precum strămoșii lor de acum câteva mii de ani și alții care sunt în era zborurilor cosmice și se bucură de cele mai noi descoperiri științifice, oameni care visează să aibă ce alții aruncă, oameni care luptă să supraviețuiască, oameni pentru care apa și hrana zilnică sunt scopul suprem și oameni mai bogați decât multe state. Am putea spune că am construit o societate dreaptă? Mă tem că nu, dar putem să luptăm s-o facem. Aceasta este cea mai mare dintre provocările umanității în general, dar și a fiecărui stat în parte.

Uniunea Europeană, preocupată de eradicarea sărăciei, de promovarea unui mediu de lucru decent, de egalitatea între sexe și de acces fără restricții la bunăstarea socială și justiție, a adoptat strategii de dezvoltare socială și dezvoltare durabilă. Țara noastră, ca stat membru UE, a aderat la aceste strategii și trebuie să le pună în aplicare pentru a recupera diferențele ce ne separă de cele mai înaintate state europene.

Îndepărtarea nedreptăților și a inegalităților sociale trebuie să fie un obiectiv al României pentru cetățenii săi, acest obiectiv nu trebuie asumat pentru că ne cere cineva din afară. Dreptatea socială, democrația și statul de drept în sine există pentru oameni.

Cu toții dorim să trecem cu bine peste criza economică, peste celelalte provocări ce ne așteaptă și ca românii să o ducă mai bine, de aceea vă chem să ne unim și împreună să lucrăm pentru dreptate socială, solidaritate și egalitate de șanse!

„Festivalul Olimpic al Tineretului European 2013”

Ieri s-a dat startul celei mai mari competiții sportive organizate vreodată în România. Vor fi șase zile olimpice care se desfășoară la nivel european, atât din punctul de vedere al reprezentării, cât și din punct de vedere organizatoric.

Constituirea Comitetului de Organizare a FOTE 2013 a avut loc la sfârșitul lunii februarie a anului 2009, după închiderea celei de-a XI-a ediții a festivalului care s-a desfășurat în Polonia.

Salut deschiderea Festivalului Olimpic al Tineretului European care are loc la sfârșitul a patru ani de dorință și voință, în special ale guvernelor anterioare Guvernului Ponta. Așa a fost să fie, dar cu toții trebuie să fim convinși că a meritat.

Au existat dorința din mândria de a găzdui o asemenea competiție, care poate fi promotorul unor alte asemenea evenimente, și voința decidenților, de la începutul acestui drum, de a investi în infrastructura sportivă, turistică și rutieră, acte ce au condus astăzi la deschiderea cu fruntea sus a acestui festival.

Așadar, a fost nevoie de foarte multe pentru a ajunge să dăm importanța cuvenită sportului, în general, și sporturilor de iarnă, în special. Pentru toate acestea trebuie să mulțumim tuturor artizanilor care au făcut posibilă finalizarea lucrărilor și federațiilor sportive naționale pentru efortul depus în slujba sportului.

Nu este suficient să ne bucurăm și să fim mândri, trebuie să vedem, dincolo de însemnătatea evenimentului, invitația noastră, a tuturor, adresată tinerilor de a face sport pentru a reprezenta România la competiții de tineret cu un număr cât mai mare de sportivi, dar și pentru a aduce în conștiința acestora semnificația mișcării într-un cadru organizat.

În încheiere, dat fiind faptul că ne aflăm în mijlocul desfășurării unei competiții sportive de iarnă, doresc să atrag atenția Guvernului Ponta asupra necesității dezvoltării domeniilor schiabile din România, a căror realizare are puternice implicații economico-sociale, punând un accent important pe finalizarea investițiilor în domeniile schiabile din Valea Jiului, pentru a organiza, în viitor, și în această zonă, competiții europene și mondiale de anvergură. Cu siguranță acestea vor aduce locuitorilor Văii Jiului locuri de muncă, resurse financiare și speranța unei vieți pe care o merită.

„Revizuirea Constituției – o promisiune respectată și o modalitate democratică de adoptare”

În campania electorală pentru alegerile parlamentare, una dintre promisiunile USL (care, de fapt, se regăsea de mai mult timp și în proiectul Programului de guvernare al USL, dat publicității anterior campaniei electorale) s-a referit la revizuirea Constituției.

Ieri, luni, 18 februarie, această promisiune electorală a devenit realitate prin decizia luată de conducerea USL de înființare a unui Forum Constituțional, a calendarului de funcționare a acestui organism, precum și a calendarului de lucru al Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea Constituției.

Această declarație politică nu are rolul de a saluta faptul că se respectă o promisiune electorală – în fapt, respectarea promisiunilor electorale reprezintă a obligație a partidelor componente ale USL –, ci are rolul de a sublinia faptul că zona politicului, reprezentată prin Guvern, partide, Parlament, colaborează cu reprezentanții societății civile, ține cont de sugestiile electoratului în operațiunea de modificare a Legii fundamentale.

Da, prin înființarea Forumului Constituțional, în mapele parlamentarilor din comisia specială vor ajunge propuneri și sugestii de revizuire a Constituției venite direct de la cetățeni, fie individual, fie grupați în asociații profesionale, sindicale sau organizații nonguvernamentale.

Modul de lucru ales de USL este, iată, total diferit față de modul în care fosta putere a încercat să modifice Constituția.

Să facem un apel la memorie. În 2011, fără să se consulte cu cineva, Guvernul Boc a trimis la Administrația Prezidențială un proiect de modificare a Constituției, făcut pe genunchi, și în care se insista pe marota propagandistică a PDL, Parlament unicameral, mizându-se pe rezultatul unui referendum consultativ, organizat de Traian Băsescu în 2009 pentru a-și spori șansele de conservare a funcției de președinte. Ce a urmat se știe: Traian Băsescu, fără a avea drept de legiferare, a modificat masiv Proiectul de revizuire a Constituției, în special în sensul întăririi rolului și poziției președintelui, și l-a transmis Parlamentului. Aici, în luna aprilie a anului 2012, s-a înregistrat o mascaradă de zile mari, proiectul fiind adoptat în Comisia juridică într-o formulă cu cinci membri din totalul celor 23. Pe 22 mai 2012, deputații PSD și PNL, aflați în majoritate, susținuți și de deputații UDMR și ai minorităților naționale, au reușit să împiedice în plen o dezbatere abuzivă și neconstituțională a proiectului de revizuire și au reușit retrimiterea lui la comisie unde a fost blocat.

„Regionalizarea României”

Regionalizarea României este absolut necesară, chiar dacă ea ar presupune și anumite costuri suplimentare.

Trebuie să se înțeleagă că Uniunea Europeană va aloca fondurile din bugetul 2014–2020 pe acest tip de organizare teritorială, și nu pe cel de până acum. În consecință, regionalizarea este mai mult decât o necesitate, ea este obligatorie. Nu este opțiunea României, ci o realitate incontestabilă, ținând cont că tot mai multe țări europene accesează fondurile sub această formă de organizare administrativă.

Sunt destui politicieni care duc în eroare populația susținând, în mod eronat, că prin regionalizare plata taxelor și a impozitelor, dar și obținerea unor documente oficiale ar impune deplasarea la reședința de regiune. Neadevărat. Din contră, multe dintre atribuțiile care revin acum prefecturii sau consiliului județean vor fi soluționate la nivelul primăriilor sau al consiliilor locale. Mai trebuie spus că, în urma regionalizării, activitatea de la nivelul județelor nu dispare, deci nu este vorba de schimbarea documentelor administrative.

Și eu împărtășesc punctul de vedere al celor care susțin că numărul de regiuni trebuie suprapus pe cele 8 agenții de dezvoltare regională. Orice tip de organizare cu mai mult sau mai puțin de 8 regiuni nu ar duce decât la o dispută aprinsă între actualii lideri județeni, fiecare dorindu-și reședința de regiune cu sau fără argumente.

Ca unul care locuiesc în regiunea Nord-Est, aș propune ca centrul regional să fie stabilit în municipiul Roman. Argumentul forte pentru această propunere îl constituie faptul că 5 dintre cele 6 județe (Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui, Neamț) sunt obligate să traverseze acest municipiu, iar cel de-al șaselea, Bacăul, aflat la mică distanță, beneficiază de o infrastructură bună până la Roman (E85, 4 benzi).

În ceea ce privește alegerea organelor de conducere de la nivel regional, sunt convins că singura modalitate ar fi prin participarea la vot a tuturor aleșilor locali (consilieri locali și județeni, primari și președinți ai consiliilor județene). Concret, în regiunea N-E ar participa la luarea deciziilor aproximativ 7.300 de aleși locali și județeni. Rezonabil, nu?

„Ambasadorii României”

Zilele acestea, dacă mai era nevoie, am mai primit o lecție de onoare, de profesionalism, de muncă și de dăruire.

Filmul românesc „Poziția copilului” a câștigat la Berlin Ursul de Aur. Este un moment maiestuos pentru țara noastră.

De ce spun că am primit o lecție? Nu e o noutate pentru nimeni faptul că regimul condus de Președintele României

ne-a transformat în oaia neagră a Europei. În acest peisaj în care, ca urmare a politicii nesăbuite promovate de acest personaj, auzim mereu numai lucruri rele despre România și despre români, iată că, în fapt, situația este total diferită.

Fie că e vorba de fraudă, și nu cred că se cuvine să mai detaliez astăzi cazul jignitor al cărnii de cal, fie că vorbim despre cazuri de violență din Europa, în care prima dată sunt considerați vinovați din oficiu românii, fie că vorbim despre tineri români care sunt nevoiți să își schimbe naționalitatea pentru a obține un loc de muncă, toate acestea sunt rezultatele urii, învrăjbirii și răutății promovate de către cel care s-a vrut „reformistul” României.

Din fericire, iată că românii ne demonstrează, zilnic, că sunt un popor de oameni talentați, care prin muncă și prin dăruire pot face lucruri mărețe. Un astfel de exemplu este filmul „Poziția copilului”, regizat de Călin Netzer, cel care a câștigat Ursul de Aur pentru cel mai bun film, la cea de-a 63-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

Este un moment istoric, fiind primul lungmetraj românesc care câștigă acest premiu, iar regizorul Călin Peter Netzer și producătorul Ada Solomon merită aprecierea noastră.

Acest premiu are darul de a ne aduce aminte de zecile de tineri care obțin pentru România premii la olimpiadele internaționale și care, cu modestia lor, ne dau de fiecare dată lecții de viață, ne amintesc cine suntem.

Să nu uităm de o altă serie de români, cei care fac cinste țării noastre la competițiile sportive internaționale, care își sacrifică tinerețea pentru a construi o imagine țării noastre, pentru a ne face să ne tresară inima când auzim cântându-se imnul României pe cele mai înalte podiumuri. Un astfel de caz este și Alin Moldoveanu, care este o adevărată mândrie a Vrancei.

„Ipocrizie, cinism și dublă măsură – marca PDL”

Rolul constructiv al opoziției într-un regim democratic este garanția faptului că acel regim se va păstra democratic. Însă nu este deloc ușor, în opoziție fiind, să poți adopta un asemenea rol nobil, mai ales atunci când, din comoditate, din neștiință, din plictiseală sau doar din dorința de a te afla în treabă, este mai la îndemână să adopți o atitudine populistă gen „câinii latră, ursul trece, dar cel puțin prin lătratul lor se fac și ei auziți”.

Cum altfel să interpretăm atitudinea PDL care, după ce a tăiat pensii, salarii, indemnizații pentru mame și pentru persoane cu dizabilități, în disprețul românilor și așa încercați de vremurile grele, a venit prin reprezentanții săi în Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și, în numele unei opoziții de fațadă la tot ceea ce înseamnă inițiativă USL, și-a permis să bată cu pumnul în masă și să atragă atenția că propunerea USL de indexare a punctului de pensie de la 732,1 lei la 762,1 lei este prea mică, propunând în schimb, în mod ipocrit, o valoare de 769,44 lei, ca urmare a unor așa-zise calcule matematice? Oare unde o fi fost matematica guvernelor PDL atunci când au blocat și au tăiat orice speranță a românilor de a trăi decent? La Cotroceni? Că la Palatul Victoria sau pe Strada Izvor, unde avea majorități fabricate, altele erau prioritățile...

Nu, domnilor și doamnelor de la PDL, nu dau deloc bine astfel de încercări cinice de a vă afla în opoziție la tot ceea ce este sub marca USL, mai ales după o serie de guverne dezastruoase și de tristă amintire, ca cele ale domnilor Boc și Ungureanu, pe care le-ați girat sau le-ați acceptat la ordinul Cotroceniului! Un minimum de decență spune că cei care au dus la situația deplorabilă a pensionarilor în ultimii 8 ani trebuie să se abțină de la discuții inutile, gratuite și din start fără sorți de izbândă. Populiștii PDL strigă „Guvernarea USL este populistă!” într-o încercare patetică de a face opoziție.

Însă guvernarea USL, tsunamiului USL, generat de votul masiv din decembrie 2012, și-a propus să redea demnitatea unor categorii socioprofesionale de cetățeni care și-au exercitat dreptul de vot, un drept fundamental într-un regim democratic. PNL, în cadrul guvernării USL, dorește repararea nedreptăților pricinuite de guvernările PDL și redarea demnității unor categorii de cetățeni care și-au făcut datoria față de țară. Guvernele PDL au atacat cu dispreț memoria trecutului acelor persoane care, aflate în activitate, și-au plătit dările la stat, au susținut la vremea lor bugetele de pensii, asigurări sociale și de sănătate, iar acum așteaptă să beneficieze de un drept pe care îl merită, acela de a avea o pensie din care să-și ducă bătrânețile.

„Opriți morțile suspecte din spitalele românești!”

Cazurile de decese nefirești survenite în spitalele autohtone se înmulțesc alarmant în ultima perioadă. După tragedia de la Iași, când o femeie, mamă a șase copii, a murit după o intervenție chirurgicală de mărire a sânilor, a fost rândul județului Brăila să se confrunte cu un astfel de caz dramatic. O femeie de 36 ani, din Brăila, care se afla în comă după ce i s-a efectuat o operație de liposucție la o clinică privată din municipiul Galați, a murit zilele trecute la spitalul

județean din oraș. Tânăra a făcut o operație de liposucție la o clinică privată și la trei zile de la aceasta s-a simțit foarte rău, a ajuns în comă cu insuficiență multiplă de organ și a decedat la Spitalul Județean Galați.

Creșterea numărului cazurilor de acest gen este îngrijorătoare pentru medicina românească și cred că recentele decese survenite în urma unor intervenții relativ simple este în măsură să îngrijoreze și conducerea Ministerului Sănătății.

Nu cu foarte mult timp în urmă, alte două cazuri au oripilat opinia publică din România: moartea unei gravide de 30 de ani, care a fost ciopârțită de un medic din Târgu Jiu, acuzat de malpraxis, și cazul fetiței de 4 ani care a murit într-un spital din Capitală, aparent din cauza unei doze de paracetamol. Acestea au fost doar două dintre cazurile care au scandalizat România în ultimii ani, pentru care nu s-au găsit nici vinovați, nici răspunsuri...

În aceste condiții, consider că ministrul sănătății, Gheorghe Eugen Nicolăescu, ar trebui să răspundă în fața opiniei publice unor întrebări pertinente: din ce cauză apar asemenea evenimente tragice în spitalele românești, precum și care este numărul exact al situațiilor de malpraxis dovedite în ultimii ani, atât în România, cât și în județul Brăila, și ce măsuri s-au luat împotriva celor vinovați.

Până la răspunsurile care vor fi date de ministrul sănătății, este clar pentru toată lumea că sistemul medical autohton se află în pragul colapsului, pe fondul închiderii a zeci de spitale și al exodului masiv al medicilor români în străinătate. Crunta realitate este aceea că în spitalele românești continuă să existe cazuri incredibile, continuă să se moară cu zile, iar până la însănătoșirea sistemului vom mai avea destule cazuri de malpraxis...

După alegerile parlamentare, Traian Băsescu spunea în bășcălie – nu ironic, ironia fiind apanajul oamenilor inteligenți – că avem în Parlament 588 de înțelepți. Pentru că mă număr și eu printre acești „înțelepți”, îmi place să cred că nu voi fi pus în situația celor din zicala: „un prost aruncă o piatră în apă și 588 de înțelepți se străduiesc să o scoată”.

Câteva dintre ideile enunțate în această declarație ar putea fi „piatra” din zicala amintită.

Se vorbește prea mult și fără argumente despre superimunitatea parlamentarilor din noul Statut al acestora.

Pentru faptul că s-a prelungit perioada în care parlamentarul poate contesta decizia de incompatibilitate de la 15 zile la 45 de zile nu putem vorbi despre o superimunitate. Populiștii au o asemenea abordare, spunând că astfel parlamentarii se deosebesc de ceilalți aleși. Așa și este. Parlamentul se deosebește de un consiliu local, fiind „organul reprezentativ suprem al poporului român”. Este evident că un parlamentar este mult mai expus unor abuzuri politico-juridice decât un ales local. Prelungirea perioadei de contestare, în cazul parlamentarilor, este pe deplin justificată. Pe cine deranjează că un parlamentar dovedit incompatibil își pierde mandatul după 45 de zile, și nu după 15?

Cine vrea să se afle în treabă, aruncă o asemenea „piatră”!

Traian Băsescu are memorie scurtă. Uită că 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea sa și că a scăpat „ca prin urechile acului”, tocmai pentru că, la modul cel mai laș cu putință, și-a îndemnat susținătorii să nu meargă la vot. Acum ne anunță cu vitejie că la o nouă suspendare ar ieși la bătaie, chemând electoratul la vot. Ce poți spune despre un asemenea președinte?

După cum ne comunică Traian Băsescu, se pare că Papa i-ar fi transmis „Să fii mai bun!”. Cred că mai degrabă trebuia să-i transmită: „Să nu fii caraghios!”

„Nimeni nu este mai presus de lege!”

„România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (...)

Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (...)

Teritoriul României este inalienabil.

Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. (...)

Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. (...)

România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. (...)

Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români. (...)

Drapelul României este tricolor. (...)

Ziua națională a României este 1 Decembrie.

Imnul național al României este «Deșteaptă-te, române!»”

Este obligația noastră, a tuturor, să respectăm Constituția pentru că, așa cum se intitulează declarația mea politică, nimeni nu este mai presus de lege!

Ziua de 20 februarie 2013 se dorește a fi un moment istoric, marchează cei 157 de ani de libertate formală a comunității rome și un prilej de a lansa un apel de alăturare a eforturilor tuturor oficialităților și instituțiilor specializate în problematica comunităților rome în sprijinul acestora. Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială a romilor atârnă încă mai greu decât orice inițiative de integrare a romilor luate în decursul celor 157 de ani de la dezrobire.

În calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, mă văd nevoit să constat că marginalizarea și excluderea socială a romilor, timp de 157 de ani, au creat un important decalaj socioeconomic între populația majoritară și minoritatea romă, generând o așa-numită „cultură a sărăciei”. Lipsa drepturilor civile și politice depline a sedimentat stigmatul identitar și a adâncit decalajele socioeconomice dintre romi și populația majoritară.

Este timpul ca romii, împreună cu instituțiile responsabile, să regândească Strategia pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, care datează din 2001 (!), pentru abolirea _de facto_ a acestei culturi a sărăciei.

Personal, încurajez întărirea solidarității dintre romi pe toate planurile, precum și creșterea eforturilor instituționale la toate nivelurile, pentru a înlesni accesul comunităților de romi la mijloacele sociopolitice și materiale de ridicare a standardului de trai al acestora.

Totodată, alături de celelalte organizații neguvernamentale ale societății civile rome, am în vedere apărarea drepturilor romilor în calitatea lor de cetățeni europeni, în vederea garantării egalității lor de șanse în Europa și a accesului deplin al romilor la resursele naționale și europene de dezvoltare individuale și colective. Partida Romilor Pro-Europa pe care o conduc are și va continua să aibă ca obiective: creșterea democrației participative în rândurile romilor, alocarea de resurse reale în vederea implementărilor politicilor publice în sprijinul comunităților de romi, influențarea autorităților statului în vederea externalizării politicilor publice ce vizează romii, modernizarea comunităților tradiționale și continuarea politicii de ridicare a unei tinere elite intelectuale din rândurile etniei noastre.

„Olimpism pe pământ românesc”

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a omagia efortul organizatorilor și sportivitatea participanților la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), eveniment sportiv ce se derulează în aceste zile în țara noastră.

FOTE este o competiție multisport destinată sportivilor juniori cu vârste între 14 și 18 ani. Este organizat de Asociația Comitetelor Olimpice Europene (EOC) – ce reunește 49 de comitete naționale –, în cooperare cu federațiile sportive, și se desfășoară sub egida Comitetului Internațional Olimpic (CIO).

Jacques Rogge, actualul președinte al CIO, este autorul și fondatorul Jocurilor Olimpice „mici”, pentru tineret, la începutul anilor 1990. Olimpiada „mică” a Sporturilor de vară a avut premiera la Bruxelles (Belgia), în anul 1991, iar cea a sporturilor de iarnă a urmat doi ani mai târziu, în Aosta (Italia), sub vechiul nume: Zilele Olimpice Europene ale Tinerilor (EYOD).

FOTE se organizează în fiecare an impar, iar fiecare an de organizare conține o ediție de iarnă și una de vară.

Ediția de iarnă din acest an, a 11-a, a fost încredințată spre organizare României, iar orașul-gazdă este Brașovul.

Patrick Joseph Hickey (președintele Comitetului Olimpic European), Octavian Morariu (președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român) și George Scripcaru (președintele Comitetului de Organizare al FOTE 2013 și primar al municipiului Brașov) au semnat, în cadrul reuniunii de la Soci (Federația Rusă) din 23–24 noiembrie 2011, scrisorile adresate tuturor comitetelor olimpice europene prin care acestea au fost invitate să înceapă pregătirile pentru competiția organizată în România. De atunci, Guvernul României a investit aproximativ 400 de milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și sportive necesare organizării competiției sportive. Printre facilitățile dezvoltate se numără extinderea domeniilor schiabile din Valea Prahovei cu peste 40 de kilometri, construirea unei trambuline olimpice pentru sărituri cu schiurile și a anexelor (instalații de transport, tribune, parcări și altele), amenajarea a două trasee de biatlon cu utilizare permanentă iarnă–vară, construirea a trei instalații noi de transport pe cablu, construirea a două patinoare noi, dotarea cu instalații de înzăpezire artificială a tuturor pârtiilor și amenajarea unui lac de acumulare pentru înzăpezire.

„Autostrada minciunii și a speranței”

Să fii ministru nu înseamnă să ocupi un scaun călduț și să conduci un minister în funcție de propriile tale mofturi sau să alegi să faci un proiect de importanță națională în funcție de culoarea mapei și dacă îți convine cum este formulat numele acestuia.

Acum câteva zile, în direct la televiziunea publică, domnul ministru Dan Șova ne-a încântat cu o nouă declarație, explicându-ne faptul că unul dintre cele mai mari proiecte ale României nu are șanse să se pună în mișcare deoarece el nu este un mare fan al acestuia, respectiv Autostrada Iași–Târgu-Mureș.

Pentru cei care nu cunosc acest subiect, au trecut aproape 8 ani de zile de când ideea unei autostrăzi a prins contur datorită celui mai mare fan al acestui proiect, domnul ministru Relu Fenechiu, colegul dumneavoastră de alianță, domnule ministru, pe care tocmai l-ați văduvit de cele mai importante proiecte și de cele mai semnificative fonduri.

Se pare că domnul Fenechiu și-a găsit nașul, deoarece acum, după atâția ani de promisiuni, de hărți desenate și de planuri făcute, actualul ministru al transporturilor a rămas cu buza umflată, șuntat fiind chiar de propriii săi colegi de alianță. E bine să te lauzi că te-ai gândit să faci o autostradă, însă să o și faci e și mai bine.

În ciuda ambițiilor sisifice ale domnului Fenechiu, care s-a chinuit atât de mulți ani să ajungă ministru ca să-și vadă visul împlinit, le aduc aminte celor doi protagoniști faptul că acest proiect a prins contur datorită guvernării PDL.

În urmă cu exact un an, datorită PDL, și mai exact fostului ministru al transporturilor, Alexandru Nazare, Comisia Europeană a inclus traseul Târgu-Mureș–Iași–Ungheni în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Astfel, s-a decis că Autostrada Iași–Târgu-Mureș este un proiect de relevanță regională, reprezentând un coridor de dezvoltare pentru zona nordică a României, care va consolida interconectarea

viitoare a Republicii Moldova la principalele coridoare europene și care va conecta două state membre, România și Ungaria, cu doi vecini importanți, Republica Moldova și Ucraina, și va scurta, totodată, ruta europeană Est-Vest la nivel de autostradă cu peste 300 de km.

„137 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși”

Astăzi sărbătorim 137 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, a cărui operă este un simbol al valorilor naționale și universale.

Astăzi sărbătorim, prin Constantin Brâncuși, un moment de întâlnire între marile culturi ale lumii. Cred că aceasta este ideea asupra căreia trebuie să ne concentrăm cu atenție. Ca țară membră a Uniunii Europene, România trebuie să-și găsească locul în această diversitate a unei Europe culturale.

Constantin Brâncuși este un mare artist național, cu care ne mândrim în toată lumea. Operele sale sunt prezentate în expozițiile din Paris, Viena, Bruxelles, New York, Londra, precum și în alte orașe din Europa și din Statele Unite ale Americii. Turiști din toată lumea pot vizita reconstituirea Atelierului Brâncuși de la Centre national d’art et de culture Georges Pompidou din Paris.

România se mândrește cu ansamblul monumental ridicat la Târgu Jiu, din care fac parte celebrele opere „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit”. Monument închinat eroilor, ansamblul de la Târgu Jiu este un simbol al sacrificiului, un mesaj că lumea se construiește cu efort și muncă, exprimat superb de însuși Constantin Brâncuși: „De ce am conceput (Coloana infinitului) în romburi? Pentru că nu poți merge în sus lin, liniștit, ci suind pe trepte, pe care le desăvârșim prin munca și energia noastră. Aceste trepte prezintă urcușuri și coborâșuri. Și nu isprăvim niciodată!”

Mesajul pe care îl adresez în această zi aniversară este acela că avem nevoie de valori în toate domeniile pentru ca România să meargă mai departe, să facem progrese și pentru a reduce decalajele față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Românii au dreptul să trăiască la standarde ridicate, să circule liber pe tot continentul, să trăiască și să muncească în UE la fel ca ceilalți cetățeni europeni. Trebuie să înțelegem că numai prin muncă, educație și valori putem atinge aceste deziderate.

România încă trebuie să facă progrese pentru a fi o țară cu adevărat competitivă la nivel european și internațional. De aceea avem nevoie de specialiști în toate domeniile de activitate: IT, economie, educație, agricultură, sănătate, justiție, administrație publică etc. și de politicieni competenți și responsabili. Ca tânăr politician, le adresez un mesaj îndeosebi tinerilor români, pe care-i încurajez să investească masiv în educația și în pregătirea lor, pentru a fi pregătiți și competitivi pentru o Românie și o Europă în schimbare, în continuă dezvoltare, la care ei trebuie să contribuie prin valorificarea întregului lor potențial.

„Deblocarea programelor europene de către Guvernul USL și creșterea ratei de absorbție a fondurilor, pași esențiali pentru susținerea economiei României”

Așa cum am demonstrat și anul trecut, de când am intrat la guvernare, dar și după câștigarea zdrobitoare a celor două campanii electorale, cea pentru alegerile locale și cea pentru cele parlamentare, ceea ce am promis electoratului reprezintă pentru noi, cei din USL, nu doar vorbe în vânt, menite să fie date uitării imediat după vot – așa cum obișnuiau să procedeze guvernanții PDL –, ci reale deziderate, care sunt îndeplinite pas cu pas într-un ritm cât mai decent!

USL înțelege să-și respecte promisiunile încă din primele sale luni de guvernare și să rezolve sau să repare rapid cât mai multe dintre problemele generate pe bandă rulantă, în cei aproape patru ani de guvernare PDL!

Deși am repurtat un succes imens, poate amețitor pentru alte vremuri sau pentru unele mentalități politice, suntem conștienți de faptul că oamenii nu ne-au votat pe noi, membrii USL, într-un mod covârșitor doar ca să se confrunte cu aceeași minciună continuă sau ca să fie alimentați cu scenarii fanteziste în loc de fapte concrete!

De la reîntregirea salariilor bugetarilor, de la repararea nedreptăților incalificabile făcute mamelor și persoanelor cu handicap sau însoțitorilor acestora, de la eliminarea ilegalităților flagrante comise împotriva drepturilor garantate ale pensionarilor și până la deblocarea programelor europene, toate acestea reprezintă ținte atinse de noi în doar câteva luni de guvernare USL!

Una dintre cele mai dificile probleme statuate de guvernele PDL este blocarea în lanț a programelor europene, fapt care a avut rolul nefast de a pune economia României în mare dificultate! De aceea, USL și-a stabilit printre prioritățile de prim rang deblocarea urgentă a acestor programe.

Astfel, Guvernul USL continuă să deblocheze programele europene stopate din cauza neregulilor constatate între anii 2009 și 2011. În acest sens, Comisia Europeană a decis deblocarea POSDRU, cu aplicarea unor corecții financiare temporare de 25%, ca urmare a rezultatelor pozitive constatate în urma misiunii de audit din perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2013.

„Bugetul 2013 – spre un buget al dezvoltării sustenabile, construite cu pași mărunți, dar siguri”

Oamenii, înainte de orice planuri mărețe; asumarea responsabilității onorării unor promisiuni punctuale din campania electorală; asumarea responsabilității de către fiecare dintre noi pentru aducerea contribuției la îmbunătățirea situației în care ne aflăm cu toții; crearea bazelor pentru o dezvoltare ulterioară sănătoasă economic și administrativ – acestea sunt elementele-cheie pe care le vedem trasate în bugetul de stat 2013, propus de Guvernul USL și aprobat de Parlament, în ciuda împotrivirii PDL. Critici pot exista, evident, ca față de orice lucru perfectibil. Acesta este un buget ce derivă din realitățile nu foarte plăcute în care ne aflăm în această perioadă grea din punct de vedere financiar și economic, nu doar pentru România ca țară sau ca stat membru al Uniunii Europene, ci pentru întreaga comunitate economico-politică mondială la care, vrând-nevrând, suntem conectați și noi.

Dacă este să privim în trecut, avem de efectuat câteva reparații materiale și morale față de categorii socioprofesionale afectate de politicile guvernării PDL.

Dacă este să privim spre viitor, avem de perfecționat, în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, colectarea taxelor și impozitelor, folosirea diverselor instrumente de generare a veniturilor la bugetele locale și la cel național, echilibrarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, fie la nivel central, fie la nivelul administrațiilor locale. Se impune o mai bună utilizare a resurselor de care România generos dispune.

În prezent, este de evitat să cădem în patima celor care caută vina și se eschivează astfel de la asumarea responsabilității luării unor decizii care sunt sortite a nu-i mulțumi pe toți. Miniștrii responsabili din Cabinetul Ponta au reușit să facă. Este ceea ce își asumă adevărații oameni de stat.

Înainte de toate, trebuie să fim conștienți că nu putem merge la război cu o armată flămândă, iar războiul nostru, al tuturor, cu criza continuă, indiferent în ce poziție ne aflăm: privilegiați ai sorții, nevoiași, antreprenori, liber-profesioniști sau asistați de diferite categorii (copii, vârstnici, suferinzi sau persoane ieșite din câmpul muncii), angajați la privat sau bugetari.

După transpunerea în Legea bugetului de stat pe anul 2013 a promisiunilor legate de pensii, de salarii, de utilizarea responsabilă a banilor publici, precum și a angajamentelor asumate în fața partenerilor internaționali, Guvernul USL abordează rapid și hotărât un nou obiectiv anunțat în 2012 – revizuirea Constituției.

Experiența politică a României postdecembriste a demonstrat că există neconcordanțe între „cum este redactat” textul constituțional, „cum este citit” și mai ales „cum este aplicat”. Cele mai multe probleme au apărut în cadrul puterii executive, reprezentată în Constituție de președinte și premier, un dualism de multe ori ineficient, cu accente critice mai ales în timpul mandatelor actualului președinte, Traian Băsescu.

Unii analiști consideră că de vină nu este actul fundamental, așa cum este redactat, ci firea actualului președinte-jucător, care a transformat instituția prezidențială într-un instrument de implicare politică, ba în viața partidelor, ba a instituțiilor publice, pe unele dintre ele aservindu-le și implicându-le de asemenea în luptă. Alții spun că acest lucru a fost posibil din cauza suficientelor „portițe” din Constituție care i-au permis președintelui Băsescu o prestație politică controversată, la limita și cu încălcarea literei constituționale.

Ca atare, clarificarea raporturilor constituționale din sânul puterii executive este una dintre prioritățile Comisiei de revizuire a Constituției, înființată de curând prin hotărâre a Parlamentului, sub conducerea președintelui Senatului, Crin Antonescu.

Urmează tema regionalizării, care trebuie inserată în Legea fundamentală, pentru ca regiunile să aibă statutul constituțional și european ce le permite să absoarbă fondurile comunitare puse la dispoziție de Uniunea Europeană începând cu 2014. Bineînțeles, Comisia va aborda și acele subiecte neclare din textul actual al Constituției, vizând drepturile omului, traseismul politic, celelalte puteri ale statului.

Guvernul USL și majoritatea parlamentară care îl susține dovedesc că această revizuire este abordată serios, transparent, cu implicarea societății civile în cadrul Forumului Constituțional și a tuturor forțelor politice parlamentare în cadrul Comisiei de revizuire, spre deosebire de Guvernul Boc și Traian Băsescu, care au preferat în 2010 varianta executivă a revizuirii, îngropând-o totodată.

„Agricultura – prioritate politică a Uniunii Europene”

În cadrul conferinței „Talks about Agriculture” la care a participat, printre alții, și Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, una din temele de discuție a fost necesitatea direcționării banilor europeni către plățile asiguratoare ale culturilor pentru calamitate de secetă sau inundații, în vederea inițierii unui cadru legislativ adecvat, care să ofere mediul propice pentru crearea unor fonduri de stat sau mixte, cu participarea producătorilor și a asiguratorilor privați.

O legislație în acest domeniu devine imperios necesară, dacă ne raportăm la soluțiile țărilor din sudul Uniunii Europene: Portugalia, Spania, Franța, Italia, unde apar destul de des astfel de situații de secetă sau de inundații. În cazul acestor state există un sistem care gestionează un fond creat de stat sau un fond mixt, inclusiv cu participarea producătorilor agricoli și a firmelor de asigurare care iau prime de asigurare.

După 2014, o parte din aceste costuri pentru culturile calamitate ar putea fi acoperite din fondurile de dezvoltare rurală în sensul că, dacă există un astfel de fond mutual, creat de exemplu de o asociație de producători, în situații de calamitate, la o sumă plătită de acest fond mutual la un euro s-ar putea suplimenta din programul de dezvoltare rurală cu un procent de 60–70% bani europeni. „Fondul ar plăti un euro și agricultorul ar primi 1,60 euro”, a subliniat Dacian Cioloș.

În ceea ce privește România, legat de sistemul de asigurare contra calamităților, lipsa unei legi care să înlocuiască Legea nr. 381/2002, care a fost abrogată, este un punct slab și cred chiar că poate să coste bugetul de stat mult mai mult decât l-ar costa dacă ar exista o legislație în perspectiva asta. Începând cu anul 2014, se vor finanța fonduri mutuale, fonduri constituite de stat sau mixte care să compenseze astfel de pierderi în situații de calamitate, situații în care asigurările private nu compensează. În acest sens, agricultorii români ar putea beneficia, pentru conectarea la infrastructura de irigații, de finanțare europeană nerambursabilă atât prin Fondul de dezvoltare rurală, cât și din fondurile structurale.

„Bugetul este unul pentru dezvoltare și bunăstare, nu de austeritate”

De la bun început vreau să spun că în acest an nu vor fi introduse taxe noi, ceea ce este foarte important pentru populație. În schimb, Guvernul a stabilit introducerea unei taxe speciale pentru societățile care exploatează resurse naturale și aplicarea unei noi forme a impozitului agricol, de o valoare mai mică, dar care să privească un număr mai mare de contribuabili. Bugetul pentru anul 2013 este un buget de dezvoltare, statul cheltuind cu 15 miliarde de lei noi mai mult decât în 2012, ceea ce reprezintă un impuls pentru economie.

Bugetul 2013 introduce reforma investițiilor publice, axată pe trecerea tuturor investițiilor eligibile pentru bani europeni pe finanțarea din fonduri europene și asigurarea finanțării de la bugetul de stat pentru acele investiții care pot fi finalizate în acest an. Astfel, cele mai mari creșteri ale bugetului sunt înregistrate pentru cofinanțarea fondurilor europene, deoarece anul acesta urmează să fie deblocate toate aceste fonduri, dar și la Ministerul Sănătății, unde 3,5 miliarde de lei sunt prevăzuți pentru plata datoriilor la medicamente. Infrastructura va fi principala țintă a fondurilor la dispoziția Guvernului și, în acest sens, mă refer la județul Vâlcea, pe unde va trece Culoarul IV paneuropean. În acest scop, sunt alocate fonduri pentru studiul de fezabilitate și proiectare chiar în acest an, în 2013. De asemenea, pentru 2013 sunt alocați bani pentru studiul de fezabilitate privind calea ferată Vâlcea–Vâlcele.

Așa cum Uniunea Social-Liberală a promis în campania electorală, salariul minim va crește de două ori în acest an, o dată la 750 de lei în februarie, iar apoi la 800 de lei de la 1 iulie. Nu renunțăm la două măsuri pe care le-am promis când eram în opoziție: reducerea TVA la alimente și reducerea CAS la angajator. În acest sens, în a doua jumătate a anului, vom încerca să aplicăm un proiect-pilot de reducere a TVA la pâine, care, dacă va fi de succes, va fi extins și la alte categorii de produse alimentare. Avem nevoie însă de corectitudinea cetățenilor și a agenților economici pentru ca implementarea acestui proiect să fie de succes, iar încasările la bugetul de stat să crească, ceea ce va permite extinderea lui.

„Resuscitarea inutilă”

Eșecurile masive suferite de către băsismul românesc în ultimul an – pierderea puterii guvernamentale (adică accesul la sacul cu miliarde al bugetului de stat), șuturile primite din partea populației la alegerile locale și parlamentare, precum și milioanele de oameni care la referendum i-au zis „la revedere” tatălui băsismului, chiar dacă acesta, ajutat de cozi de topor din România, precum și de deloc dezinteresații săi prieteni din Ungaria ori UE, se ține cu ghearele și cu dinții, cu ultimele puteri, de scaunul de la Cotroceni – au adus ultimul partid rămas portocaliu la un nivel atât de scăzut în ochii românilor, încât a fost la un pas de a nu mai intra în Parlament, luând-o pe calea PNȚCD-ului.

După cum era și normal, eșecurile pomenite au băgat PDL-ul într-un proces de metamorfoză. În mod la fel de normal, această formațiune politică ar trebui să renască, devenind, cum ar fi logic, un partid serios, european (într-un mod ceva mai prizabil decât varianta portocalie), care să înceapă să reprezinte și el un segment semnificativ din populația țării. Din păcate, oferta alternativă la conducerea actuală a PDL nu este altceva decât, cum bine observă poporul român, o înlocuire a tusei cu junghiul. Ce nu realizează oamenii de la vârful acestui partid este că măcar primele trei niveluri superioare de organizare s-au compromis politic atât de tare, încât simpla prezență a lor pe micile ecrane îl irită până la refuz pe orice cetățean onest al acestei țări. Ca partid, fără „pepinieră” ești mort.

Cineva ar putea spune că nu este treaba noastră să ne băgăm în politica internă a unui alt partid, mai ales că acesta este aflat actualmente într-o binemeritată pauză de putere. Din păcate, adevărul nu este acesta, întrucât nu ne poate fi indiferent alături de cine ducem România înainte. Electoratul românesc, cum bine se cunoaște, este și de stânga, și de dreapta, și de centru, iar toate aceste curente au reprezentanții lor în Parlament, trimiși să facă treabă pentru cei care și-au pus încrederea în ei. Scopul acestei trimiteri în Legislativul țării – prea adesea uitat sau neînțeles de către mulți politicieni – este ca România să meargă înainte: indiferent de drumul ales, de stânga, de centru ori de dreapta, acesta trebuie să fie mereu înainte. Astfel încât un parlamentar responsabil nu poate sta impasibil când este vorba de alegerea partenerului de drum, deoarece nu-i poate fi indiferent dacă la aceeași caleașcă trag toți caii înainte, și cei din stânga, și cei din dreapta, ori dacă aceia din dreapta sunt frâne, stau pe loc sau chiar dau îndărăt.

„Ușor cu steagul pe scări...”

Spre marele nostru regret, vedem că politica maghiară se face, în ultimele săptămâni, pe spatele românilor și în defavoarea lor. Totul a început de la un steag, așa-zis al „Ținutului Secuiesc”, după care moare de grijă (nu de drum lung!) orice iredentist care se respectă. Este interesant cum țara vecină de la vest nu moare de dragul cetățenilor maghiari de naționalitate română, cum moare de dragul cetățenilor români de naționalitate secui, care atât de mult au fost respectați în istorie de către maghiari încât, de-a lungul vremilor, secuii au luptat de partea lui Mihai Viteazul și a oricărui voievod român ce ar fi dat vreun semn că luptă pentru dezrobirea Transilvaniei de sub oricare altă stăpânire decât cea română, adică acea care și-a menținut de milenii traiul pe meleagurile de dincolo de Carpați.

Este interesant cum Ungaria reușește să atârne un steag pe clădirea Parlamentului budapestan, pretinzând că aparține unei minorități maghiare, de vreme ce singura legătură între unguri și secui e limba, și aceea impusă sub amenințarea sabiei.

Din partea noastră, în țara lor pot atârna pe clădirea Parlamentului ce poftesc: steagul secuiesc (interesant totuși că steagurile secuiești arborate depășesc numărul de secui înregistrat la recensământ, daʼ ce mai contează când cauți neapărat sămânță de scandal?), fața de masă de la picnic, tricoul galben al Turului Franței, batista Desdemonei ori opinca lui Bivolaru; sunt liberi să o facă. Însă rău este că deja se pune problema la nivel oficial, fie că este vorba despre familia ambasadorului Ungariei la București ori de secretarul de stat Németh, a autonomiei teritoriale pentru minoritatea maghiară din România. Declarațiile domnului Zsolt Németh sunt inacceptabile și contravin spiritului de bună vecinătate și Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România și Ungaria, așa că le respingem cu fermitate, aceste declarații inamicale putând repede inflama spiritele mai mult decât este permis pentru relațiile bilaterale, chiar dacă este vorba de o campanie electorală. După cum la fel de nepermise și cel puțin indecente, dacă nu chiar mai mult decât atât, sunt „propunerile” venite dinspre partea maghiară cum că să ne schimbăm noi Constituția și legile țării noastre ca să le convină lor.

„Justiția românească, încotro?”

Tot mai mult și tot mai des se întâmplă, în ultima perioadă, să aflăm prin intermediul mass-media noutăți deloc liniștitoare din domeniul justiției. Cu atât mai rău este faptul că majoritatea acestor știri vin din zona controlată de către Traian Băsescu: Curtea Constituțională, Consiliul Suprem al Magistraturii, Direcția Națională Anticorupție și alte arii în care procentul de inși cu nașu-n suflet este îngrijorător de crescut.

Iată de ce, în următoarea perioadă, când se va lucra la alcătuirea noii Constituții, aceste lucruri trebuie avute în vedere ca, dacă nu se pot eradica, măcar o majoritate semnificativă de abuzuri și exercitări ale liberului-arbitru venite din partea polițiștilor, procurorilor și judecătorilor să fie eliminate, introducându-se chiar pedepse severe pentru cei care le comit sau măcar încearcă, întrucât nu mai este de acceptat în societatea românească, europeană, a secolului XXI, ca un polițist, procuror ori judecător să strâmbe legea cum vrea el, s-o interpreteze cum îi convine. O lege trebuie nu să fie interpretată de către cei care sunt plătiți de societate să o aplice; asta o fac normele metodologice. Ei trebuie să aibă grijă ca legea să fie respectată aidoma, atât în litera, cât și în spiritul ei.

În plus, trebuie avut în vedere ca spiritul legii să fie luat în calcul în judecata magistraților cu aceeași importanță ca și litera legii, întrucât aplicarea mecanică a literei legii, dublată de o înțelegere precară sau chiar absentă a spiritului legii, din comoditate, nepricepere ori din diverse interese, a început să umple pușcăriile până la refuz cu nevinovați și să ofere CEDO posibilitatea să oblige statul român la despăgubiri din ce în ce mai mari și mai multe.

Pe de altă parte, este inadmisibil ca în aceeași speță, în aceleași condiții de probatoriu, pe aceleași legi în vigoare, o instanță să dea achitarea, iar o alta să decidă ani grei de pușcărie – una din ele greșește grav și trebuie să plătească! În plus, trebuie depuse eforturi tot mai mari ca să scoatem justiția de sub influența politicului, singurul care să mai aibă tangență prin sarcinile de serviciu cu aceasta să fie, cum este normal în orice stat civilizat, ministrul justiției, nu președintele. Și asta pentru că nu este normal să lași atribuții din domeniul juridic la nivelul președintelui, chiar dacă acesta este cel care se ocupă de CSAT, iar exemplele triste din ultimii 8 ani au arătat cât de nociv poate fi acest fapt, întrucât, orbit de putere, el poate crea o rețea de tip mafiot greu de demantelat, mai ales când partenerii noștri externi sunt atât de sensibili pe acest subiect, ei neputându-și imagina că acest lucru este posibil într-un stat de drept membru al UE și reacționând, de altfel, ca atare. Din păcate, prin intermediul funcției prezidențiale, a trebuit ca tocmai țara noastră să le ofere această neplăcută experiență, cea a unei justiții virusate...

„Alocările bugetare pentru România, din cadrul Consiliului European, demonstrează că maximul pentru Traian Băsescu este minimul pentru România”

Aș dori să îmi exprim astăzi poziția referitoare la deciziile importante luate săptămâna trecută în cadrul Consiliului European privind alocările bugetare pentru perioada 2014–2020.

Traian Băsescu, cel care a reprezentat România la acest Consiliu, susține că România a obținut cu 6 miliarde de euro mai mult pentru următorul exercițiu financiar, adică 39,88 miliarde de euro. Aș vrea să fac o precizare referitoare la această viziune a domnului președinte, și anume că toate acestea se întâmplă în condițiile în care Comisia Europeană a avansat Consiliului o propunere de alocare a 48 de miliarde de euro pentru țara noastră. Avem într-adevăr cu 18% în plus față de perioada anterioară, 2007–2014, însă trebuie să ne raportăm și la dimensiunea relativ mică a bugetului care ne-a fost alocat atunci.

În 2007, din poziția de stat proaspăt intrat în UE, alocările bugetare pentru România fuseseră deja stabilite în perioada în care încă nu aveam statutul de stat membru. Acest lucru ne-a pus evident pe o poziție defavorizată în ceea ce privește alocarea banilor, fiind nevoiți să acceptăm suma care ne-a fost alocată din oficiu.

Așadar, chiar dacă pe hârtie e vorba de o creștere de la 33,5 miliarde de euro (2007–2014) la 39,8 miliarde (2014–2020), e nevoie să privim lucrurile mai adânc, să analizăm și situația din spatele acestor cifre.

Președintele își asumă în mod nemeritat creșterile bugetare din urma unor negocieri firești, făcând comparație cu suma pe care a primit-o România la momentul aderării. Ce nu își asumă președintele în fața românilor este tocmai faptul că România nu a ajuns nici măcar acum, în 2013, să obțină suma care i-a fost alocată Poloniei în 2007, și anume 68 de miliarde de euro. Nu își asumă, prin urmare, întreaga gamă de lucruri care a dus la infirmarea așteptărilor UE față de capacitatea României de absorbție a fondurilor europene. În cifre, este vorba de o rată de absorbție de doar 11,47% până în momentul de față. În fapte, este vorba de toate acele lucruri care au dus la această cifră: o slabă administrare a fondurilor în România, începând cu ghidurile elaborate în stil defectuos, continuând cu oameni numiți în cadrul organismelor intermediare pe alte criterii decât cele de competență și ajungând până la dezastrele de la capitolul licitații publice.

## **Doamna Maria Dragomir:**

„Redați oamenilor sărmani posibilitatea accesului gratuit la informații despre sănătatea și viața lor!”

Sunt un specialist în probleme de agricultură, iar activitatea mea se desfășoară, de peste 30 de ani, în spațiul rural. Cunosc foarte bine problemele oamenilor de la țară, atât de ignorate de conducătorii politici și dinainte de, dar și de după 1989.

Venirea mea în Parlament am considerat-o și o consider ca pe o misiune primită din partea locuitorilor satului românesc, iar de la tribuna înaltă a Parlamentului României voi aborda, voi prezenta și voi căuta să găsim împreună soluții pentru satul românesc și țăranul din România.

Între multele probleme cu care se confruntă oamenii din satul românesc, una este de o actualitate stringentă, eu confruntându-mă, în fiecare sat și comună în care mă deplasez, cu numeroase probleme ale persoanelor care mă abordează special, prezentându-mi doleanța lor comună și extrem de actuală. Mai ales oamenii în vârstă îmi prezintă cu lacrimi în ochi situația în care se găsesc și care poate fi rezolvată cu ușurință printr-o înțelegere politică a partidelor aflate în Parlamentul României.

Despre ce este vorba? Îngrijirea sănătății reprezintă o problemă reală pentru toți locuitorii României, dar mai ales pentru cei care trăiesc în spațiul rural. Numeroase sate sunt lipsite de un medic generalist, ca să nu mai vorbim de un specialist, iar acolo unde există medici, accesul la consultații este destul de dificil atât din punct de vedere material, dar și din punctul de vedere al capacității medicilor de a putea dialoga, tot timpul, cu fiecare potențial bolnav.

În acest context, a existat în România o televiziune care aloca zeci de ore de emisiuni care cuprindeau sfaturi ale medicului, informații pentru pacienți, ba, mai mult, prin intermediul telefoanelor în direct, oferea consultații gratuite tuturor potențialilor bolnavi din toată România. Este vorba despre televiziunea OTV care, pe lângă bine-cunoscuta și comentata emisiune „Dan Diaconescu Direct”, cuprindea zeci de ore de emisiuni dedicate bolnavilor, sfaturi ale multor specialiști, atât din domeniul medicinei generaliste, dar și din al medicinei naturiste, oferind sfaturi gratuite și soluții

Stimați colegi,

Am rugămintea să luați loc.

Țin să vă anunț că din totalul celor 412 deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 291. Sunt absenți 120, din care 17 participă la alte acțiuni parlamentare.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise la ordinea de zi.

7. O să încep cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2012 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, această inițiativă urmează a fi dezbătută în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni deputați,

Prezentul act normativ reglementează acordarea cadrelor medicale universitare titulare în instituțiile de învățământ superior medical, medico-dentar și farmaceutic uman a titlului de specialist și, respectiv, de primar la înființarea unei noi specialități medicale, medico-dentare sau farmaceutice.

Prin aceste reglementări se urmărește accesul cadrelor didactice universitare la concursurile de ocupare a funcțiilor didactice de predare în domeniul de formare a noii specialități, desemnarea echipelor de formatori în domeniul specialității nou-înființate, respectiv a coordonatorilor și îndrumătorilor, responsabililor de formare în rezidențiat, permițând astfel derularea programelor de rezidențiat, asigurarea componenței comisiilor de examinare instituite la examenele de obținere a titlului de specialist și, respectiv, a gradului de primar în specialitatea nou-înființată și, nu în ultimul rând, formarea numărului optim de medici specialiști necesari asigurării stării de sănătate a populației.

În raport cu cele menționate, Ministerul Sănătății susține adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul președinta Comisiei pentru sănătate, doamna Rodica Nassar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Comisiei pentru muncă și protecție socială, precum și punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării, astfel cum rezultă din cuprinsul notei de fundamentare, cadrelor didactice universitare titulare în instituțiile de învățământ superior medical, medico-dentar și farmaceutic-uman, prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) și art. 15, a titlului de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist și, respectiv, a gradului de medic primar, medic

dentist primar sau farmacist primar, după caz, la înființarea unei noi specialități medicale, medico-dentare sau farmaceutice.

Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2012 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, în forma înaintată de către Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva? Vă rog, doamna Drăghici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consider că această reglementare care intervine în actul normativ care va fi supus votului nostru aduce o îmbunătățire a sistemului de rezidențiat și, respectiv, a mecanismelor prin care se atestă titlul de medic specialist, de medic primar în specialitate și acesta este motivul pentru care grupul nostru susține această inițiativă legislativă pe care vă invităm să o votați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamna deputat.

## Bună dimineața!

Camelia Bogdănici, Grupul parlamentar al PDL.

Susținem Proiectul de lege care are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 18 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, în sensul acordării cadrelor didactice universitare titulare din facultățile de medicină dentară și farmacie a titlului de medic specialist, respectiv, primar, și de farmacist primar, în sensul că altfel sunt cadre didactice care ar deveni propriii lor rezidenți.

Deci este o lege benefică. Mulțumim.

Da. Vă mulțumesc. Cine mai dorește? Vă rog, domnule Ciuhodaru.

Din punctul meu de vedere, această lege este discriminatorie. Sunt atâția tineri medici care vor să devină rezidenți și specialiști în România și constatăm că este suficient să fii pila cuiva printr-o universitate ca să-ți obții titlul de specialist.

Nu vom fi pentru acest proiect de lege și credem că o nouă lege a rezidențiatului se impune în acest moment în România. Așa că nu văd de ce unii ar trebui să aibă condiții speciale, vedem că se fac specialiști peste noapte în diverse domenii, fără a-și face stagiile și examenele, iar alții să stea și să plece din România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, doamna Drăghici. Cu calm, vă rog, nu vă enervați!

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru informarea dumneavoastră, aș vrea să vă spun că acești medici specialiști nu vor fi privați de stagiile pe care urmează să le desfășoare în toate specialitățile.

Deci ceea ce a spus antevorbitorul meu este eronat și de aceea trebuie să susținem această inițiativă legislativă în interesul universităților și, respectiv, al medicilor care prestează activitate medicală și universitară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai dorește cineva? Vă rog, domnule Tinel. O chestiune de procedură, bănuiesc.

Domnule președinte,

Voiam să vă reamintesc că Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbateri generale, prevede clar că fiecare grup parlamentar are o singură intervenție pentru un singur om.

Ieri, președintele Camerei Deputaților ne-a refuzat, Grupului parlamentar al PDL, intervenția pe procedură, să știți, la unele dezbateri ale unor acte normative și cred că ar trebui să fim consecvenți.

Altfel, înțeleg că atunci când se schimbă conducerea temporară a Camerei, se schimbă și regulamentul și nu cred că dă bine la media și la populație.

Reveniți la procedură. Vă mulțumesc, domnule Tinel.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulțumesc.

Trecem direct la poziția 19.

Avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei, domnul... Vă rog.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În unanimitate de voturi, Comisia juridică propune adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, cu amendamentele din anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc frumos.

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva din partea grupurilor parlamentare, vă rog?

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cred că acest proiect de lege este extrem de important, în primul rând pentru că statele vecine nouă, membre ale Uniunii Europene, atât Ungaria, cât și Bulgaria, și-au revizuit legislația internă în materie de cetățenie și o acordă pe criteriu etnic, motiv pentru care solicit procedură să votăm fiecare amendament din acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă referiți la amendamentele admise, da? Da.

Așa vom proceda.

Dacă nu mai dorește altcineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare, trecem la amendamentele admise.

Dacă la punctul 1 al amendamentelor admise aveți observații?

Nu sunt. Punctul 2.

Dacă aveți observații? Nu sunt.

Punctul 3? Nu sunt.

Punctul 4?

Nu sunt.

Punctul 5?

Nu sunt.

Atât, punctul 5.

Mai aveți observații? La ce aveți observații?

Am trecut, fiți atenți și dumneavoastră!

Dumneavoastră ați cerut, eu am citit disciplinat totul. Îmi pare rău.

Proiectul de lege trece la votul final.

Următorul proiect de lege, de la punctul 20, este Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei? Vă rog, domnule Dobre. Din partea...? Procedură. Vă rog.

## Domnule președinte,

Avem următoarea rugăminte: la solicitarea domnului ministru Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, să retrimitem la comisie acest proiect de lege.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/28.II.2013

E un minister nou-înființat. Trebuie să fie o consultare și cu ministrul de resort. Noi vom acorda o atenție sporită diasporei și colaborării cu concetățenii noștri din diaspora. De aceea, propunerea noastră este să fie retrimis la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

E propunerea Grupului PNL.

V-ați însușit propunerea ministrului. Am înțeles.

Următorul proiect de lege, la punctul 21, Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii române.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Din partea inițiatorilor.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul Știrbu.

Da. Vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale... Vă rog, domnule...

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Consider că acest proiect este extrem de important în primul rând pentru că, după cel de Al Doilea Război Mondial, peste patru milioane de români au fost lipsiți de dreptul de a se exprima în limba română, mă refer aici la românii din Basarabia și Bucovina. După destrămarea Imperiului Sovietic, românii de la Chișinău și Cernăuți au declarat ziua de 31 august drept Ziua limbii române.

Cred că așa cum Franța a fost ultimul stat care a adoptat o legislație în domeniul francofoniei, cred că ar fi extraordinar de bine să aducem și noi un omagiu limbii române, prin instituirea acestei zile pe data de 31 august, motiv pentru care subliniez că Grupul Partidului Democrat Liberal va vota pentru acest proiect.

Mulțumesc.

## Bună dimineața!

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind instituirea Zilei limbii române.

Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii române a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa PL-x 771 din 19 decembrie 2011 și a fost înregistrat la comisie cu nr. 30/490 din 20.XII.2011.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu acest proiect de lege, în procedură obișnuită, spre avizare, fiind trimis Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și Comisiei juridice, care au avizat favorabil proiectul de lege.

Punctul de vedere al Guvernului, emis cu adresa nr. 2.368 din 23.X.2011, susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor de la punctul 2.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de lege privind instituirea Zilei limbii române, cu amendamentele anexate.

În redactarea raportului, comisia a ținut cont de punctul de vedere al Guvernului care susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a hotărât cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului să-și mențină punctul de vedere exprimat în raportul inițial și să propună plenului adoptarea Proiectului de lege privind instituirea Zilei limbii române, cu amendamentele anexate.

Prezentul raport înlocuiește raportul distribuit inițial.

Domnule președinte, propun un minut dezbateri generale și două minute pentru amendamente.

Vă mulțumesc. Domnul Varujan Pambuccian.

Mulțumesc, domnule președinte. Evident, vom vota și salutăm acest proiect de lege. Ceea ce voiam să spun este că ar fi bine ca Ziua limbii române să fie în fiecare zi și pentru toți. Și să fie și...

Din punctul de vedere al gramaticii, vă referiți...

...mai studiată. Pentru că nu putem decât să considerăm că e trist că „decât 20 de oameni s-a riscat să semneze proiectul acesta de lege”. Ar fi foarte bine să devină și un criteriu de selectare a celor care scriu sau vorbesc în limba română, pentru că fraza pe care am spus-o adineauri o auzim din ce în ce mai des în mass-media și asta arată și halul în care este școala și halul în care poate să devină societatea, pentru că ajungi... – nu că ajungi, așa se întâmplă –, nu poți să gândești în abstracții, ci într-o limbă. Și atunci gândești așa cum ești în stare să vorbești.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Pâslaru.

Se pregătește domnul Calimente.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere faptul că în Comisia de cultură acest proiect a fost avizat favorabil, având în vedere faptul că și punctul de vedere al Guvernului susține adoptarea acestui proiect, și noi propunem ca acest proiect să se...

Susținem adoptarea Proiectului de lege privind instituirea Zilei limbii române.

Vă mulțumesc.

Domnul Calimente, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că este un proiect de lege foarte important și, pentru că îl consider foarte important, n-am să spun decât ce spunea poetul în urmă cu un veac și ceva: „Urmașilor mei Văcărești/Las vouă moștenire/Creșterea limbii românești/ Și-a patriei cinstire”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule Calimente. Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul?

Nu doresc nici din partea PP-DD-ului și nici a UDMR-ului. Trecem la amendamentele admise.

Dacă la punctul 1 aveți observații? Nu sunt.

Punctul 2? Nu sunt. Punctul 3? Nu sunt. Nu sunt observații. Proiectul de lege merge la votul final. Vă mulțumesc.

22. Următoarea propunere legislativă, la punctul 22, se referă la modificarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Vă rog, din partea comisiei, domnul Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să vă exprim în același timp și punctul de vedere al grupului nostru, al Partidului Social Democrat, dar și punctul de vedere ale inițiatorului, colegul nostru, domnul deputat Mihai Tudose.

Deoarece mai sunt intervenții de făcut în corpul legii, iar modificările pe care le viza colegul nostru la completarea Legii nr. 260/2008 nu asigurau funcționalitatea acestui act normativ așa cum ne-am fi dorit, v-aș ruga frumos, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să retrimiteți la comisie acest proiect legislativ, cu un termen de două săptămâni.

Da. Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Toader.

Și grupul nostru este de acord cu retrimiterea, dar vreau să fac un amendament la ceea ce a spus colegul nostru.

Deci nu trebuie modificat, că ceea ce propune colegul nostru, să se stabilească primele de asigurare în funcție de ce cataclisme și inundații au fost în anul anterior, vă dați seama că este inoperabil.

Cred că cea mai bună soluție este fie s-o întoarceți, fie respinsă.

Așa cum este legea, cel puțin clarifică și creează un fond de solidaritate.

Deci nu modificăm, ci trebuie să rămână așa cum este.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva?

Dacă nu,

Vă mulțumesc.

23. La punctul 23 avem un Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului.

Vă rog, domnule Toader.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu prezint un raport al comisiei din legislatura trecută. Are 42 de pagini, dar am făcut o sinteză, cu scuze colegilor care au fost înainte în comisie. Și am să încerc să-l prezint cât mai succint.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, comisia și-a desfășurat activitatea în cadrul celor 54 de ședințe în plen stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei.

În semestrul I al anului 2012 s-au înregistrat în evidența comisiei un număr de 359 de petiții și au fost acordate 31 de audiențe cetățenilor.

Din totalul petițiilor înregistrate în perioada de referință, pe rolul comisiei un număr de 73 de petiții au vizat probleme legate de justiție, respectiv săvârșirea unor posibile abuzuri de către magistrați, procurori și judecători, pe parcursul desfășurării actului de justiție.

Având în vedere că prin natura lor aspectele sesizate nu puteau fi documentate de comisie, s-au solicitat, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte relații în legătură cu problemele ce formau obiectul petițiilor.

În primul semestru al anului 2012 s-au adresat comisiei 63 de petenți și grupuri de petenți, reclamând diferite aspecte din sfera problematicii sociale, înregistrându-se astfel una din cele mai ridicate ponderi din legislatura 2008–2012.

Memoriile prin care se sesizează erori în calculul drepturilor de pensie, atât la stabilire, cât și la revizuirea acestora, au reprezentat o pondere semnificativă. De asemenea, s-a remarcat o creștere majoră a numărului petițiilor adresate comisiei de către pensionarii militari, atât în nume propriu, cât și prin intermediul diferitelor forme asociative.

Unificarea legislației în domeniul pensiilor publice, precum și diferitele dificultăți practice întâmpinate în procesul de recalculare și de revizuire a pensiilor militarilor au constituit un prilej de nemulțumire în rândul acestor categorii profesionale, care se manifestă în continuare și astăzi. Comisia a constatat faptul că drepturile bănești cuvenite conform legii persoanelor cu handicap și asistenților personali au fost achitate cu întârziere, chiar timp de mai multe luni de zile, bugetele locale se dovedesc în cazul unor comunități locale a fi total insuficiente. De aceea, se impune cu adevărat o reformă a administrației locale, nu numai o regionalizare, așa cum e titulatura celor care intenționează s-o modifice.

Vă rog. Cine mai dorește? Vă rog, domnule...

Domnule președinte, Stimați colegi, Aș vrea să fac o singură observație.

N-are nicio legătură cu domnul deputat Toader, care acum este președinte de comisie, referitor la perioada la care s-a prezentat raportul. Am avut un caz, cel puțin neplăcut, dacă nu mai grav.

Un deputat, un coleg de-al nostru din Grupul parlamentar al minorităților naționale, președinte de organizație, a avut din partea unei organizații paralele, așa cum mai apar la unele minorități naționale, o reclamație adresată Biroului permanent în care erau invective extrem de grave la adresa activității organizației respective. Biroul permanent a hotărât trimiterea ei la Comisia de abuzuri, cum e normal, iar Comisia de abuzuri, după studierea acelei documentații, a trimis-o tuturor instituțiilor statului fără ca măcar să-l cheme pe deputatul respectiv și să ceară un punct de vedere vizavi de acest element care a fost creat.

Prin trimiterea ei la toate structurile statului s-a creat și un pic de greutate acestui demers făcut nu știu în ce măsură legal de către cel care, oricum, era interesat să fie împotriva acelei organizații și a reprezentantului ei legitim și a dat greutatea trimiterii acesteia de la Comisia de abuzuri a Camerei Deputaților.

Cred că acest lucru ar trebui să nu se repete și, atunci când oricare dintre noi putem avea o astfel de sesizare la adresa comisiei, cel puțin moral ar fi ca respectivul să fie întrebat care e punctul lui de vedere vizavi de acuzele care au fost făcute.

Eu sunt convins că acest caz a fost un caz singular în legislatura trecută și nu se va mai produce la Comisia de abuzuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule Toader, vă rog.

Da.

Stimați colegi,

Sigur, n-am știut efectiv de această situație, dar, cel puțin în modul în care lucrăm în comisie, toate asemenea petiții care sunt și mai delicate se desfășoară cu audierea celui în cauză și sigur că vom avea totdeauna în vedere... pentru a nu crea o dispută ireală și cel puțin falsă în astfel de situații.

Dacă-mi permiteți, domnule deputat, sigur, eu, dacă pot să cer scuze în numele comisiei, aia este altceva, dar vă promit că pe viitor asemenea situații... și chiar avem o situație în care un coleg de-al nostru a fost sesizat... ne-am comportat ca atare.

Vă mulțumesc, domnule Toader, pentru intervenție. Dacă nu mai aveți alte observații, am luat notă de acest raport.

24. Trecem la punctul următor al ordinii de zi: Proiectul de lege pentru abrogarea art. 1 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Din partea comisiei, vă rog.

Cu unanimitate de voturi, Comisia juridică propune adoptarea Proiectului de lege în forma adoptată de către Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește să ia cineva cuvântul?

Vă rog.

Cornel Comșa, PP-DD. Domnule președinte, Dragi colegi,

M-am uitat atent pe această modificare, este bine-venită. Grupul parlamentar al PP-DD crede că va trebui însă completată cu o adevărată lege a lustrației, pentru că cei care au suferit în regimul comunist, practic, sunt conduși de unii dintre copiii sau descendenții celor care i-au trimis în închisori.

Așadar, PP-DD va avea una dintre inițiativele legislative următoare, o adevărată lege a lustrației, pentru că nu se poate face o modificare punctuală fără a privi în ansamblu ce s-a întâmplat în 50 de ani de comunism în România.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Comșa. Domnule Toader, vă rog.

Vreau oarecum să-i dau un răspuns colegului nostru. A fost o Lege a lustrației, a trecut prin Parlament, Curtea a respins-o. Deci intenția noastră de a avea o astfel de lege, cu toate că, după 23 de ani... dar e bine mai târziu decât niciodată!

Dacă dumneavoastră puteți să aveți o inițiativă care să acopere această problematică și să fie în spiritul Constituției, sigur că o susținem. Dar, vă repetăm, a fost o astfel de lege, a trecut în Parlament și cred că noi, cel puțin, ca parlamentari, la vremea respectivă, am încercat să rezolvăm una din problemele care au stat la geneza situației actuale.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Calimente.

Tot încercăm să facem dreptate oamenilor care 50 de ani au suferit sub comunism. Tot încercăm să ștergem din memorie sau să ne facem că ștergem din memorie atrocitățile care s-au întâmplat. A fost Legea lustrației, așa cum s-a spus, a fost declarată neconstituțională. Avem

CNSAS-ul care se ocupă cu dosarele celor care chipurile au fost sau chiar au fost informatori ai Securității. Dar pe adevărații făptuitori ai atrocităților din anii comunismului nu i-am pus niciodată la index, nici pe ofițeri, nici pe membrii marcanți ai partidului în subordinea cărora, până la urmă, erau și Securitatea, și alte instrumente de opresiune ale regimului.

A mai venit și domnul președinte și a făcut o declarație politică în Parlament, chipurile, o așa-zisă condamnare a comunismului, dar care nu a produs niciun fel de efecte.

Am încercat în două legislaturi să introduc o lege care să condamne comunismul. Mi s-a explicat de către Consiliul Legislativ și de către alte instituții ale statului că nu poate fi condamnat comunismul. Însă foarte curios este că proiectul de lege pe care l-am propus era aproape identic cu proiectul de lege care condamna nazismul și fascismul. Acolo s-a putut, la comunism nu. Poate odată îmi va explica cineva de ce nu se poate și de ce continuăm să vorbim despre cei care au suferit, dar fără să facem nimic.

Vă mulțumesc.

## Da. Vă mulțumesc și eu.

Cine mai dorește să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog, domnule Popa.

Cred că pe chestiune de procedură, bănuiesc, nu?

Păi a vorbit domnul Comșa în numele grupului.

Un minut, domnule președinte, dacă-mi permiteți!

Voiam să spun că sunt de acord cu domnul deputat Calimente, cu mențiunea că liberalii la ultimele alegeri și-au pus pe liste foști informatori ai Securității. Poate că ar fi mai bine ca declarația pe propria răspundere pe care am semnat-o cu toții în dosarul de candidat să fie verificată cu mai multă atenție de instituțiile statului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

25. Următorul proiect pe ordinea de zi este Proiectul de lege privind unele măsuri pentru stimularea comasării terenurilor agricole.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul?

Dacă nu, din partea comisiei, domnul Anton.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deoarece obiectul proiectului de lege înseamnă stimularea comasării terenurilor agricole și presupune bani de la bugetul statului, fiind ajutor de stat, propunem retransmiterea la comisie pentru analiză.

Termen: două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Da. Vă mulțumesc.

Alte poziții la dezbateri generale?

Nefiind,

26. Următorul proiect de lege pe ordinea de zi se referă la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Nu dorește.

Vă rog, domnule Iancu, din partea comisiei.

## Domnule președinte,

Sunt și inițiatorul acestei propuneri legislative, așa că o să comasez punctul de vedere al inițiatorului cu cel al comisiei, spunându-vă, stimați colegi, că acest act normativ ne duce cu gândul la parabola „bananei amare”, pe care îți este suficient să o guști o singură dată ca să-ți dai seama că sunt multe alte aspecte legate de banană.

Așa s-a întâmplat cu fiecare dintre noi, cei care am încercat o singură dată experiența și, dacă vreți, amara experiență a comportamentului prestatorului de servicii din zona service-urilor auto și, ca atare, s-a simțit nevoia, ca urmare a solicitării tuturor posesorilor de automobile, de autoturisme, care au trecut prin această experiență amară, s-a simțit nevoia reglementării acestei activități.

Acest act normativ a parcurs o dată întreaga procedură din cadrul Parlamentului, a fost la vot în sesiunea iunie anul trecut. Dintr-o greșeală, o neatenție, ne spunea la vremea respectivă colegul nostru, domnul deputat Toader, și cred că a fost o neatenție la vremea respectivă, s-a dat un vot negativ din partea PDL și a trebuit să reluăm procedura. Între timp, cred că toată lumea a căzut de acord că în momentul de față, chiar și ministerul, și Registrul Auto Român, și cei care sunt acționari și chiar patroni la service-uri auto au înțeles că este nevoie să avem un act normativ care reglementează acest tip de serviciu către populație, pentru că nu este un serviciu ieftin și nu este un serviciu care să ne fie chiar indiferent.

Prin urmare, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună în unanimitate plenului aprobarea actului normativ, cu amendamente admise. Drept care vă propun două minute la dezbateri generale, un minut pe articole. Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc și eu.

Domnule Toader, vă rog, la dezbateri generale.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Așa este, cu domnul Iancu noi am avut o dezbatere în comisie. A durat cam câțiva ani de zile și asta este o mostră a faptului că, în perioada când noi aveam majoritate, n-am

respins _in corpore_ inițiativele colegilor noștri din opoziție, după calculele mele vreo 73 de inițiative au trecut; sper să acceptați și dumneavoastră cel puțin numărul pe care l-am avut noi în vedere din partea opoziției.

Revenind pe fond, este o lege bună, corectă, sigur, a fost o sincopă la momentul respectiv, fiind spre perioada aceea mai delicată, ea este o inițiativă foarte bună.

Cred că pentru toți cei care suntem „consumatori” de astfel de servicii și am fost și unii dintre noi care a trebuit să folosim tot felul de... până la urmă, de mijloace mici, mai mici sau obiecte care au fost înlocuite absolut din cele vechi și fără posibilitatea de a le verifica... Ne dă posibilitatea cel puțin și obligă service-urile respective să intre într-o economie de piață reală, într-o competiție reală și până la urmă în serviciul clar al cetățeanului.

Deci noi susținem această inițiativă și sperăm să fie aplicată. Sunt niște condiții ceva mai restrictive, dar dacă vrem să fim într-o piață corectă și la un serviciu public, trebuie să îndeplinim și aceste condiții.

## Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Nu.

Trecem la amendamente admise.

Dacă aveți observații la amendamentele admise de la punctul 1?

Domnule Antal, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dar aș fi dorit să intervin la dezbateri generale, 30 de secunde...

Da, vă rog.

...să susțin această propunere, pentru că am participat, așa cum vi s-a povestit aici, împreună cu domnul Toader și cu colegii ani de zile la anumite dezbateri și vă mărturisesc că am rămas stupefiat la un moment dat când am aflat că mașinile noastre, autoturismele de care dispunem, dacă sunt duse de către personalul din cadrul Parlamentului la un service care a câștigat licitația pentru a interveni la anumite autoturisme cu probleme, da, service-ul respectiv... nu știam ce se întâmplă acolo.

Când îl întrebam pe conducătorul auto respectiv, care a plecat cu mașina mea, dar ce s-a făcut, ce s-a modificat, ce s-a schimbat, zice: „Păi, eu nu am avut acces să intru acolo să văd ce fac. Eu am băut o cafea, undeva, acolo, și ei au venit”. Eu trebuia să semnez factura respectivă și din când în când mai apăreau și câteva piese de schimb, așa-zise, care au fost schimbate, dar nu le știa nimeni dacă sunt cele adevărate, dacă din magazia respectivă au fost scoase cele care erau indicate sau s-a întâmplat altceva.

Și vă mărturisesc că asta se întâmplă la nivelul nostru, așa-zis. Probabil că încă această metodă nu a fost în totalitate abandonată și din această cauză este bine-venită această nouă reglementare, pentru că totuși acest service, dacă este corect, este de mare ajutor pentru toată lumea, dar nu riscă nimeni, niciun proprietar sau cineva, cine se duce la aceste service-uri pentru oarecare verificare, să plece cu autoturismul și să nu fie în siguranță.

Așa că, grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la amendamente admise.

Dacă de la punctul 1 la punctul 10 al amendamentelor admise aveți observații?

Nu sunt observații.

Proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulțumesc.

27. Următorul proiect de lege, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește.

Din partea comisiei, domnul Marin Anton, vă rog.

## Domnule președinte,

Deoarece obiectul proiectului de lege este transferul fermelor zootehnice din intravilanul localităților în extravilanul localităților, ceea ce presupune un buget de la bugetul de stat, bani de la bugetul de stat, vă rugăm, pentru o atentă analiză, să îl trimitem din nou la comisie.

Termen de analiză: două săptămâni. Mulțumesc.

Domnul Tinel, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa aparține PSD-ului, să știți. Și în comisia de specialitate, deși Guvernul Boc a respins inițiativa, noi, membrii Grupului parlamentar al PDL, la acea dată am susținut inițiativa pentru că era corectă.

În fond, ea se referă la relocarea societăților comerciale zootehnice din intravilan în extravilan, la solicitarea unităților administrativ-teritoriale sau a proprietarilor, dar pe cheltuiala cuiva, adică a bugetului de stat. Nu poți să spui că o societate comercială zootehnică, dacă acum 15 ani era în extravilan și, între timp, a intrat în intravilan, trebuie desființată. Nu ai cum, este o investiție. Undeva trebuie găsite resurse financiare.

Eu cred că PSD-ul are obligația să susțină acest proiect de act normativ, așa cum l-a susținut atunci când era în opoziție. Faptul că o reîntoarcem la comisie, încă două săptămâni, practic se face anul de când tot discutăm această inițiativă.

Am văzut că și actul normativ anterior, cel legat de comasarea terenurilor, care este foarte important și care este foarte așteptat de fermieri, l-am reîntors la comisie pe același principiu: că atunci eram în opoziție, când l-am susținut, acum suntem la putere, este altceva, trebuie să dăm bani.

Eu cred că nu este corect față de cei care ne-au trimis în Parlament și care ne-au rugat să ne susținem inițiativele parlamentare.

Vă rog să nu susțineți reîntoarcerea la comisie, pentru că soluția agreată cu cei care v-au fost colegi sau vă sunt în continuare colegi în noua legislatură și care sunt inițiatorii actului normativ este corectă, și legislativ, dar și financiar.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PDL nu va susține reîntoarcerea la comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Daea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este lesne de înțeles pentru fiecare care poate observa, în sinteza prezentării ordinii de zi, traseul juridic al acestui act normativ.

Pentru a nu sugruma timpul alocat dezbaterilor, socot că orice detaliu este de prisos, motiv pentru care vă rog să luați în considerare propunerea vicepreședintelui comisiei de specialitate, de retrimitere la comisie. Acolo vom găsi soluțiile tehnice și juridice pentru a promova un act normativ care să fie susținut de plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu.

28. Propunerea legislativă pentru completarea art. 42 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Vă rog, domnule Anton.

Domnule președinte,

Proiectul de lege vizează „Rabla” pentru tractoare. Acesta este obiectul proiectului de lege.

Fiind vorba, iarăși, de bani de la bugetul de stat și întrucât Guvernul dorește să aibă o analiză competentă pe această situație, vă rugăm, din nou, să retrimiteți proiectul de lege la comisie pentru analiză.

Mulțumesc.

Termen: două săptămâni

Domnule Tinel, știu că nu sunteți de acord. Vă rog să spuneți la microfon acest lucru.

Domnule președinte, Aveți un spirit de anticipare extraordinar.

După cum călcați îmi dau seama ce doriți.

Ce voiam să vă spun este că proiectul acesta de act normativ l-ați susținut foarte tare anul trecut, și acum doi ani, și acum trei ani. Este vorba de programul „Primul tractor” sau cunoscut sub numele de „Rabla” la tractoare. Este vorba de acea primă de 17.000 lei pentru achiziționarea unui tractor sau orice alt utilaj agricol, dar nu mai mult de 40% din valoarea utilajului respectiv.

El este foarte așteptat și mă îndoiesc că dintr-o dată Guvernul dumneavoastră nu are bani.

Este inițiativa dumneavoastră, a PSD-ului, să știți! Nu este inițiativa PDL-ului. Iar el este așteptat.

Faptul că o să întoarceți – eu cam știu care este treaba în comisia de specialitate acum, cu majoritatea dumneavoastră –, o să le respingeți, și mă îndoiesc că actele acestea normative, odată respinse, mai pot intra în sesiunea aceasta pe ordinea de zi.

Ele sunt foarte așteptate și aș dori să nu-l respingeți pe acesta. Eu cred că Guvernul are posibilitatea să demareze acest proiect „Primul tractor” sau „Rabla” la tractoare.

Grupul parlamentar al PDL nu va susține reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de act normativ.

Domnule Radu Popa, vă rog, la problema cu „Rabla” la tractoare.

## **Domnul Radu Mihai Popa:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Cu toată înțelegerea și cu toată prietenia față de domnul deputat Anton – giurgiuvean de-al meu –, eu am învățat în ultimii 10 ani de la politicieni mai instruiți ca mine că definiția politicianului de calitate are legătură și cu o anumită consecvență.

Dumneavoastră, USL-ul, ați luat 60% promițând că veți face lucruri pentru agricultori. Cred că astăzi aveți obligația față de acei oameni să le propuneți și să le spuneți că le și votați anumite legi, cu care v-ați bătut în piept în campania electorală.

Din acest motiv, și din multe altele, Grupul parlamentar al PP-DD nu susține reîntoarcerea la comisie, așa cum nu am susținut întoarcerea la comisie nici a celuilalt proiect de lege, din același motiv.

Vă mulțumesc.

Da, vă rog, domnul Kelemen.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este de notorietate faptul că toate formațiunile politice din România cam 65–70% din voturi le primesc din mediul rural.

Deci trebuie să fim foarte atenți la ce mesaje transmitem spre acest mediu rural, fiindcă aceste mesaje negative, că amânăm niște legi, chiar de foarte multă vreme așteptate, foarte importante, sunt, după noi – grupul nostru –, mesaje greșite spre mediul rural.

Eu aș dori să atrag atenția acelora care sunt astăzi în majoritate că problemele agriculturii, ale mediului rural sunt probleme foarte importante și suntem trimiși aici să ne aplecăm cu foarte mare atenție asupra acestor probleme. Deci grupul nostru nu susține retrimiterea în comisie.

Da, vă mulțumesc, domnule Kelemen. Domnule Daea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Consecvent cu poziția pe care o am vizavi de judecarea atentă în termenul pe care îl avem la dispoziție, pentru a folosi cum se cuvine acest timp alocat intervențiilor, v-aș ruga, domnule președinte, să consemnați, și colegii să rețină că această propunere a comisiei vine în folosul analizei temeinice și a judecății cum se cuvine, atât pentru agricultori, dar și pentru actul normativ, înțelegând aici puterea lui de penetrare în spațiul economic și realitatea juridică care ne stăpânește pe toți.

## Vă mulțumesc.

Deci retrimiterea la comisie este soluția pe care o solicit.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Da, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2[1] ) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar.

Din partea inițiatorului?

Nu dorește nimeni.

Domnule Marin Anton, din partea comisiei, vă rog.

## Domnule președinte,

Este vorba despre transferul unei suprafețe de teren din fondul forestier al Academiei Române din județul Mehedinți în județul Bacău.

Sunt puncte de vedere diferite ale Regiei „Romsilva” și ale Guvernului, motiv pentru care vă cerem, din nou, să retrimiteți la comisie pentru analiză.

Mulțumesc.

Termen: două săptămâni.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, am înțeles că este foarte hazliu pentru unii colegi. Dacă dorește cineva să mai ia cuvântul? Dacă nu,

## Domnule președinte,

Și această inițiativă aparține colegilor noștri de la PSD. Noi am avut discuții. Ea are doi ani de zile de când a fost depusă, prima dată, la Biroul permanent. A fost trimisă– retrimisă la comisie, întoarsă, discutată la Comisia juridică, de disciplină și imunități și am găsit o formă care, într-adevăr, să respecte cadrul legal și ceea ce facem noi aici și în așa fel încât Fundația Academia Română–Menachem H. Elias să beneficieze de transferul celor 3.700 hectare de pădure pentru o mai bună administrare.

Nu este vorba de o punere în posesie, de o, eu știu, împroprietărire, este vorba de un transfer și de o comasare a terenurilor forestiere dintr-un județ în alt județ, cu acceptul, la acea dată, al tuturor faptelor și al instituțiilor îndreptățite.

Faptul că acum PSD-ul a venit la putere și, dintr-o dată, nu mai susține – deși în opoziție susținea – prin structurile și prin instituțiile pe care le coordonează actul normativ ne creează mari probleme vizavi de, eu știu, comportamentul politic al Domniilor Lor.

Grupul parlamentar al PDL nu susține reîntoarcerea la comisie a acestui act normativ, pentru că el creează, pe lângă problemele, eu știu, economice, și probleme sociale.

Da, domnule Popa, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sunt două formule: ori ne trimiteți și pe noi la comisie, odată cu toate proiectele de lege pe care văd că vreți să le trimiteți la comisie, ori rugați inițiatorii și colegii dumneavoastră să fie mai atenți, că dacă punem 40 de proiecte pe ordinea de zi și 20 le retrimitem la comisie, oamenii aceia din balcoane, care se uită la noi, prin intermediul camerelor de televiziune, și din spate, de acolo, o să creadă că suntem toți neserioși.

Vă mulțumesc.

În spate sunt colegii dumneavoastră, de la Antena 2!

30. Proiectul de lege privind afilierea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ca membru cu drepturi depline la Asociația Internațională a Oficiilor de Marcare ce activează în domeniul metalelor prețioase.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Bogdan Cristian Nica** _– președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

Proiectul de lege pentru afilierea ANPC ca membru cu drepturi depline la Asociația Internațională a Oficiilor de Marcare ce activează în domeniul metalelor și pietrelor prețioase propune reglementarea statutului instituției noastre în fața Asociației Internaționale a Oficiilor de Marcare.

Având în vedere că în structura ANPC funcționează Direcția Generală de Metale, Pietre Prețioase și Proces Kimberley și pentru a fi în concordanță cu celelalte state membre afiliate la această asociație, se impune emiterea prezentului act normativ care să asigure participarea instituției noastre ca membru cu drepturi depline în cadrul asociației.

Afilierea presupune semnarea unui memorandum între ANPC și președinția Asociației Internaționale a Oficiilor de Marcare.

Față de cele de mai sus, vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma propusă. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog, domnule Iancu, din partea comisiei.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.

Vă reamintesc că Senatul a adoptat proiectul de lege; de asemenea, Consiliul Legislativ, precum și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au avizat favorabil acest proiect de lege, proiect care, așa cum a fost menționat, reglementează statutul de membru cu drepturi depline al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în cadrul Asociației Internaționale a Oficiilor de Marcare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Popa, am rugămintea să studiați regulamentul și pe urmă să susțineți aberații la microfon.

Vă mulțumesc.

## Da, vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul trece la votul final.

31. Următorul proiect de lege se referă la modificarea și completarea Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Din partea comisiei?

Doamnă Rodica Nassar, aveți cuvântul.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu modificările ulterioare, în vederea asigurării materialului didactic necesar disciplinelor de anatomie ale universităților de medicină, utilizat în scopul pregătirii profesionale a viitorilor medici.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu amendamentele prezentate în anexă.

Propun un minut pentru dezbateri generale și două minute pentru dezbaterea amendamentelor.

## Da, mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Trecem la amendamente.

Avem amendamente admise.

De la punctul 1 la punctul 10 al amendamentelor admise aveți observații?

Nefiind observații, proiectul de lege trece la votul final. Vă mulțumesc.

32. Proiectul de lege privind vânzarea locuințelor aflate în administrarea Societății Feroviare de Turism „SFT-CFR” – SA actualilor chiriași.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, din partea comisiei domnul deputat Iulian Iancu. Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisiile juridică, de disciplină și imunități și pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

Subliniez că Senatul a adoptat acest proiect de lege; de asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism „CFR” – SA a locuințelor de serviciu actualilor chiriași.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, drept care vă propun două minute de dezbateri generale, un minut pe articole.

## Da, vă mulțumesc.

Domnul Toader, la dezbateri generale, vă rog.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Sigur că este un subiect dezbătut de-a lungul timpului, și nu numai la nivelul CFR-ului: locuințele de serviciu, pe care cei care au fost angajați și sunt angajați le folosesc; dar, în afară de asta, eu vreau să ridic spre dumneavoastră o altă problemă legată direct de aceasta. Știți foarte bine, se privatizează CFR – Marfă, care are în proprietate tot felul de obiective, de bunuri, terenuri, locuințe, hoteluri, ca să nu mai spun și de cele care sunt indirect legate de activitatea de transport, și eu sper ca de interpelarea pe care am făcut-o domnul ministru să țină cont. Toate aceste bunuri, indiferent cum ar fi, trebuie să treacă din patrimoniul CFR – Marfă la CFR – Infrastructură, care este deținătorul întregului sistem, iar cei care se ocupă și vor prelua această activitate trebuie să fie numai cu specificul pe care îl are activitatea de transport.

Eu am un exemplu, și îl știm cu toții, cel al lui SIDEX, privatizat, în care, în afară de activitatea de bază, furnale, oțelării, ce avea el, a avut și stadion, a avut sală de sport, a avut clădiri, a avut priza de apă a municipiului Galați, care este în proprietatea sa, creând mari probleme și în prezent.

Din asemenea experiențe trebuie să învățăm. Trebuie să treacă, într-adevăr, prin privatizare numai mijloacele care aparțin efectiv activității de bază, nicidecum altceva. Și cred că ceea ce se face acum, prin posibilitatea..., și aici drept de preempțiune, nu că automat îl preia, trebuie să treacă în patrimoniul total al CFR – Infrastructură, ca deținător al infrastructurii, și oferirea necondiționată și egală tuturor operatorilor a acestor mijloace.

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la amendamente admise.

Dacă de la punctul 1 la punctul 10 al amendamentelor admise aveți observații?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

33. Următorul proiect de lege se referă la completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamna deputat.

Bună ziua, domnule președinte, Stimați colegi,

Acest proiect de lege prevede suplimentarea veniturilor necesare pentru refacerea, reabilitarea monumentelor istorice.

În urma unei ordonanțe, Ordonanța nr. 77, o parte din veniturile obținute din activitățile de cazinou, jocuri de noroc și jocuri mecanice, de fapt veniturile obținute din jocurile de noroc, cazinou și jocuri mecanice au fost scoase din finanțarea monumentelor istorice. Acest articol prevede ca veniturile care se acordau din cele obținute în urma acelor activități – jocuri de noroc, cazinou și jocuri mecanice – să revină ca finanțare a monumentelor istorice.

Vreau să vă spun că în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă acest proiect de lege a fost susținut, pentru că suntem cu toții îngrijorați – eram cu toții îngrijorați – și bănuiesc că și acum sunt îngrijorați..., atunci când eram eu membră în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de starea precară a monumentelor istorice și de lipsa acută de finanțare pentru refacerea, protejarea, punerea în valoare a acestora.

Au existat și discuții cu Ministerul Finanțelor Publice, atunci Ministerul Finanțelor spunea că se vor suplimenta, prin Ministerul Finanțelor Publice, sumele necesare protejării monumentelor istorice.

Din nefericire, cifrele arată că veniturile date și alocate refacerii monumentelor istorice nu au crescut, ci, dimpotrivă, au scăzut.

Așadar, cred că din ceea ce se colectează în urma activităților de cazinou, a jocurilor de noroc și a jocurilor mecanice, un procent de 5% poate să meargă pentru finanțarea monumentelor istorice, așa cum prevedea, de altfel, Legea monumentelor istorice.

## Da, vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul Boroianu, vă rog.

Domnul Boroianu, din partea Guvernului, pe urmă domnul Vainer și domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule Boroianu.

## **Domnul Radu Boroianu** – _secretar de stat_

## _la Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține acest proiect de lege.

De altfel, pot să vă anunț că suntem în pregătire și în termenul legal impus de Guvern (31 martie) pentru a prezenta nu numai formele de restructurare, ci și o nouă legislație privitoare îndeosebi la felul în care este legiferat patrimoniul național, pentru că deficiențele pleacă de la proasta legiferare.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule deputat, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată în ședința din 19 octombrie 2010.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din data de 16 februarie, la comisie fiind prezenți un număr de 12 deputați din totalul de 18.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința de plen încă o dată în 9 noiembrie 2011.

Proiectul de lege a fost retrimis comisiei în ședința de plen a Camerei Deputaților din 21 februarie 2012. Vă mulțumesc.

Da, vă mulțumesc. Domnul Vainer.

## Domnule președinte de ședință, Stimate colege și stimați colegi,

În nume personal și, sper, al Grupului minorităților naționale, susțin adoptarea acestui proiect de lege, întrucât este foarte precară situația în care arătăm suficientă grijă monumentelor istorice, fie că este vorba de monumente de arhitectură, monumente de cult, monumente de tot felul. Este păcat, avem un patrimoniu excelent, dar, așa cum se simte el astăzi tratat, nu poate fi bine valorificat.

De aceea, susțin din toată inima..., de altfel am avut o intervenție mai demult pe această temă. N-a fost luată în seamă, dar a fost o nedreptate scoaterea acestei surse de finanțare pentru monumentele istorice și de arhitectură.

Așadar, susțin întru totul adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar, la vremea respectivă, n-a fost de acord cu scoaterea acestei forme de subvenționare a activității de restaurare a monumentelor istorice și am susținut și susținem în continuare acest proiect de lege. Și am sperat să fie susținut și de Guvernul României și vă explic de ce.

Așa cum am spus și la dezbaterea bugetului de stat, în anul 2011, programul național de restaurare a beneficiat de 50 de milioane de lei. În anul 2012, acest program a cheltuit 55 de milioane de lei. Era, evident, pe de o parte, ministeriatului domnului Kelemen Hunor, dar, parțial, în 2012, și un ministeriat liberal, domnul Puiu Hașotti, care a susținut acest demers.

Iar în bugetul de stat din acest an, pentru PNR, sunt prevăzute 20 de milioane de lei. Deci de la 50, 55 s-a ajuns la 20 de milioane de lei.

Și când s-a votat bugetul de stat nu s-a dorit mărirea acestei sume, măcar aproximativ la același nivel pe care l-am avut în 2011, 2012. Și atunci cred că această sumă trebuie să fie de undeva completată. Eventual tocmai prin adoptarea acestui proiect de lege pentru că, așa cum am spus, aceste monumente, care sunt foarte multe dintre ele în stare foarte gravă, dacă vor dispărea, dispar de tot. Este o bogăție a țării cu care ne jucăm și pe care o putem pierde de tot.

Deci vă rog să susțineți acest proiect de lege, chiar dacă nu va aduce diferența de 30 de milioane de lei pentru PNR. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Turcan.

Aș dori să le mulțumesc foarte mult reprezentanților grupurilor parlamentare care susțin acest proiect de lege și, în același timp, aș lansa o rugăminte Ministerului Culturii de a reanaliza poziția ministerului, întrucât același răspuns l-am primit constant de la Ministerul Culturii, că se vor găsi bani pentru finanțarea refacerii monumentelor istorice însă, din nefericire, așa cum arată și cifrele, lucrul acesta nu s-a întâmplat. Nu doar Ministerul Culturii, dar și Ministerul Finanțelor și-au luat constant acest angajament.

Calitatea și starea monumentelor istorice este într-o continuă degradare, finanțarea este în scădere. Ca atare, situația nu poate să arate decât din ce în ce mai rău.

Chiar dacă acum există o altă componență a Comisiei pentru cultură, pe alocuri, v-aș ruga ca fiecare membru al Comisiei pentru cultură a Parlamentului României să se gândească cât se poate de serios, pentru că sunt niște venituri din activități de joc de noroc, de cazino, care se duceau la finanțarea monumentelor istorice. Au fost scoase de acolo și acum nu cerem decât să revină și 5% din acele venituri să se ducă spre punerea în valoare, refacerea, reabilitarea monumentelor istorice.

Practic, acestea sunt parte din identitatea noastră națională și culturală. Ar fi păcat ca noi înșine să nu reușim să prețuim ce avem noi mai valoros.

## Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog, domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Este momentul să ne gândim că reducerea la mai puțin de jumătate a fondurilor necesare restaurării acestor monumente înseamnă, de fapt, un grav prejudiciu adus istoriei naționale.

Grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul trece la votul final.

Vă mulțumesc.

34. Următorul proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2012 pentru modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002.

Dacă din partea Guvernului vrea să ia cineva cuvântul? Vă rog, domnul Boroianu.

Guvernul susține acest proiect care va da posibilitatea Bibliotecii Naționale să acceseze și fonduri suplimentare și acesta sperăm să fie și un imbold pentru o activitate mult mai susținută a acestei importante instituții culturale. Mulțumesc.

Da, vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată prin adresa PL-x 162/29 mai 2012.

În redactarea raportului comisiei s-a ținut cont de avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ, precum și de punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea acestui proiect de lege.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2012 pentru modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog, domnul Comșa.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Susținem acest proiect de lege.

Vrem doar să atragem atenția că la unul dintre alineate, la administrarea spațiilor din sediu prin folosirea la diferite evenimente, probabil administratorul bibliotecii sau ministerul să aibă mare grijă la ce evenimente se vor închiria, pentru a nu decădea sau a degrada valoarea acestui monument și, de fapt, a scopului său inițial, acela care este cultura. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, având amendamente admise, dacă de la punctul 1 la punctul 4 al amendamentelor admise aveți observații?

Nu sunt.

Proiectul de lege trece la votul final. Stimați colegi, închidem aici ședința. La ora 12.30 vot final.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Am rugămintea să luați loc în bănci.

O să vă rog să facem o probă de vot pentru liderii de grup.

Vot.

Opriți votul, vă rog. Stimați colegi, Vă propun să trecem la votul final. Liderii de grup, ați...

Vă rog, domnule Neacșu. Mai vreți încă o dată prezența? De acord.

Votăm încă o dată la cererea Grupului Partidului Democrat Liberal.

Cine este pentru? Opriți votul. Vă rog, liderii de grup, ați rezolvat? Da.

Vă mulțumesc. Trecem la votul final. Domnule Neacșu, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere unele puncte de vedere ale Guvernului care sunt ușor diferite de cele exprimate anterior datei de 9 decembrie, am să vă solicit, în numele Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL, scoaterea din votul final și retrimiterea la comisie a următoarelor proiecte legislative: PL-x 588 de pe poziția 1...

Pe ce poziție?

Poziția 1 la legi organice. ...PL-x 593 de pe poziția 10; PL-x 389 de pe poziția 11 și proiectul legislativ PL-x 619 de pe poziția 21.

Da. Vă mulțumesc. Supun... Vă rog, domnule Toader. Probleme de procedură, bănuiesc.

Numai pe procedură, domnule președinte de ședință. Mi-aduc aminte, de la același microfon în legislatura trecută, solicitam și eu retragerea de la votul final...

Ce timpuri erau!

Ce timpuri erau... Și spunea toată lumea că este neregulamentar, nu este corect ceea ce faceți, dar văd că acum este foarte corect la dumneavoastră.

Deci ce nu făceam noi bine dumneavoastră faceți foarte bine.

Corect.

La procedură, domnul Bode. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În nota solicitată de către liderul de grup al PSD, vă solicit cu argumente scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 13, PL-x 462/2012.

Pe scurt, este vorba despre Ordonanța nr. 45/2012 care modifică Ordonanța de urgență nr. 88/2001, cea care reglementează activitatea OPSPI.

Între timp, după intervenția mea de ieri din plen, vreau să vă fac cunoscut faptul că domnul ministru al economiei, domnul Vosganian, a avut o ieșire publică prin care confirma ceea ce eu solicitam ieri, și anume, cu tot respectul pentru OPSPI, această negociere privind recuperarea creanțelor, clar este vorba despre creanțele pe care statul român le are de recuperat de la Rompetrol, nu este și nu poate fi în atributul OPSPI-ului, ci mai degrabă al unei instituții ierarhic superioare.

Deci, vă rog, stimați colegi, să aprobați scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 13, cu unul din argumentele pe care aici vi le-am adus în fața dumneavoastră, și anume poziția domnului ministru Vosganian.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Dobre. Procedură.

Da. Vreau să vă spun că noi, Grupurile PNL și PSD, nu suntem de acord cu scoaterea de pe ordinea de zi.

Avem un punct de vedere oficial al Guvernului.

Și aș vrea să fac o mică completare pentru domnul Toader, pentru că a uitat și ceea ce ne spunea: „O să decideți voi când o să ajungeți la putere!”.

Am ajuns, decidem.

Asta este între gălățeni, așa trebuie s-o luați, nu...

Bun. Deci supun la vot propunerea domnului Marian Neacșu, cu scoaterea de pe ordinea de zi a celor... Vă rog, domnule Árpád.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

E corect că domnul lider a enumerat aceste numere, dar e corect să supuneți votului scoaterea de pe ordinea de zi a fiecărui punct propus aici, în ordinea în care există în această listă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Corect.

O să încep să

Vreți să susțineți votul?

Vă rog, domnule Clement.

Procedură, domnule președinte de ședință. Mulțumesc foarte mult.

Printre primele lucruri pe care le-am învățat în Parlament, în mandatul trecut, a fost următoarea chestiune: majoritatea hotărăște, minoritatea se supune.

De acord.

O singură completare și o rugăminte, domnule Neacșu! Explicați-ne și de ce doriți retrimiterea la comisie. Cred că măcar ar fi elegant din...

Vă rog frumos.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Au fost făcute precizări.

Următorul proiect de lege propus este cel de la punctul 10. Cine este pentru?

Cu 245 de voturi pentru, 64 împotrivă și 9 abțineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Următorul proiect de lege care este propus pentru retrimitere la comisie este cel de la punctul 11.

Este propus de domnul Neacșu.

Cine este pentru?

Cu 250 de voturi pentru, 71 împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Ultimul proiect de lege propus de domnul Neacșu pentru retrimitere la comisie este cel de la punctul 21.

Cine este pentru?

Cu 261 de voturi pentru, 46 împotrivă și 19 abțineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Și acum

Vă mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Trecem acum să votăm proiectele de lege rămase pentru votul final.

2. La punctul 2,

3. Următorul punct, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Lege organică. Poziția nr. 3.

5. La poziția nr. 5, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativteritoriale destinate sediilor partidelor politice.

Vot.

Cu 250 de voturi pentru, 71 împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

6. La poziția nr. 6, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Vot.

Cu 320 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul de lege pentru abrogarea art. 1 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Vot.

Cu 302 voturi pentru, unul împotrivă și 19 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Vot.

Cu 323 de voturi pentru, două împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

9. Proiectul de lege privind vânzarea locuințelor aflate în proprietatea Societății Feroviare de Turism „SFT-CFR” – SA actualilor chiriași.

Vot.

Cu 312 voturi pentru, 4 împotrivă și 9 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

În continuare, avem legi ordinare.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2011 pentru modificarea și completarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Vot.

Cu 309 voturi pentru, 14 împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege. Cei care au votat pentru, au votat pentru împuternicirea OPSPI să deruleze proceduri concomitente de valorificare a unor creanțe deținute asupra acestora de alte instituții publice, regii autonome sau societăți comerciale cu capital majoritar de stat, în numele și pe seama deținătorilor de creanțe.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Vă anunț faptul că, vineri, 15 februarie, Grupul Rompetrol, împreună cu statul român, reprezentat prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, pe scurt, OPSPI, au încheiat un memorandum de înțelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligațiilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român.

Ieri, ministrul economiei – Varujan Vosganian – declara, în legătură cu acest memorandum că nu există o soluție care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparține doar OPSPI, ci unui nivel instituțional superior.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Nu cred că am procedat corect dând posibilitatea OPSPI-ului să negocieze o creanță care se ridică la 570 milioane de euro cu Rompetrol, nu cred că am procedat corect și cred că în acest moment am creat cadrul pentru încă un episod de devalizare a statului român.

Vă mulțumesc.

Da, domnule Bode, luați loc, vă rog.

Domnule Duvăz, vă rog, explicarea votului.

Explicarea votului în două cuvinte este că nu am creat acest cadru în legătură cu această creanță, că a fost citit aici incomplet de către colegul meu titlul legii, pentru că se spune „în numele instituțiilor statului, cu acordul acestora”, și subliniez că OPSPI nu va face în nume propriu și în niciun caz nu va putea să facă abuz de acest drept, ci este un instrument pe care statul român îl va folosi în cea mai mare parte dintre cazuri, acolo unde trebuie să se facă un transfer sau o conversie de creanțe.

Deci acesta a fost motivul pentru care am votat pentru, nicidecum acest motiv, inventat în momentul acesta, că OPSPI va face de capul lui, în numele statului, negocierea acestei creanțe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Vot.

Cu 266 de voturi pentru, 56 împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporție de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Restructurarea financiară a Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA) dintre Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de până la 175.000.000 euro.

Vot.

Cu 317 voturi pentru, 8 împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

16. Proiectul de lege pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 133/2010 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei–Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei–Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009.

Vot.

Cu 323 de voturi pentru, două împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Îmi cer scuze, dar programul de vot final a fost între 12.30 și 13.00.

Suntem deja în afara orei 13.00, domnule vicepreședinte. Am depășit ora 13.00.

Rugămintea era dacă puteați să supuneți aprobării și prelungirea ședinței de vot final până la epuizarea ordinii de zi.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

De acord.

Cine este pentru?

Da, vă mulțumesc.

Cu 281 de voturi pentru, 31 împotrivă și 5 abțineri, programul de lucru a fost prelungit.

18. Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii române. Vot.

Cu 312 voturi pentru, două împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de

## 60

22. Ultimul proiect de lege de pe lista de vot final de astăzi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2012 pentru modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002.

reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.

## Vot.

Cu 324 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Vot.

Cu 322 de voturi pentru, unul împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646773]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/28.II.2013 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei