Cristiana Irina Anghel

Scuza că nu sunt bani, nu este o scuză, doamnă! Și vă întreb: dacă ați fi încercat să veniți, spre exemplu, în Camera Deputaților, într-un cărucior cu rotile, ce-ați fi făcut doamnă?

Am văzut eu, într-o duminică, când am fost de am vizitat Camera Deputaților, să văd și eu cum este... Și era un japonez care a fost cărat în brațe de către ceilalți turiști trei etaje până la lift. Scările alea fac cât trei etaje. Aici, în Senat, s-a făcut o rampă la III, după ce am avut un angajat foarte bolnav. Până atunci nimeni nu s-a gândit.

Dacă ar fi trebuit să veniți, doamnă, la o primărie, să vă duceți la o primărie și n-ați avea cum să faceți altfel, pentru că sunteți în cărucior cu rotile, v-ar interesa scuza că nu există bani? Dar pentru furat există bani doamnă? Este aceasta o scuză? Faptul că omul este în cărucior înseamnă că este handicapat și intelectual... și dacă ar fi și intelectual, are dreptul la respect. Nu este o scuză, doamnă, lucrul acesta! Nu este o scuză!

Nici măcar la trotuare nu s-a gândit nimeni. Când pune bordurile alea, de face milioane de euro pe borduri, nu se gândește nimeni că există oameni în cărucior și care trebuie să urce bordurile. Nimeni nu se gândește într-o gară cum se urcă un om cu handicap, când vagoanele ar trebui să aibă rampe, și noi cumpărăm tot cei mai prost și-i mai ieftin. Sunt oameni, doamnă! Sunt cetățeni ai acestei țări, plătesc taxe și impozite! Au dreptul să ajungă la instituțiile publice!

Ei, atunci să nu mai găsim scuze, că astea nu sunt scuze oricum!