Stenogramă plen

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, mulțumesc foarte mult.

S-au înregistrat 105 senatori prin semnătură în nume propriu la conducerea ședinței, așa că...

Doamnelor și domnilor,

Cred că e cazul, înainte să deschid ședința, să vă spun „Bună ziua!”

Nu, nu e o problemă, că a fost... Domnule senator...

Nu, nu, aia e pe voturi, nu pe asta.

Doamnelor și domnilor,

Deschid ședința plenului Senatului de astăzi, 23 martie, anunțându-vă că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența, prin semnătură, 105 senatori. Cvorumul legal de ședință este constituit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Vreau să fac o rectificare, am primit din partea doamnei... o rectificare... o neînțelegere, din partea doamnei senator, doamnei senator Anghel, că, în ședința de miercurea trecută, s-a înregistrat cum că conducerea de ședință, eu personal, nu aș dori să fie prezentă la... Ceea ce-i fals! Eu afirm de la această... cu toată convingerea și fără formă de glumă, că prezența doamnei și ceea ce spune doamna sunt foarte importante pentru activitatea Senatului.

Deci vă rog să mă credeți că este o înregistrare care nu avea nicio legătură și a fost preluată, probabil, de presă, în mod eronat.

Doamnelor și domnilor, continuăm.

În continuare, am să vă amintesc programul de lucru, pentru că au intervenit niște modificări.

Vă rog, puțină atenție din partea dumneavoastră, înainte de a-l supune la vot!

Pentru astăzi a decurs activitatea cum știți: de la ora 14.00 la ora 16.00 au fost lucrări în grupurile parlamentare. Ceea ce-i important: de la ora 16.00 la ora 18.00 sunt dezbateri; la ora 17.00 avem vot final, vot final pentru legile organice de săptămâna trecută. Totdeauna, la ora 17.00, lunea, vom avea vot final pentru legile organice. Deci nu mai votăm toate legile, numai legile organice din săptămâna precedentă. Asta pentru liderii de grup, să mobilizeze doamnele și domnii senatori pentru votul final.

Întrebările și interpelările au revenit la locul lor: de la ora 18.15 la ora 20.30.

Marți, avem lucrări în comisiile permanente de la ora 9.00 la ora 13.00; de la ora 13.00 la ora 14.00 – pauză; de la ora 14.00 la ora 17.00 – atenție, de la ora 14.00 la ora 17.00, nu ora 18.00 – plenul Senatului.

Miercuri, de la ora 9.00 la ora 10.00 – declarații politice. De fapt, declarațiile politice vor rămâne iarăși miercurea, de la ora 9.00 la ora 10.30. Am scurtat cu 30 de minute pentru miercurea aceasta, fiindcă vom avea două lucruri importante pe ordinea de zi, miercuri, două dezbateri de rapoarte cu privire la solicitările din partea ministrului justiției pentru doi colegi de-ai noștri, senatori, domnul Șova și domnul senator Vâlcov, pentru reținere și arestare. Rapoartele vor fi prezentate. Deci sesiunea de miercuri este rezervată, de data aceasta, de la ora 10.00 până la 13.00, presupun că... ca să nu facem altceva, să amestecăm. Avem două voturi importante și le facem miercuri. După aceea, miercuri, de la ora 9.00 la ora 10.30, vor fi sesiunile de declarații politice, după care vom avea plen.

Joi, lucrări în comisii.

Vineri, activități în circumscripții.

Poftiți? Ați înțeles? OK.

Doamnelor și domnilor,

Haideți, vă rog frumos, vă supun la vot programul! Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul.

86 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. A fost aprobat programul.

Avem ordinea de zi.

În legătură cu ordinea de zi, sunt observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Punctul 1. Modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

Domnul senator Sârbu...

Domnul senator Sârbu sau doamna senator Silistru, pentru o comunicare față de plen.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al PSD propune schimbarea în componența Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv înlocuirea domnului senator Mihai Neagu cu domnul senator Pavel Marian.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot solicitarea venită din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2014 privind modificarea art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

– Lege privind administratorii de fonduri de investiții alternative – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii – astăzi, 23 martie 2015.

Nu se aude.

Nu se aude! Păi, nu se aude că...

Deci este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. (2)...

Păi, doamna...

...din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (L39/9.02.2015).

Se transmite la Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Doamnelor și domnilor, exprimați-vă prin vot.

Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, s-a transmis la Camera Deputaților.

Punctul 4, Proiectul de hotărâre privind Raportul la Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2015 – COM(2014) 910.

Raport, Comisia pentru afaceri europene.

Am s-o rog pe doamna vicepreședinte Popa să prezinte, la microfonul 6, raportul din partea comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii raportului pentru Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2015.

Programul de lucru pentru anul 2015 adoptat de Comisia Europeană se axează pe 10 paliere: locuri de muncă, creștere, investiții, piață unică digitală, uniunea energetică și schimbările climatice, piața internă, uniunea economică și monetară, acordul de liber schimb Uniunea Europeană – Statele Unite ale Americii, justiție și drepturi fundamentale, migrație, Uniunea Europeană ca actor global și schimbări democratice.

Dezbaterea a avut loc în ședința din 17 februarie 2015, în prezența senatorilor Comisiei pentru afaceri europene.

La dezbateri au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe, care au prezentat punctul de vedere al ministerului.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene au analizat avizele comisiilor permanente ale Senatului, care au transmis prioritățile pe care doresc să le analizeze.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene au adoptat, cu majoritate de voturi, raport favorabil, cu observații. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dezbateri, intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor colegi?

Nu sunt.

Ba da, domnul senator Corlățean. Microfonul 4. Mă scuzați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că e bine, chiar dacă punctele astea figurează la începutul ordinii de zi, să le tratăm, poate, de acum înainte, cu un pic mai mare atenție – informările președintelui în materie de securitate națională, astfel de rapoarte – și măcar câteva cuvinte în plus față de ceea ce prezintă conducerea comisiei respective.

Foarte pe scurt, noi am discutat la Comisia pentru afaceri europene raportul de activitate propus de Comisia Europeană pentru acest an, chestiuni importante, de substanță. Un singur comentariu aș face de la acest microfon.

În materie de migrație, de liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, dar și probleme de migrație ilegală din afara Uniunii Europene – noi am mai discutat la nivelul colegilor –, sugestia este să fim extrem de atenți, ca Parlament al României, față de posibile modificări ale Codului frontierelor Schengen. După atentatele de la Paris, atât de dramatice, discuții legate de combaterea terorismului, știm bine că s-a pus în discuție o posibilă modificare suplimentară a acquis-ului Schengen în această materie.

Ceea ce vreau să spun eu este că, până acum, România a contribuit întotdeauna, cu bună-credință, la consensul Uniunii Europene, inclusiv în materia Codului frontierelor Schengen.

De această dată, sugestia mea este către colegii parlamentari – și inclusiv în relația cu Guvernul României – să ne uităm cu foarte mare atenție, pentru că, dacă aderarea României a întâmpinat dificultăți în condițiile actualului acquis Schengen, după modificarea sa s-ar putea să fie chiar mai dificilă.

Și, din acest punct de vedere, ceea ce alte state membre au făcut la momentul respectiv, poate pe alte domenii, și nu s-au grăbit să spună „da” și să contribuie la consens, poate acest lucru va fi folosit de această dată de România pentru a putea, până la urmă, în mod legitim, să ne atingem obiective,

fără să ne mai grăbim să spunem „da” și să contribuim la un consens fără ca, în ultimă instanță, interesele României să fie atinse.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte observații, intervenții din partea domnilor senatori? Domnul senator Mihăilescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să atrag atenția doar asupra importanței acestor COM-uri, cum le denumim noi.

Vă mărturisesc că poate noi, având o mulțime de probleme de intern, nu realizăm că o parte dintre ele deja sunt puse în aplicare, au o importanță deosebită în politica europeană. Și aș ruga toți colegii să-și îndrepte cu mare atenție ordinea de zi a ședințelor de comisie sau de plen spre aceste reglementări.

Am fost recent cu un număr de colegi – chiar mă bucur că nu e nimeni atent din partea stângă a eșichierului –, am fost cu un număr de colegi la întâlniri ale Comisiei Europene, organizate de Comisia Europeană; ne-am permis să-i invităm și în țară, să vină să ne spună, că poate înțelegem cât de importantă este alinierea noastră la aceste reglementări, mă refer la cele legate de uniunea energetică și de celelalte chestiuni. Știu că le tratăm cu ușurință.

Mulțumim Comisiei pentru afaceri europene, care a făcut o discuție foarte bună și pentru COSAC, dar de acum încolo degeaba pierdem timpul cu dezbateri inutile, create de ordinea noastră de zi, și nu dăm atenție celor legate de Uniunea Europeană.

Măcar pentru urmași, dacă nu pentru noi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Alte intervenții, observații?

Cu totul de acord cu cele spuse... personal. Dar nu mă mai duc până acolo.

Doamnelor și domnilor,

Dacă nu mai sunt alte dezbateri, închei cu acest punct și vă supun la vot proiectul de hotărâre. El este în format electronic. Ca și raportul. A fost...

Deci în conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 23 martie, pe baza avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități...

Nu, este vorba de Proiectul de hotărâre privind Raportul

la Programul de lucru al Comisiei Europene. A fost distribuit. Supun la vot proiectul de hotărâre.

- Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.

A fost adoptat punctul 4, respectiv proiectul de hotărâre.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului.

Dau cuvântul domnului senator Grapă – microfonul 7 –, președintele comisiei, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

În conformitate cu prevederile art. 105 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, în ședința din 3 martie 2015, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre reexaminare a raportului privind completarea art. 60 din Regulamentul Senatului.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință în ziua de 17 martie 2015 pentru a aproba raportul suplimentar al Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului.

Completarea adusă Regulamentului Senatului a fost înscrisă în anexa nr. 1, amendament admis, care face parte integrantă din proiectul de hotărâre.

În urma dezbaterilor, raportul suplimentar și proiectul de hotărâre au fost adoptate cu majoritate de voturi.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul suplimentar de admitere, cu un amendament, a Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului.

Articol unic. – La articolul 60 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 26 octombrie din 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Senatorul care absentează motivat de la lucrările comisiei din care face parte poate fi înlocuit, pentru acea ședință, de un alt senator cu drept de vot, din același grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar respectiv.”

Mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

E o singură problemă, care la Cameră, din păcate, produce disfuncții, și anume că noi nu însemnăm un vot. Noi însemnăm un vot al senatorului, iar votul senatorului nu înseamnă că poate fi înlocuit printr-o decizie, chiar dacă vine de la grup, pentru că acel vot, de fapt, este mandatul dat de alegători.

Este o problemă care ține de respectarea Constituției, pentru că, dacă se înlocuiește voința senatorului prin delegarea altuia într-o comisie în care ești mandatat sau, mai bine zis, delegat de grupul tău, sigur că nu putem vorbi despre respectarea Constituției. Dacă vedeți textul din Constituție, vedeți că se spune: comisiile parlamentare sunt alcătuite la începutul sesiunii. Sunt alcătuite. Acest cuvânt, „alcătuite”, această sintagmă „sunt alcătuite” înseamnă că eu sau X, sau dumneavoastră, fiecare, sunteți delegați, sunteți mandatați, sunteți împuterniciți să faceți parte dintr-o comisie. Nimeni nu poate să vă înlocuiască sau, mai bine zis, să vă preia dreptul de a vota, așa cum dumneavoastră, inițial, ați fost îndreptățit.

Eu cred că această prevedere face ca anumite chestiuni de ordin constituțional să fie nerespectate și atunci o să avem o problemă din punctul acesta de vedere.

Vă rog să mă credeți, e foarte ușor să rezolvi printr-o singură frază. Aici e vorba despre o modificare care trebuie să aibă în spate acea schimbare de instituție, și anume

să avem supleanți. Dar ăia trebuie numiți, deci nu poate să meargă oricine. Dacă ești membru supleant, așa cum există instituția în alte parlamente, dacă ești membru într-o comisie, membru plin și membru supleant, ai un drept să te prezinți în comisie în locul cuiva care lipsește. Dar, dacă nu ești, acest drept, preluat doar prin mandatul președintelui de grup...

Da, mulțumesc.

...cred eu că depășește limita...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Șerban Mihăilescu are cuvântul.

Domnul Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru regulament am avut și noi discuții pentru acest punct. Am ținut cont de toate discuțiile care au fost în ședința anterioară. Am analizat practica care este în Parlament. Am lăsat o prevedere minimală la fiecare ședință. Dacă un senator, în mod excepțional, lipsește motivat, se face acest lucru. Ni s-a părut minima chestiune pe care putem să o aprobăm și vă rugăm să o aprobăm, ca să avem măcar o experiență înainte de a vorbi despre supleanți și alte chestiuni care prevăd o modificare a Constituției, o modificare a legii și alte treburi. Este minimum ce putem aproba acum, fără niciun fel de prejudiciu pentru niciun grup.

Am trimis această propunere la toate grupurile parlamentare. Am ascultat cu atenție toate observațiile făcute la ședința ulterioară. Cred că este o modificare pozitivă, ca să avem și noi măcar o minimă experiență până la sfârșitul acestei sesiuni, până în 30 iunie, astfel încât, dacă e ceva greșit, dacă creăm prevederi anticonstituționale, dacă creăm mai știu eu ce, să putem, de la 1 septembrie, să revenim la actualul regulament.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Crețu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, am intervenit și data trecută.

De data asta m-a provocat colegul de la PNL, care vine și spune două lucruri false:

– primul, că votul cetățeanului este imperativ, ceea ce cred că nu trebuie să mai comentez;

– al doilea, că toate grupurile politice nu funcționează, adică că nu se discută în interiorul grupului politic cum se poziționează din perspectiva valorilor proprii și a intereselor proprii un grup față de o anumită lege, că fiecare – după colegul meu – votează cum îi trece lui prin cap la momentul în care apare acolo.

Așa cum știți – și am spus și data trecută –, eu sunt susținătoarea ideii de membru supleant, dar, întrucât suntem la jumătate, trecut de jumătatea acestei legislaturi și este foarte dificil să facem o asemenea schimbare de ansamblu, consider că varianta care s-a găsit acum, clar precizată, că este vorba de a participa la vot în situația în care cineva lipsește motivat, e o soluție pe care o putem accepta până la sfârșitul acestui mandat. Pentru celălalt, încă o dată spun, eu voi susține să introducem instituția membrului supleant într-o comisie, care e mult mai funcțională. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Neculoiu, vă rog. Microfonul 2.

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Lăsați replica, că nu vi s-a pronunțat numele.

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Păi, nu mi-ați dat...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Eeee...

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Drept la replică.

Lăsați, domnule senator! Când vi se pronunță numele. Nu v-a spus nimeni nimic, nu v-a făcut niciun... Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu cred că prin această inițiativă a Comisiei pentru regulament puterea vrea neapărat să dețină majoritatea la toate comisiile. Eu consider că această majoritate se face prin simpla prezență, adică nu ar trebui să lipsească motivat, nemotivat.

Cred că e o măsură exagerată această propunere.

Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Distinsul nostru coleg, domnul Șerban Mihăilescu, spunea că „în mod excepțional”. Când lipsește cineva în mod excepțional. Păi, și cine stabilește „excepționalul” acesta? Liderul de grup? Are această competență și poate să delibereze? Cine apreciază că este o absență în mod excepțional? Cel care lipsește?

Nu. Problema este că, vă repet – și vă spuneam și data trecută –, cu ani în urmă, vreo 10 ani, mai mult, în urmă, la Camera Deputaților s-a făcut această modificare. S-a făcut într-o anumită conjunctură, într-un anumit context politic. Și, din păcate, tot ce este rău în Regulamentul Camerei Deputaților preluăm și noi, în loc ca ei să preia ce este cât de cât mai bun la noi.

Acum, se spunea – și data trecută, și astăzi – că să se trimită în comisii în cazuri deosebite, cu motivări foarte clare. Care sunt motivările acelea foarte clare?

Nu. De fapt, dacă vrem să fim cinstiți – da? –, să recunoaștem ce se întâmplă: de multe ori la comisii nu există cvorum și de cele mai multe ori la comisii nu numai că nu există cvorum, chiar reprezentanții Guvernului nu vin, cei care trebuie să vină, adică cel puțin secretarii de stat. Dar asta este o altă discuție, pe care am avut-o și pe care, probabil, o vom avea.

Sigur că nu este nici măcar târziu să avem instituția membrului supleant. Nu este deloc greu. Într-o ședință de grup, unul, doi, trei oameni, fiecare se duce supleant și la altă comisie sau la două comisii. Este foarte, foarte simplu. Nu se poate să imaginăm că lipsește un coleg – și nu motivat, și nu justificat, da? – și se trimite, două-trei săptămâni, cinci săptămâni la rând, altcineva la acea comisie. Nu mai discutăm atunci de niciun fel de competențe, de niciun fel de continuitate.

Dacă tot facem ceva... și părerea mea este că nu trebuie... Dar dacă tot facem ceva, haideți să facem un rău pe jumătate, să nu-l facem pe de-a întregul, și să stabilim în Regulamentul Senatului instituția, dacă vreți...

Unul de grup.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

...a membrului supleant.

Și vă rog să nu mă mai întrerupeți altă dată!

Nu v-am întrerupt, domnule senator. Cum să vă întrerup eu pe dumneavoastră?! Se poate?! Ascult cu mare atenție, ca de fiecare dată, pentru fiecare coleg, numai că domnul senator mi-a făcut un semn și i-am răspuns, dar microfonul era deschis și ați interpretat.

Să nu fiți supărăcios, că nu e bine!

Domnul senator Oprea, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Românul are o vorbă: „graba strică treaba”. Înseamnă că astăzi semnalul dat de noi față de colegii de la PSD a fost unul fără rost. Și chiar ne-am uitat unii la alții: votăm propunerea liderului de grup ca un alt om de la PSD să intre în Comisia juridică? Și – ați observat – toți am zis „da”.

Este treaba grupului, conform Regulamentului Senatului, după care plenul votează apartenența acelui om în altă comisie. Deci prin ceea ce facem noi acum intrăm într-un conflict cu propriul nostru regulament. Pentru că liderul de grup poate să facă un abonament continuu, când e supărat pe cineva, să-i spună: știi ce, astăzi tu ai niște probleme și trimit pe altcineva în locul tău. Și-atunci nu se mai respectă Regulamentul Senatului, că plenul acceptă orice propunere făcută de liderii de grup.

Vă mulțumesc. Domnul senator Markó Béla.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am propus și data trecută, când am dezbătut această problemă, să încercăm să ne consultăm cu colegii noștri din Camera Deputaților, unde funcționează această regulă.

În ceea ce ne privește, eu mi-am întrebat colegii din Grupul UDMR din Camera Deputaților și mi-au răspuns, fără echivoc, că este o regulă bună, care funcționează mai ales, mai ales – subliniez acest lucru – în cazul grupurilor mici, care, de obicei, au un singur membru în anumite comisii de specialitate. Ele, deci aceste grupuri, au un interes deosebit să aibă posibilitatea, atunci când este vorba de un vot important, să împuternicească un alt coleg, dacă membrul respectiv absentează. Această regulă funcționează la deputați de ani de zile, la urma urmei, și, așa cum am înțeles, nu a creat niciun fel de probleme. Deci noi susținem acest amendament.

Bineînțeles că, în mers, am putea să ne gândim și la ideea membrului supleant și să avem o astfel de modificare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor senatori, 30 de secunde, domnul Popa.

Vă rog, drept la replică.

Tot despre colegi o să vorbesc. Nici vorbă de mandat imperativ! Tocmai că este o încălcare sau, mai bine zis, o dovadă că acest mandat imperativ se poate produce prin delegarea cuiva.

Dar vreau să vă întreb, și aici chestiunea este retorică, evident: ce formă regulamentară putem găsi pentru a obliga pe cineva să meargă sau, mai departe, ce formă regulamentară găsim pentru nemandatarea sau nedelegarea cuiva în momentul în care cineva lipsește? Avem în atribuțiile președintelui de grup aceste chestiuni?

Mulțumesc, domnule senator.

Deci evident...

Ați vorbit un minut. S-a înțeles ce ați vrut să spuneți. Mulțumesc.

Domnul senator Marin – microfonul 3 –, și după aceea închidem dezbaterile generale.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Marin:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să le transmit colegilor de la PDL – pardon, PNL – că în Partidul Social Democrat, respectiv în Grupul de la Senat, nu avem nicio problemă vizavi de liderul nostru, care ne spune sau ne trimite sau nu să votăm într-un fel sau altul, ceea ce la dumneavoastră, chiar public, liderul dumneavoastră v-a spus cum să votați în zilele următoare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Sigur, era o precizare care... Domnul președinte, înainte de... ultimul vorbitor. Vreți să vorbiți în nume propriu?

Vorbiți de la comisie, că aveți dreptul. Sunteți președintele comisiei.

## Mulțumesc.

Domnule președinte și distinși colegi,

Aș vrea să spun, în special celor care nu înțeleg felul în care funcționează comisiile, o chestiune foarte clară: Comisia pentru regulament nu răspunde unor solicitări din partea unor grupuri politice. Există o configurație a acestei comisii, iar în urma dezbaterilor rezultă un vot. Să vii să spui că această comisie face ceea ce vrea puterea este o răutate. Eu trec peste asta.

Acum două săptămâni de zile, în aceeași sală de ședință, ați propus, ca urmare a deciziei liderilor, reîntoarcerea pentru două săptămâni a acestui proiect la comisie, interval de timp în care toți cei care acum vin și spun ce ar trebui să se întâmple ar fi trebuit să amendeze acest proiect așa cum doresc Domniile Lor, iar în urma discuțiilor care se produc în comisie să existe un rezultat.

Vă reamintesc că această propunere vine din partea unei distinse colege de-a noastre și e făcută acum un an și un pic. Dacă timp de un an și un pic acest amendament n-a fost trecut pe ordinea de zi, nu este problema mea. De când am preluat această comisie, am luat de la cap la coadă toate amendamentele și le-am supus spre adoptare acestei comisii. În urma acestui vot, a rezultat ceea ce v-am citit puțin mai devreme. Este decizia plenului să-l adopte sau să nu-l adopte.

Și aș vrea să vă mai spun o chestiune, care ține mai mult de ordin personal. Eu chiar cred că există o distincție între Camera Deputaților și Senat. Faptul că mă uit în ograda altuia e o problemă care ține, poate, de o ușurință a unei decizii. Însă, distinșii mei colegi, scopul existenței acestei Comisii pentru regulament este tocmai ca deciziile care se iau să ducă la o ușurință a desfășurării activității în Senat, iar dacă, din diverse motive, colegi...

Nu fac analiza politică națională, să vă spun că am fost atâția și mai suntem acuma... că poezia aia „Zece negri mititei” probabil că ni se potrivește.

Dacă, din diverse motive, unii absentează, nu e normal ca activitatea în comisie să se oprească sau să fie bulversată. Dar asta e o chestiune de ordin personal. De-aia am și spus-o la sfârșit.

Cu alte cuvinte, repet, să se înțeleagă foarte clar. Pentru cei care nu înțeleg cum funcționează comisiile, Comisia pentru regulament nu răspunde solicitărilor grupurilor politice, ci tuturor celor care au bunăvoința să amendeze regulamentul prin propuneri.

## Mulțumesc foarte mult.

Asta e și rațiunea pentru care e formată din câte un reprezentant din fiecare..., și nu conform compoziției.

Doamnelor și domnilor, transmitem proiectul, fiind vorba de un vot organic, pentru sesiunea de vot.

Punctul 1, la inițiative legislative, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009, republicată, privind Codul civil.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică. Raportul e de respingere.

Legea e organică.

Dintre inițiatori este cineva care dorește să susțină proiectul legislativ?

Nu.

Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat – microfonul 10 –, pentru a prezenta, foarte scurt, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiatorii semnatari ai acestei inițiative legislative își doresc modificarea a două articole din Codul civil, în materia garanțiilor, cu scopul instituirii unor excepții de la aplicarea acestor reguli generale pentru situația particulară a creditelor bancare ipotecare.

Intenția inițiatorilor este de a limita sfera bunurilor ce ar putea face obiectul urmăririi silite de către un creditor ipotecar la bunul din patrimoniul debitorului asupra căruia și-au constituit o ipotecă.

Guvernul nu este de acord cu această inițiativă, existând cel puțin trei articole din Constituție susceptibile de a declara legea ca fiind neconstituțională: art. 44 – Dreptul de proprietate, art. 16 – Egalitatea în drepturi și, nu în ultimul rând, art. 15 alin. (2), respectiv principiul neretroactivității legii.

Mulțumesc.

Soluțiile au fost adoptate și de Comisia juridică. Au adoptat un raport de respingere.

Doamna senator, vă rog, prezentați raportul Comisiei juridice.

Doamna senator Federovici, secretar al Comisiei juridice. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

Membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat această inițiativă legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul la votul care va avea loc la ora 17.00.

Atenționez liderii grupurilor parlamentare să pregătească grupurile pentru votul de la ora 17.00.

Poftim?

Avem, avem, asta și...

La 17.30?

Avem o solicitare din partea liderilor grupurilor parlamentare.

Mutăm votul la 17.30, să parcurgem... că avem câteva proiecte de lege..., de exemplu, la punctul 4 avem un proiect legislativ care se adoptă tacit mâine, dacă nu îl votăm, ca lege organică, da?

Mulțumesc.

17.30, votul final.

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și a Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Raportul e de respingere. Legea este, de asemenea, organică.

Sunt inițiatorii care doresc să susțină proiectul legislativ?

## Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu... Nu?

Sau a venit domnul Liviu Stancu?

A venit domnul Liviu Stancu.

Scurt, punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Secretar de stat în Ministerul Justiției. Microfonul 10.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Bună seara, distinse domnule președinte, onorați membri ai Senatului României!

Facem mențiunea că noul Cod de procedură civilă cuprinde măsuri menite să-l protejeze pe debitorul aflat în imposibilitatea de plată a datoriei, dar cu păstrarea unei proporționalități între scopul urmărit și măsurile propuse, care nu trebuie să afecteze substanța dreptului creditorilor.

Mai precizăm că prevederile legale propuse pot afecta echilibrul procedurii executării în favoarea debitorului, putând ridica probleme de neconstituționalitate, din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum și de convenționalitate, din perspectiva încălcării art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Pentru acest motiv...

Mulțumesc.

Concentrați, domnule secretar de stat, concentrați.

Da, vă mulțumesc.

Ați concentrat?

Da, da, da.

Mulțumesc.

Doamna senator, Comisia juridică. Microfonul 7. Doamna senator Federovici, raportul.

Pentru această propunere legislativă, Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz favorabil.

De asemenea, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

În consecință, în data de 10 martie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Motoc.

Domnule senator Motoc – microfonul central –, vă rog.

## Stimați colegi,

Modul în care s-a pronunțat comisia de specialitate este unul corect. Nu putem să facem modificări la Codul civil și la Codul de procedură civilă pentru a rezolva problema unor oameni. Trebuie să găsim o soluție legislativă, pe o cale normală, a unei inițiative legislative, pentru că acum nu putem să ne facem că nu vedem ce se întâmplă în jur.

La mine, la Tulcea, chiar săptămâna aceasta – și vă zic sincer, nu fac aici niciun fel de remarci neacoperite – au venit mai multe familii care sunt într-o situație fără ieșire. Oamenii aceștia au apelat la asemenea împrumuturi ipotecare, mă rog, au apelat la o anumită valută – o știm cu toții care este aceasta – și s-au trezit în imposibilitatea de a mai plăti ratele la aceste împrumuturi. Situația lor este una extrem de gravă. Oamenii aceștia vor rămâne fără case, vor rămâne fără nimic și administrațiile publice locale vor trebui să găsească soluții tot printr-un efort bugetar.

De aceea, eu spun că nu trebuie să punem sistemul bancar pe butuci, dar trebuie să găsim o soluție prin care, în solidar, băncile și statul român să poată ajuta aceste familii.

Sunt lucruri pe care vi le propun, probabil, într-o inițiativă legislativă viitoare, în așa fel încât oamenii aceștia să nu aibă de suferit, să ajungă niște victime ale unei perioade de criză și – acum să nu ascundem și acest lucru – ale unor contracte care, de multe ori, prezintă niște clauze pe care oamenii de rând cu greu le pot înțelege la momentul în care le încheie. Vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim de executări silite și vorbim de bănci, bănci care își bat joc de populația țării, de toată, inclusiv că are credite, inclusiv că n-are. Pentru că și cel care își ia salariul pe card plătește lunar zeci de lei doar pentru că, vezi Doamne!, acel cont este administrat de cineva.

Ce mai fac băncile? Vând aceste creanțe, domnilor! Cui le vând? Unor firme de recuperare. Au acestea abilitare din partea Băncii Naționale? Nu, domnilor! Vede Parchetul, DNA-ul sau un organ de cercetare din această țară ce fac firmele de recuperare în această situație? Sau trebuie să așteptăm încă șapte, opt, zece ani, să distrugem zeci de familii și copii ai familiilor respective și să constatăm, după aceea, că toate aceste firme de recuperare, la care băncile vând aceste creanțe, sunt, de fapt, niște off-shore-uri și niște firme de spălat bani? Și o spun cu toată răspunderea în această sală. Poate că cineva din Parchetul General va lua și va ancheta această situație.

Cum este posibil ca o bancă să vândă o creanță acestor firme cu 10% și să nu vrea, sub nicio formă, să negocieze cu clientul la un procent de 50%, spre exemplu?

Am caz la Craiova: un om care este dat afară din casă, deși are un copil cu handicap motor – este în cărucior copilul –, se luptă de trei ani de zile. N-a avut bani de cauțiune. Băncile au întotdeauna dreptate, pentru că au bani și pentru că au putere. Până când?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții, doamnelor și domnilor senatori? Nu mai sunt.

Încheiem dezbaterile și, pe cale de consecință,

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Ați sărit două puncte. E punctul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce am sărit?

A, la 3, la punctul 3. Mă scuzați.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comisia sesizată în fond... sunt două, de fapt, cea juridică și cea pentru cultură, care au un raport de admitere, cu amendamente admise.

Vreun inițiator dorește să susțină proiectul legislativ? Nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Culturii, Oprean. Microfonul 9.

Foarte scurt, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Culturii, după consultarea inclusiv a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, consideră modificările propuse drept utile și realiste.

De aceea, susținem acest proiect legislativ în forma raportului final al Comisiei pentru cultură și al Comisiei juridice.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Domnul președinte Georgică Severin – microfonul 6 –, Comisia pentru cultură, raportul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 8/1996. Practic, despre ce este vorba?

În momentul de față, pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerț și a celor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, suma minimă plătibilă pe trimestru pentru fiecare post de radio local deținut este de 500 de euro, iar pentru un post de radio național este de 1.000 de euro.

Este deci ușor de calculat că o persoană care deține trei posturi de radio locale care pot fi recepționate, fiecare, de cel mult 100.000 de persoane, adică, în total, 300.000 de posibile receptări, va plăti 1.500 de euro, iar cel care are un post național care poate fi recepționat de 20 de milioane de persoane va plăti 1.000 de euro.

Pornind de la această realitate, cele două comisii au dezbătut propunerea legislativă și au adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții, observații din partea doamnelor și... Doamna senator Crețu. Microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș fi vrut să-l felicit pe inițiatorul legii, Márton Árpád, pentru succes și pentru hărnicie, dar nu este de față. Problema fusese sesizată și de noi la plângerile făcute de posturile de radio locale, dar nu apucasem s-o punem pe hârtie. Nu e un reproș la faptul că a semnat singur inițiativa. Niciun coleg n-a avut un asemenea reproș, am votat în unanimitate, cu amendamentele respective, această propunere.

Scopul intervenției mele este însă altul. Am certitudinea că limitele inițiale prevăzute în lege n-au fost stabilite cu nicio intenție ascunsă. Tocmai de aceea, este periculos și trebuie să fim atenți de fiecare dată când legiferăm domenii foarte neomogene, cum este cazul astăzi. O asemenea prevedere funcționează, ca să înțelegeți la ce mă refer, ca un mijloc de concurență neloială, dar legală. E vorba de difuzarea de melodii, plata drepturilor de autor.

Pare că nu are nicio legătură cu concurența, dar are, pentru că stabilește o sarcină fiscală excesivă pentru posturile locale, comparativ cu cele cu difuzare națională, și poate să le scoată, din acest motiv, din rațiuni financiare, de pe piață. Se închide astfel vocea lor total, nu numai difuzarea de muzică.

Fiind vorba de o piață specială și strict reglementată – piața media –, această discriminare favorizează un fel de cenzură, dacă vreți, dar nu o cenzură aplicată de stat – cel care este, de regulă, acuzat că vrea să cenzureze posturile media –, ci de marii proprietari care doresc să rămână pe piața media o singură voce, a lor. Or, în democrația pe care ne-o dorim, existența mai multor voci diferite face diferența. Cred că cu asta suntem de acord cu toții, chiar și când ele se exprimă în același timp.

Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt. Închid...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul senator Iovescu.

A, mă scuzați, domnule senator Iovescu. Microfonul 1. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu iarăși o să mă lovesc de faptul că nu putem să facem nimic în plen și nu avem decât să votăm ceea ce a hotărât comisia, dar vreau să vă spun că și eu felicit inițiatorul. Îmi pare rău că n-a rămas în sală. El... Și-a exprimat și el regretul că forma nu a rămas cea pe care a propus-o el. Prin amendamentul propus de Ministerul Culturii se complică lucrurile. El e încrezător că la Camera Deputaților va reveni

la forma pe care a propus-o și, din cauza asta, nu a mai rămas alături de noi să-și expună..., dar eu vreau să vă cer – dar, din păcate, vorbesc în vânt, că nu o să se întâmple nimic de genul ăsta – să revenim... Deci nu putem să revenim la forma... și să votăm forma pe care a propus-o inițiatorul. Noi avem aici un raport, sigur, cu amendamentul propus de Ministerul Culturii, dar care schimbă datele problemei.

Am vorbit cu radiodifuzorii din țară, cei mici, și ei s-au bucurat foarte mult de forma inițiatorului. Nu se bucură deloc de amendamentul propus de Comisia pentru cultură.

Aș vrea să vi-l citesc... ce simplă era fraza pe care a vrut-o inițiatorul: „În cazul radiodifuzorilor, remunerațiile stabilite în sumă fixă sau sumă minimă trebuie să fie proporționale cu potențialii receptori ai emisiunii”. Și Ministerul Culturii vine cu următorul text: „În cazul radiodifuzorilor, remunerațiile se stabilesc prin negocieri...”

Aici, eu am un dubiu: cine, cum negociază, pe ce principii negociază, în condiții de predictibilitate și proporționalitate, astfel încât utilizatorii să poată avea reprezentarea obligațiilor de plată la începutul fiecărui an fiscal?

Am discutat cu câțiva. Nu sunt mulțumiți.

Sigur, propunerea mea asta era, dar cred că o propun degeaba: să putem vota textul pe care l-a propus inițiatorul, nu amendamentul propus de Ministerul Culturii.

Totuși – am spus de atâtea ori – noi, plenul, suntem suverani. Am avut o discuție și nu ne referim că poporul... Poporul, într-adevăr, este suveran, dar poporul ne-a trimis aici să fim suverani aici, în Senat, nu să ne înclinăm la o comisie sau la un minister.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, v-am lăsat să vă susțineți pledoaria, pentru că, altfel, spuneți că am eu ceva cu Domnia Voastră, dar dumneavoastră cunoașteți... De fapt, ați invocat regulamentul arătând că-l cunoașteți.

Faptul că dumneavoastră ați făcut toată această pledoarie având cunoștințe de faptul că regulamentul nu permite să revotăm un text care a fost adoptat în comisie înseamnă că ați făcut o pledoarie _pro domo_ . Vă spun eu cum o să...

Dar, în orice caz, eu nu am vrut să vă întrerup, dar țineți cont de faptul că nu putem să spunem că nu se poate și, după aceea, spunem că vrem să susținem un anumit lucru, pentru că...

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dar nu e replică, domnule senator. E pur și simplu regulamentul. Vreți să citim regulamentul împreună? Putem face și lucrul ăsta, da? Putem să stăm.

Vă rog foarte mult. Nu, dar...

Bun, mulțumesc.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Președintele comisiei.

Doar câteva scurte precizări. Într-adevăr, varianta propusă de inițiator era mult mai simplă, dar, din păcate, mult mai greu aplicabilă în realitate. Definirea a ceea ce înseamnă posibili ascultători, posibili receptori este o chestie atât de vagă. Depinde de enorm de multe lucruri, de la – dacă vreți – puterea emițătorului, înălțimea la care se găsește, formele de relief din jur, încât această negociere care a rămas în final este totuși mult mai logică și se poate discuta în funcție de condițiile concrete.

Dumneavoastră presupun că știți bine că sunt posturi de radio în România care, teoretic, ar trebui să acopere o sută de kilometri pătrați, dar nu acoperă zonele, din cauza formelor de relief. Ar fi fost chiar în dezavantajul radiodifuzorilor.

Credem că am încercat să găsim o soluție înțeleaptă și cu care și ministerul a fost de acord. De fapt, chiar Domniile Lor au venit cu acest aspect.

Vă mulțumesc.

aplica acest act normativ. Or, noi vorbim de potențiali receptori. Cum putem să estimăm decât pe baza unei negocieri, câtă vreme, de la un caz la altul, până și relieful influențează audiența? Da?

De aceea, s-a căutat un cadru legal pentru a putea fi legea aplicată, și nu pentru a prejudicia pe cineva.

Eu cred că aceasta este forma corectă și mulțumesc colegilor pentru vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale. Am terminat acest proiect legislativ.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Oprea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și eu vă mulțumesc.

Mai există la Cameră..., pentru că suntem prima Cameră sesizată...

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale și

Pleacă la Camera Deputaților.

Domnule senator Iovescu, vă rog. Microfonul 1.

A, și proiectul legislativ. Imediat, imediat.

Doamnelor și domnilor, supun la vot și proiectul legislativ,

pentru că... este un amendament admis.

Vă rog.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Domnule senator Iovescu. Microfonul 1. Vă rog, poftiți.

## Vă mulțumesc.

Tocmai asta voiam și eu: să modificăm odată regulamentul și unele lucruri care ni se par anormale.

Datorită acestui motiv suntem aici adunați toți și stăm, și vrem să votăm, să facem treabă, să putem lua unele decizii.

Totuși am făcut. Au fost momente când ne-am exceptat de la regulament și am introdus unele amendamente.

Atunci, haideți să prevedem asta, în ce condiții, cum am putea face ca noi, în plen, să putem întoarce chiar și o decizie a comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Pașcan, vă rog. Microfonul 1.

Domnule președinte, mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. Stimați colegi,

Nu am vrut să iau cuvântul tocmai pentru a nu influența, câtă vreme ne-am exprimat opinia, în solidar și în unanimitate, în Comisia pentru cultură. Vreau însă să-i explic colegului că am analizat toate posibilitățile pentru a putea

Domnule senator Oprea, sigur, poftiți. Microfonul central. Vă explicați votul, probabil.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Explic ceea ce colegul nostru nu are foarte bine definit. În plenul Senatului se pot face și amendamente, dar supuse plenului Senatului. Deci, dacă domnul Iovescu vreodată are o astfel de intenție, președintele de ședință va supune plenului la vot și putem veni cu amendamente. Care-i problema? Așa e.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. O precizare necesară.

Punctul 5.

Domnule senator Attila – microfonul 2 –, vă rog.

## O propoziție, domnilor colegi.

Să știți că ceea ce a propus onoratul coleg a existat în practica Senatului și nu a fost bine. Dacă aveți curiozitatea, aveți Monitorul Oficial, Partea a II-a. Uitați-vă ce dezbateri inutile și neproductive a născut acea situație la care dânsul crede că e bine să ne întoarcem.

Nu-i bine să ne întoarcem. Legiferarea, așa cum e concepută acum prin regulament, este mult mai eficientă și vă rog să înaintați, dacă vreți, amendamentul la regulament Comisiei pentru regulament. Aveți acest drept, dar eu opinez că nu va avea trecere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95...

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă este sesizată în fond.

Are un raport de admitere. Legea are caracter organic. Este inițiatorul prezent pentru a susține propunerea legislativă?

Nu este.

Dau cuvântul atunci ministerului vizat și o rog pe doamna Mihaela Ungureanu, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități – microfonul 8 –, să prezinte, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului. ## **Doamna Mihaela Ungureanu** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Bună ziua!

Propunerea legislativă nu poate fi susținută, întrucât, în conformitate cu art. 62 din Legea nr. 448/2006, clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit, construite din fonduri publice, și așa mai departe se suportă din bugetele autorităților... pot fi suportate din bugetele autorităților publice locale.

De asemenea, întrucât propunerea legislativă presupune implicații asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu art. 111 alin. (1) din teza a doua din Constituție. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului președinte Mitu. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul legislativ a primit un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, iar Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru buget au avizat favorabil proiectul legislativ.

Având în vedere că prin prevederile propuse prin prezenta inițiativă se facilitează accesibilitatea persoanelor cu handicap în clădirile publice și în celelalte spații dintr-o comunitate și că se introduce această acțiune în cadrul programelor de interes național, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Dezbateri generale. Domnule senator Grapă, microfonul central.

Domnule președinte, mulțumesc mult. Distinși colegi,

Vă supun atenției câteva secunde următoarea chestiune: în primul rând, îi transmit doamnei ministru că nu art. 62 din Legea nr. 448/2006 face imposibilă aplicarea acestui act normativ.

Îmi pare rău că distinsul meu coleg nu este prezent, pentru că probabil că retorica dânsului, argumentele erau mult mai numeroase.

Există două lucruri interesante care ar trebui să ne suscite interesul pe parcursul întregilor – cei patru – ani care formează un mandat: Legea nr. 448/2006, Legea nr. 272/2004 și Legea nr. 273/2004, adică Legea protecției persoanelor cu handicap, a copilului și a adopțiilor.

În permanență, în momentul în care cineva amendează o astfel de lege, noi trebuie să fim cu urechile și cu ochii deschiși, pentru că ceea ce se întâmplă în momentul de față cu Legea nr. 448/2006 e o chestiune inaplicabilă.

Vreau să vă spun că există instituții publice care nu au făcut altceva decât să pună o rampă în fața treptelor – și ideea asta am preluat-o de la colegul Motoc, căruia-i

mulțumesc –, să pună o rampă în fața instituțiilor publice, chiar dacă, un pic mai în față, după ce se deschide ușa, urmează încă 5 sau 6 trepte. Ei oricum nu pot să ajungă, dar nu asta contează. Contează faptul că există o lipsă totală de respect față de felul în care există în momentul de față arhitectura instituțiilor publice.

Deși avem un Ordin al Arhitecților, obligativitatea ca noile proiecții, care există de acum încolo, să țină cont de faptul că trebuie o rampă pentru persoane, care să ajungă și la ultimul nivel, lucrul ăsta nu se întâmplă. Se dau autorizații de construcție, fără ca cineva să meargă să analizeze această rampă, să vadă dacă este și funcțională, nu doar că există.

Pe urmă, vă mai spun un lucru: România riscă sancțiuni, pentru că am semnat foarte multe tratate internaționale prin care ne-am luat angajamentul să accesibilizăm instituțiile publice. Iar în momentul în care cineva va face o sesizare, România o să plătească cu bani grei, pentru că, în momentul de față, 10% – și vă rog să țineți cont de ce vă spun acum –, 10% din ceea ce înseamnă clădiri publice în România sunt accesibilizate, astfel încât cei cu handicap locomotor – că, de fapt, asta voiam, nu motor, locomotor doamna... distinsa noastră colegă, doamna senator – pot să ajungă să-și rezolve o problemă fără să aibă nevoie de asistența unora care să-i care pe brațe.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Scuza că nu sunt bani, nu este o scuză, doamnă! Și vă întreb: dacă ați fi încercat să veniți, spre exemplu, în Camera Deputaților, într-un cărucior cu rotile, ce-ați fi făcut doamnă?

Am văzut eu, într-o duminică, când am fost de am vizitat Camera Deputaților, să văd și eu cum este... Și era un japonez care a fost cărat în brațe de către ceilalți turiști trei etaje până la lift. Scările alea fac cât trei etaje. Aici, în Senat, s-a făcut o rampă la III, după ce am avut un angajat foarte bolnav. Până atunci nimeni nu s-a gândit.

Dacă ar fi trebuit să veniți, doamnă, la o primărie, să vă duceți la o primărie și n-ați avea cum să faceți altfel, pentru că sunteți în cărucior cu rotile, v-ar interesa scuza că nu există bani? Dar pentru furat există bani doamnă? Este aceasta o scuză? Faptul că omul este în cărucior înseamnă că este handicapat și intelectual... și dacă ar fi și intelectual, are dreptul la respect. Nu este o scuză, doamnă, lucrul acesta! Nu este o scuză!

Nici măcar la trotuare nu s-a gândit nimeni. Când pune bordurile alea, de face milioane de euro pe borduri, nu se gândește nimeni că există oameni în cărucior și care trebuie să urce bordurile. Nimeni nu se gândește într-o gară cum se urcă un om cu handicap, când vagoanele ar trebui să aibă rampe, și noi cumpărăm tot cei mai prost și-i mai ieftin. Sunt oameni, doamnă! Sunt cetățeni ai acestei țări, plătesc taxe și impozite! Au dreptul să ajungă la instituțiile publice!

Ei, atunci să nu mai găsim scuze, că astea nu sunt scuze oricum!

Alte observații, intervenții, din partea domnilor... Domnul senator Oprea. Microfonul central.

Cred că orice alt coleg, dacă ar lua cuvântul, în primul rând, și-ar exprima indignarea față de modul total neinspirat al reprezentantului Guvernului României în sala de plen a Senatului.

Să spuneți lucrul acesta, față de o categorie care merită un tratament uman, mi se pare josnic!

Vă fac... vă fac o mărturisire: urmăriți sutele de milioane de euro pe care Guvernul României le dă autorităților teritoriale locale la fiecare sfârșit de an. Urmăriți regiile care dispar peste noapte cu sute de milioane de euro și se transformă în alte societăți comerciale și veți vedea unde sunt miliardele de euro, la vedere, iar pentru astfel de locuri, sumele sunt insignifiante. În schimb, tratamentul aplicat semenilor noștri este unul mai mult decât onorabil.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Închid dezbaterile...

Ba da, domnul senator Durbacă. Microfonul 2. Vă rog, domnilor colegi, vă rog.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că această problemă se poate rezolva. Rog totuși reprezentantul Guvernului să mai analizeze această problemă, iar propunerea mea este să se întoarcă această inițiativă legislativă la comisie, pentru că, chiar dacă sumele care trebuie alocate i se par Guvernului că sunt mari, totuși, dacă fiecare instituție, separat, din bugetul propriu, ar aloca o parte din sumele respective pentru amenajarea acestor căi de acces, s-ar putea rezolva.

Cred că mai bine ar fi să se reanalizeze această problemă, că poate fi rezolvată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Da, domnilor colegi,

Din nefericire mâine se adoptă tacit acest proiect legislativ.

( _Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Cristiana Irina Anghel.)_

Asta nu se poate, dar atunci supun la vot solicitarea de retrimitere, și atunci se procedează ca atare. Da? Sau mai avem posibilitatea? Mă consult cu liderii de grup.

Avem posibilitatea oare să mai prelungim cu două săptămâni? Da?

Deci atunci procedăm în felul următor. Există o variantă. Varianta este să prelungim cu două săptămâni întâi termenul de adoptare tacită și după aceea retrimitem la comisie, da? Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Aprobarea prelungirii la 60 de zile pentru acest proiect legislativ.

##

Și atunci se solicită – pentru două săptămâni – să retrimitem la comise proiectul legislativ.

Domnul președinte Sârbu susține această retrimitere, ca lider de grup.

Doamnelor și domnilor,

Retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a proiectului legislativ.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Doamnelor și domnilor, vă rog, pregătim votul final. Este ora 17.30.

Vă rog să vă rugați colegii să vină în sală.

Pregătiți-mi și mie votul final.

Stați că mai avem o lege organică.

Haideți să o facem!

Ordinară?

Punctul 5. Există timp. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate a dat un raport suplimentar de admitere.

Inițiatorul, domnul Todirașcu, dorește să facă o scurtă intervenție, pentru că a intervenit în calitate... Microfonul central.

Aveți un minut, domnule senator, uitați-vă că, altfel, ieșim din timp.

## Mulțumesc,

Și mă încadrez într-un minut, pentru că ce vreau să comunic plenului este că susțin în continuare această inițiativă și astăzi o susțin suplimentar, cu o informare, o adresă nouă emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind acest capitol.

Discutăm despre malpraxis și despre faptul că banii plătiți pe asigurările de malpraxis de medici ajung la companiile de asigurări. Nu beneficiază pacienții de aceste sume și ele se transformă în venituri definitive ale companiilor de asigurări.

Prin completarea de astăzi vă comunic următoarele: în 2011, 2012 și 2013, procentul plății daunelor indemnizațiilor brute către pacienții prejudiciați era de 6 în 2011, 5 în 2012, 2 în 2013 și, mai nou, prin această adresă pe care am primit-o săptămâna trecută, deci după pledoaria de acum două săptămâni, în 2014, plățile au fost de 6%.

În concluzie, avem plăți sub 5%, media ultimilor 4 ani. Situația rămâne la fel de critică și eu susțin în continuare că această situație trebuie îmbunătățită.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Sănătății, Francisk Chiriac – microfonul 10. Vă rog, scurt.

## **Domnul Francisk Iulian Chiriac** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, exact cum s-a spus, modificarea și completarea prevederilor referitoare la malpraxis din Legea nr. 95/2006. Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă, având la bază următoarea argumentație: prevederile art. 648 nu încalcă reglementările legale în vigoare, respectiv norma stabilită prin Legea dreptului pacientului nr. 46 din 2003, unde se statuează faptul că toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele, investigațiile, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale, chiar și după decesul acestuia.

Mai sunt și alte argumentații. Vă mulțumesc, sunt în...

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate, domnul senator Luchian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 10.03.2015, membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină raportul de admitere, cu amendamentele admise.

Așa că vă propunem spre dezbatere raportul suplimentar de admitere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o întrebare pentru reprezentantul Guvernului, cu tot respectul.

Să-mi spună și mie – dacă știe – câți lei au fost plătiți până acum de firmele de asigurări pentru malpraxis.

Haideți, puneți întrebări, doamnă, și vă răspunde la toate!

Am nevoie de răspuns.

Nu, doamnă, nu avem dialog în Senatul României. Avem întrebări...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu este dialog.

Continuați, vă rog.

Întrebarea este retorică. Zero lei. Pentru că medicii plătesc degeaba asigurări. Și întreb: are de gând să facă ceva Guvernul în sensul acesta? Și mai întreb iar: Parchetul General are de gând să se sesizeze și pe această problemă, ca să nu ajungem peste 10 ani de zile să umplem iar pușcăriile?

Doamna senator Câmpeanu – microfonul 2 –, vă rog.

Este a nu știu câta oară când Guvernul, față de o lege atât de importantă, vine și spune, așa, cu seninătate: Guvernul nu este de acord!

Eu cred că toată lumea știe, și medicii... cred că nu e emisiune la televizor în care să nu se spună că ei plătesc aceste asigurări și niciun ban nu ajunge la pacienți. Toți banii se duc acolo.

Să ne spună Guvernul dacă a făcut ceva în această privință.

E așa de ușor să spunem: se respinge și cu asta, gata. Zău, haideți să facem ceva în țara asta până la urmă, că de aia ne-au învestit aici în Parlamentul României și pe dumneavoastră în Guvernul acesta, nu doar să spunem că nu suntem de acord și cu asta basta!

Domnul senator Bodog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru sănătate au susținut și susțin acest proiect legislativ, dar tocmai datorită aspectelor pe care le-au semnalat antevorbitoarele mele, cele două doamne senator, motiv pentru care îi rog pe colegii mei să voteze pentru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, cu titlul personal, la microfonul central.

Domnul senator Luchian.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această lege a fost dezbătută intens în Comisia pentru sănătate și cu toate discuțiile pe care le-am avut cu reprezentantul Guvernului, în final, chiar dacă a fost opoziție din partea Ministerului Sănătății...

În ce sens? Nu în sensul că nu ar fi dorit o astfel de lege, ci că au și dumnealor pe traseu un proiect de lege asemănător.

Cu toate acestea, membrii comisiei vă solicită să sprijiniți – și eu solicit Grupului parlamentar liberal să susțină – această lege. Este foarte importantă! Sigur, nu-i perfectă, o să mai fie amendată probabil și la Camera Deputaților și vă mulțumesc anticipat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul cu amendamente admise. Legea este ordinară.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 124 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul cu amendamente admise a fost admis. Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor,

Cu 89 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

O listă pentru Grupul parlamentar al PNL.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței...

Vă rog.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2015 _... (Discuții la prezidiu; rumoare în sală.)_

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu e. E punctul 2.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Punctul 2.

Gata. Am deschis alături. O clipă. Nu vă impacientați. Proiectul de lege...

Punctul 2, pentru votul final, da?

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Este vorba despre o reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Poftiți?

Vă reamintesc atunci... O luăm mai explicit.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 10 martie 2015. În ședințele plenului din 11 și 18 martie s-au supus votului atât proiectul de lege privind aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege privind respingerea ordonanței. Nu s-a întrunit numărul de voturi.

În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege. Da? Dacă proiectul de lege privind respingerea... Se supune la vot proiectul de lege...

De ce mi-ați scris asta?

Nu este reexaminare?

Doamnelor și domnilor...

Doamnelor și domnilor, o clipă.

Noi am fost sesizați de către Camera Deputaților, fiind Cameră decizională, cu proiectul de respingere. De aceea... Deci de respingere a ordonanței...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Noi trebuie să votăm respingerea respingerii, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă, explicați.

Și ce supunem la vot, că asta nu...

E un proiect care a mai fost votat de două-trei ori...

Dați-mi, doamnă...

Da... E această procedură care este extrem de complicată a respingerii ordonanțelor. Da?

Deci vă rog să fiți atenți, că nu e deloc simplu.

De la Camera Deputaților ne-a sosit proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru completarea Legii privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune. Ca urmare a reexaminării, pentru că dânșii au respins...

Cererea de...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...proiectul...

Nu. Nu e proiect...

Nu mai...

Doamnelor și domnilor colegi!

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Trebuie să respingem cererea de reexaminare, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Nu e. Nu e... că ne-a venit...

Domnilor colegi...

Eu vreau să am o explicație pentru asta. În scris.

Să nu mă faceți pe mine de râs.

Da?

Doamnelor și domnilor colegi!

Doamnelor și domnilor colegi!

Eu solicit, din partea serviciilor Senatului, să facă o prezentare foarte clară, pentru că nu putem să...

Domnule senator Moga, nu putem să punem la vot respingerea cererii de reexaminare, că ăla este un act administrativ. Ne cere să reexaminăm, da? Deci noi trebuie să ne referim la proiectul de lege.

Vă rog, doamnelor, dacă nu mai faceți... Și vă rog să fie ultima oară când nu ne exprimăm explicit în fața Senatului...

cu o solicitare de acest fel. Da?

Vot pentru săptămâna viitoare.

Vă rog foarte mult! Dacă se mai întâmplă o dată...

Mulțumesc.

Amânăm votul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Revenim la legile pe care astăzi le-am adoptat. Domnule senator, luați loc. ## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Domnule președinte!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci este un proiect de lege.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Procedură.

Deci, domnule senator, luați loc.

## **Din sală:**

E procedură!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Luați loc. Este o lege care se află de mai mult timp în Senat, pentru că suntem Cameră decizională. Nu doresc ca acest proiect de lege să nu fie adoptat în cunoștință de cauză de toți senatorii, lucru pentru care am solicitat serviciilor tehnice să facă această precizare.

Este a treia sau a patra oară când

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Mulțumesc mult.

Din câte știu – și cred că știu bine – acest proiect de lege, atât de greu de pus la vot, se află pe ordinea de zi și a trecut prin Biroul permanent, fapt pentru care scoaterea lui de la vot trebuie făcută cu acordul distinșilor senatori ai României prezenți, nu prin decizia dumneavoastră!

Care este motivul pe care-l invocăm? Pentru stenogramă, pentru copii, pentru posteritate.

Deci scoatem un proiect de lege de la vot și-l amânăm fără acordul plenului, care este suveran.

Bravo! Bravo!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Este foarte pertinentă intervenția dumneavoastră.

Avem nevoie de un vot să putem să-l supunem la vot săptămâna viitoare.

Doamnelor și domnilor, vă solicit, în nume personal, ca președinte de ședință, să amânăm până săptămâna viitoare acest proiect de lege.

Vă rog. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Amânarea votului pentru săptămâna...

Cu 67 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 3 abțineri, am amânat pentru săptămâna viitoare votarea acestui proiect.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Procedură.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Procedură, doamna senator Anghel. Vă rog. Microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, domnule președinte...

Cu tot respectul, domnule președinte, dacă citeați despre ce este vorba, înțelegeați foarte clar!

Avem o ordonanță. Camera Deputaților a respins ordonanța respectivă și nouă ni s-a cerut un raport de respingere a respingerii. Atât de ușor este de înțeles. Deci noi trebuia să votăm respingerea respingerii. Atât.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cu singura deosebire...

Cu singura deosebire că suntem într-o situație de reexaminare, nu suntem într-o situație de respingere a unui proiect de lege. Suntem la o cerere de reexaminare. Da? Mergem mai departe.

Intrăm pe punctul 2, da? Punctul 2 la ordinea de zi de astăzi.

Punctul 1.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul 1 din ordinea de zi de astăzi, la legi organice. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009, republicată, privind Codul civil.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, suntem prima Cameră sesizată.

Unde este regulamentul?

Îmi pare rău, nu eu pregătesc mapa pentru voturi finale. Da?

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot proiectul de hotărâre. Este lege organică. 85 de voturi trebuie. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

88 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și 4 abțineri. A fost adoptat. O listă...

Se solicită? Păi, de ce vorbiți, domnule? Solicită cineva listă? Ați cerut listă?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Înainte. La legile celelalte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O listă pentru Grupul parlamentar al PNL.

Punctul următor, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență...

Propunerea legislativă pentru modificarea și...

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287... Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009, republicată, privind Codul civil.

Procedură, domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc. Domnule președinte, nu are rost. Vă propun să închideți ședința.

Bravooo!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Punctul următor.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009, republicată, privind Codul civil.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea fiind organică și noi fiind primă Cameră sesizată, supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 120 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și a Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 118 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, legea a fost respinsă.

Mergem la punctul...

Continuăm... Mai avem 10 minute pentru a adopta proiectele de lege. Proiectul de lege privind aprobarea...

Da. Punctul... Punctul următor.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Doamnelor și domnilor,

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate. Domnule președinte Luchian, vă rog. Caracterul legii este ordinar.

Dau cuvântul domnului Francisk Chiriac – microfonul 10 –, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Prin proiectul de lege se prevăd următoarele: se propune modificarea prevederii de desființare a spitalului în caz de neacreditare, cu prevederea de a nu putea oferi servicii medicale în sistem public de asigurări de sănătate, pentru a ne conforma cerințelor internaționale privind managementul calității serviciilor medicale.

Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege în baza raportului de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îi dau cuvântul domnului președinte Luchian – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 martie 2015, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raportul de admitere, fără amendamente.

Propunem, pentru dezbatere și adoptare, plenului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Observații din partea doamnelor și domnilor senatori. Nu...

Domnul senator Todirașcu. Microfonul 1.

Imediat.

I-am dat cuvântul. Imediat îi dau cuvântul.

Vă dau imediat cuvântul, că i-am dat cuvântul domnului... Imediat vă dau cuvântul.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Eu anticipez că subiectul pe care vreau să-l expun acum este similar cu cerința liderului de grup și atunci aș prefera să mă opresc și să-i dau cuvântul.

Mulțumesc frumos.

Domnul președinte Popa... Domnul senator Popa... Domnule senator Popa, vă rog. Microfonul central.

În numele Grupului parlamentar al PNL, cerem retrimiterea la comisie pentru a armoniza cele două propuneri și să venim cu o variantă unitară.

Dați un termen, domnule senator, conform regulamentului. Două săptămâni...

Două săptămâni. 15 zile.

Două săptămâni.

Doamnelor și domnilor,

Se supune la vot cererea de retrimitere la comisie a proiectului de lege pentru două săptămâni. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 35 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă și nicio abținere, solicitarea Grupului parlamentar al PNL a fost respinsă.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Domnul senator Todirașcu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Am fost cel care am propus retrimiterea acestei inițiative, a acestui proiect de lege la comisie, din următoarele motive:

Eu sunt inițiatorul unei inițiative legislative similare, pentru înființarea unei Agenții Naționale de Management în Sănătate – noi, astăzi, discutăm despre Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate –, care, săptămâna trecută, miercuri, a trecut de Camera Deputaților și acesta a fost motivul pentru care am cerut comasarea acestor două proiecte.

Sunt multe lucruri care ar putea fi spuse. Pentru că s-a respins retrimiterea, voi încerca să le explic foarte pe scurt. În primul rând, atunci când discutăm despre management, discutăm despre gestionarea a cel puțin trei tipuri de resurse: umane, materiale și financiare.

Ceea ce ni se propune nouă astăzi exclude de la decizie această autoritate de management privind alocarea banilor în sănătate, ceea ce este un nonsens din punctul de vedere al teoriei și științei managementului.

Un alt argument pe care vreau să-l susțin este faptul că această autoritate, astăzi, reprezintă un fel de _all inclusive_ și, în opinia mea, conține toate condițiile pentru o corupție sistemică. De ce? Pentru că se propune ca această autoritate să emită norme de acreditare pentru spitale. Ulterior, tot ea va efectua aceste evaluări, după care, tot ea va asista spitalele și va încasa banii pentru aceste servicii, un lucru care este absolut inadmisibil pentru o autoritate a statului.

Autoritatea trebuie să emită reguli și să creeze, să stimuleze o piață a serviciilor de acreditare. Nu ar trebui să definească noi standarde, dacă ele există în Comunitatea Europeană. În această inițiativă ni se propune ca aceste standarde să fie definite de această autoritate, iar, repet, toate condițiile pentru o corupție sistemică sunt întrunite în această inițiativă legislativă, pentru că se creează acest monopol al acreditării spitalelor, care nu va putea fi efectuat de către alți operatori economici, așa cum ar trebui să fie într-o piață concurențială.

Eu cred că sănătatea merită o reformă profundă, iar reforma nu se poate face pe aceleași principii cum s-a făcut până acum.

Mulțumesc.

...va fi condusă de persoane numite de Guvern, o instituție profund politizată, iar minima cerință față de cei angajați într-o astfel de autoritate, de a fi în afara oricăror incompatibilități sau conflicte de interese, aleși prin concurs, pe competență și profesionalism, nu se respectă prin această inițiativă legislativă și atunci...

Mulțumesc, domnule senator.

...nu este o reformă, ci doar o rostogolire, o șlefuire a ceva ce există și este, în opinia mea, această autoritate actuală, care se numește CONAS, a cărei utilitate este destul de discutabilă.

Vă mulțumesc frumos.

Eu voi vota împotriva acestei inițiative.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Barbu...

Doriți să faceți o intervenție pe procedură?

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu, pe lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu... Pe procedură, dacă... Puteți să faceți.

Facem proiectul de lege.. Trebuie să dăm cuvântul...

Da, dar e înaintea dumneavoastră altcineva. Mă scuzați!

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

A, mă scuzați! Nu am știut.

Domnul senator Bodog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Practic, această agenție vine să preia și să completeze atribuțiile Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor.

Tot ceea ce s-a spus aici este oarecum exagerat. Practic, ar fi un nonsens ca această agenție să și gestioneze resursele din Sănătate, motiv pentru care vă rog, domnilor senatori, să votați inițiativa legislativă în forma propusă de Guvern.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator, în nume propriu sau în numele comisiei?

În nume propriu.

Domnul senator Luchian și, după aceea, domnul senator Barbu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Solicitarea de a se trimite din nou la comisie avea un singur motiv, și anume, la Camera Deputaților, un proiect asemănător a fost votat, a trecut acest proiect. Îl ceream la comisie să le punem de acord, să fie un act cât mai complet. N-a fost cu... sau nimeni n-a dorit să împiedice cumva să treacă această lege, doar să punem cele două acte normative, care sunt aproape asemănătoare, le corelam și ar fi ieșit un act normativ mai bun.

Noi am aflat acest lucru astăzi.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte de ședință, am să fiu cât se poate de scurt.

În Parlamentul României sunt extraordinar de mulți oameni valoroși, aș spune chiar toți. E adevărat, unii dintre noi, cum e cazul meu, suntem la primul mandat, deci învățăm de la cei cu experiență și cu ținută politică mult mai bine puse la punct decât noi. Mă refer la domnul Sârbu, la domnul Hașotti, la domnul Verestóy Attila.

Am învățat și de la dumneavoastră, domnule președinte de ședință, care, în repetate rânduri, de la acest microfon, ați susținut că este în folosul cetățeanului care ne-a mandatat să-i reprezentăm interesele în Parlament, este în interesul lui ca legile să fie cât mai bune și mai eficiente.

Domnul Sârbu a spus de aici, ca și domnul Hașotti, ca și dumneavoastră, că e bine ca, atunci când pe traseul de legiferare se află două proiecte și comisia abilitată să le judece le poate corobora și le poate face de așa fel încât ceea ce iese de aici, legea, să fie mai abitir în folosul cetățeanului, să facem asta. Și, astăzi, spre surprinderea mea – poate a fost doar o manevră... cum să spun, de _poignet_ , greșită –, degetul liderului de grup de la PSD a arătat că respinge acest principiu parlamentar pe care tocmai Domnia Sa, împreună cu alți corifei ai Parlamentului, l-au susținut. Nu înțeleg nimic.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna senator Silistru. Microfonul central.

De fapt, chiar asta a vrut să spună domnul...

## Stimați colegi,

Eu vreau să vă spun că inițiativa de la Camera Deputaților nu se poate întoarce la Senat, pentru că ei sunt decizionali.

E trimisă acolo.

Dacă a trecut acolo, este important să ajungă asta acolo și, după aceea, să se pună acolo de acord cele două inițiative.

Sau, dacă de-abia este pusă inițiativa la Cameră, asta e altceva. Nu putem să stăm noi cu un act normativ până ajunge cealaltă din urmă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Închidem dezbaterile astăzi. Le reluăm mâine.

Le reluăm mâine din același punct.

La ora 18.15 urmează să avem ședința de întrebări și interpelări.

Vă mulțumesc foarte mult.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile Nistor:**

Stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri. O să rog colegii senatori să ne comportăm ca o gazdă bună și să începem cu colegii de la Guvern, care dau răspunsuri la interpelări.

Domnului senator Marian Valer, domnul Liviu Stancu.

Îi dați în scris? Răspuns în scris.

Pentru domnul Flutur, domnul secretar de stat Dan Popescu.

La fel? Scris.

Să aveți o seară bună! La revedere!

Și, așa cum v-am obișnuit, cu speranța că bărbații n-o să fie supărați, dăm cuvântul doamnelor.

O invit la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana Irina. Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

E vorba despre o interpelare adresată domnului premier Victor Viorel Ponta și doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării este Legea nr. 554 din 17 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar.

Domnule ministru,

Cu ani în urmă, autoritățile calculau salariul minim pe economie ținând cont de un coș minim de consum lunar. După o metodologie aprobată de Comisia Națională de Indexare (CNI), care a funcționat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României, s-a reușit să se adopte structura, componentele și valoarea coșului minim de consum lunar (CMCL) raportat la prețurile lunii octombrie 2000, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 217/2000, aprobată apoi prin Legea nr. 554/2001.

Coșul minim de consum lunar era calculat pentru familia de 2,804 persoane – nu știu de ce nu pentru 3 sau pentru 2, dar, în fine –, structura acestuia regăsindu-se în anexa nr. 1.

Din 2005 s-a renunțat la acest parametru instituționalizat prin lege, coșul minim lunar nemaifiind fundament pentru calcularea SMEC, deși legea există.

Din păcate, astfel, s-a rupt orice legătură între suma reprezentând minimumul de supraviețuire pentru o familie standard și SMEC.

Legătura între puterea de cumpărare a SMEC și nevoile de supraviețuire este ruptă.

Este adevărat, în ultima perioadă, s-au făcut eforturi pentru redresarea situației. Dar totuși în România nu se trăiește, se supraviețuiește.

Se vorbește tot mai des de o nouă Lege a salarizării. Pensiile sunt impozitate, deși ele nu ar trebui să se considere drept venit.

Ce speranțe pe termen lung și scurt pot avea românii? Când vor trăi decent, conform preceptelor din Constituția României? Când se vor respecta legile în România?

Cu aleasă considerație, Cristiana Irina Anghel, senator. Mulțumesc mult.

Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta

Domnule prim-ministru,

Ordinul nr. 218/2015 al Ministerului Finanțelor Publice elimină, într-adevăr, evaziunea fiscală, dar o elimină eliminând în totalitate agenții economici. Deci victoria Guvernului României este garantată sută la sută. România va fi primul stat din lume fără evaziune fiscală, pentru că nu va mai avea economie.

În municipiul Rădăuți, oraș cu o populație de circa 30.000 de locuitori, ANAF, din data de 19.03.2015, închide tot! Închide toți agenții economici. Printre victime este și o firmă locală, producătoare de preparate din carne, firmă ce plătește anual impozite statului de 2,25 milioane de euro, cu un număr de 200 de angajați. Aceasta a fost sancționată cu amendă de 5.000 de lei și i s-a suspendat activitatea la un punct de lucru pentru 30 de zile, pentru o lipsă în gestiune de 50 de lei.

## Domnule prim-ministru,

Nu pun la îndoială buna-credință a lucrătorilor ANAF, dar, după cum vedeți, consecințele acestui act normativ sunt devastatoare pentru întreg mediul economic.

De aceea, vă rog, atât în numele acelui producător local, cât și în numele tuturor agenților economici din România, să analizați oportunitatea Ordinului nr. 218/2015 al Ministerului Finanțelor Publice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru Marcel.

Se pregătește domnul senator Rotaru Ion.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, Ministerul Fondurilor Europene.

Obiectul întrebării: „Simplificarea birocrației în accesarea fondurilor europene”.

Stimate domnule ministru,

În cadrul audiențelor acordate la biroul senatorial din teritoriu, a fost ridicată frecvent existența birocrației excesive în accesarea fondurilor europene. Persoane interesate de accesarea fondurilor europene se plâng de procesul birocratic anevoios și de lipsa de personal pentru evaluarea și avizarea proiectelor.

Fondurile alocate României de către Uniunea Europeană reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economiei societății românești și realizarea reformelor structurale propuse.

Comisia Europeană a rambursat României în acest an fonduri cu o valoare de peste 678 de milioane de euro, aferente aplicațiilor de plată transmise în anul 2014 și în anul 2015.

Anul 2015 este ultimul an în care România mai poate cheltui fonduri alocate de Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2007–2013.

În contextul celor prezentate, vă rog, domnule ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este strategia ministerului pe care-l conduceți privind eficientizarea sistemului de gestionare a fondurilor europene?

2. Ce măsuri veți lua privind simplificarea birocrației în accesarea fondurilor europene?

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, și o interpelare.

Vă rog, domnule...

Permiteți? Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Epuizarea fondurilor lunare destinate laboratoarelor de analize și investigații medicale din județul Bacău”.

Stimate domnule ministru,

În baza contribuției persoanelor fizice la fondul CNAS, acestea pot beneficia de analize de laborator gratuite, decontate de CNAS, efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate în vederea stabilirii diagnosticului însă doar în teorie.

În practică, dacă o persoană se îmbolnăvește, este ideal s-o facă în primele zile ale lunii, deoarece fondurile alocate de casa de asigurări de sănătate pentru serviciile medicale paraclinice (analize de laborator) se epuizează la începutul fiecărei luni.

Laboratoarele de analize medicale din județul Bacău, care au contract cu casele județene de asigurări de sănătate, epuizează aproximativ 80% din fondurile primite în primele două-trei zile ale fiecărei luni.

Bugetul disponibil pentru efectuarea analizelor medicale gratuite este insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor pacienților înscriși pe listele de așteptare nesfârșite.

Dacă o persoană asigurată se prezintă într-un laborator de investigații medicale, are toate șansele să fie programată luna următoare, indiferent de diagnosticul trecut în biletul de trimitere, fiind informată de faptul că nu mai sunt fonduri pentru luna în curs.

Având în vedere gradul de epuizare a fondurilor lunare alocate pentru laboratoarele de analize și investigații medicale din județul Bacău, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt măsurile pe care le veți întreprinde în vederea suplimentării bugetului pentru serviciile medicale paraclinice.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Rotaru Ion. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice.

Obiectul interpelării: „Problema contestațiilor la etapa județeană a olimpiadei de limba franceză în județul Brăila”. Domnule ministru,

La biroul senatorial din județul Brăila s-a prezentat domnul Chirea Nicu, părintele Andreei Teodora Chirea, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”, participantă la olimpiada de limbă franceză, care a depus un memoriu în care semnalează următoarele:

În data de 7.03.2015, s-a desfășurat la Liceul „Perpessicius” Brăila etapa județeană a olimpiadei de limbă franceză.

Domnul Chirea Nicu își exprimă nemulțumirea referitoare la întorsătura pe care au luat-o lucrurile în urma rezolvării contestației depuse de eleva care s-a clasat inițial pe locul 3, care, în urma reevaluării lucrării, a obținut 97 de puncte, egalând-o astfel pe eleva clasată pe locul 1, Chirea Andreea Teodora, fiind desemnată să participe mai departe la faza națională a olimpiadei.

În același timp, petentul acuză comisia care a rezolvat contestația și, în special, pe președintele comisiei, inspector Lipan Anca, de favorizarea elevei care a depus contestația. Unul dintre aspectele sesizate de către domnul Chirea Nicu este acela că tatăl elevei contestatare ar fi intrat în sală și ar fi stat de vorbă cu comisia de rezolvare a contestațiilor, lucru interzis de către regulile privind rezolvarea contestațiilor cuprinse în metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare.

O situație similară s-a petrecut în cadrul aceleiași olimpiade la clasa a IX-a, unde, după rezolvarea contestațiilor, eleva care se clasase inițial pe locul 4, cu 83 de puncte, a obținut 14 puncte în plus, ajungând la 97 de puncte, la egalitate cu eleva de pe locul 1, și a fost desemnată să participe la faza națională a olimpiadei de limbă franceză, în detrimentul elevei care obținuse de prima dată cel mai mare punctaj.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care a fost procedura în urma căreia cele două eleve care au obținut, în urma contestațiilor, numărul egal de puncte cu elevele clasate inițial pe primul loc au fost desemnate să participe la faza națională a olimpiadei de limbă franceză.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Și mai așteptăm.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Ioan Rus, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Tichete de transport cu titlu gratuit pentru angajații SC Telecomunicații CFR – SA”.

Stimate domnule ministru,

În urma întâlnirii avute cu reprezentanții Sindicatului angajaților din societatea Telecomunicații CFR – SA, a fost semnalată o problemă în aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 112/1999.

În prezent, angajaților din SC Telecomunicații CFR – SA li s-a refuzat emiterea de tichete gratuite de călătorie pe căile ferate române în interes personal și de serviciu pe motivul că societatea comercială nu mai face parte din Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători – CFR Călători – SA, fiind acum direct în subordinea Ministerului Transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi răspundeți cum va acționa Ministerul Transporturilor pentru identificarea unei soluții referitoare la acordarea tichetelor gratuite de călătorie pe căile ferate române pentru angajații Telecomunicații CFR – SA.

Anexez memoriul Sindicatului angajaților din Telecomunicații CFR – SA.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Îmi permiteți și a doua întrebare, domnule președinte?

Vă rog, vă rog.

Mulțumesc.

Întrebarea a doua este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Sprijin pentru locuitorii zonelor afectate de alunecări de teren din municipiul Turda, județul Cluj”.

Stimate domnule ministru,

În municipiul Turda, județul Cluj, locuințele câtorva familii de pe Strada Agriculturii riscă să fie distruse de alunecările de teren. Este vorba de o zonă cu astfel de probleme de peste 15 ani, timp în care nu s-a făcut nimic pentru a stopa fenomenul.

Autoritățile locale au justificat lipsa de acțiune prin faptul că fondurile necesare pentru stoparea alunecărilor efective depășesc posibilitățile bugetului local.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că sprijiniți demersurile administrațiilor publice locale în asigurarea unor condiții de trai optime pentru toți cetățenii, vă rog să-mi răspundeți dacă, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, aveți în vedere suplimentarea bugetului local al municipiului Turda cu această destinație la prima rectificare bugetară. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți să dau citire și interpelării.

Vă rog.

Este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României, ministru interimar al finanțelor publice, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice, și domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Preluarea Stațiunii de CercetareDezvoltare pentru Pomicultură – Cluj de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca”. Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni miniștri,

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură – Cluj se află în prezent într-o situație financiară dificilă din cauza datoriilor acumulate. Instituția este afectată de lipsa materialelor și a aparaturii, clădirea în care-și desfășoară activitatea nu are încălzire din anul 2006, iar angajații au salarii restante.

Această situație este cauzată și de faptul că preluarea instituției din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, respectiv din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, nu s-a finalizat.

Pentru a prelua instituția, USAMV – Cluj a solicitat anularea datoriilor acesteia.

În urma întâlnirii, din data de 14.01.2015, dintre ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul educației, cercetării științifice, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și ministrul finanțelor publice, s-a convenit pentru identificarea unor soluții la rectificarea bugetului de stat.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni miniștri,

Cunoscând preocupările dumneavoastră legate de susținerea cercetării în toate domeniile, vă rog să-mi precizați care sunt demersurile care se vor întreprinde la nivelul celor trei ministere pentru soluționarea acestei situații.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că colegii noștri s-au grăbit să ajungă acasă pentru a-și pregăti ziua de mâine și putem considera că următoarele interpelări pot fi depuse:

– Butunoi Ionel Daniel, Popa Constantin, Lazăr Sorin Constantin, Coca Laurențiu Florian, Federovici Doina Elena, Butnaru Florinel – Grupul parlamentar al PSD;

– Flutur Gheorghe, Tișe Alin Păunel, Igaș Traian Constantin, Zisu Ionuț Elie, Cotescu Marin Adrănel, Boeriu Valeriu Victor, Ghilea Găvrilă, Oprea Dumitru, Tudor Doina Anca, Tătaru Nelu, Luchian Ion, Ungureanu Mihai Răzvan – Grupul parlamentar al PNL;

– Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;

- Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

- Marian Valer – senator independent.

- De asemenea, următorii colegi au depus întrebări

- (și acestea vor fi considerate depuse):

- Saghian Gheorghe, Mohanu Nicolae, Bodog Florian,

- Lazăr Sorin Constantin, Isăilă Marius, Dumitrescu Florinel – Grupul parlamentar al PSD;

- Grapă Sebastian, Cotescu Marin Adrănel, Grigoraș

- Viorel, Tișe Alin, Oprea Dumitru, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian, Pereș Alexandru, Boeriu Valeriu, Boagiu Anca Daniela – Grupul parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen – Grupul parlamentar

- liberal-conservator;

- Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

- Marian Valer – senator independent.

- La sesiunea de răspunsuri orale la întrebări:

- S-au înțeles domnul Saghian Gheorghe cu doamna

- Mihaela Ungureanu.

- Se amână în cazul domnului senator Niculae Bădălău.

- Ioan Cristina, PNL, și Cristiana Irina Anghel, PC, de

- asemenea, se solicită amânare. Domnilor colegi,

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 23 martie 2015. O seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.35._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813793]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/31.III.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei