Virgil Alin Chirilă

629 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Scuzele și nepăsarea Consiliului Concurenței”

Am văzut ieri declarațiile președintelui Consiliului Concurenței*, după audierea din Parlament, cu privire la creșterea nejustificată a prețurilor la carburanți. Vă spun sincer că impresia pe care mi-a lăsat-o domnul președinte Bogdan Chirițoiu a fost că mai degrabă scuză furnizorii de carburanți sau le caută o justificare pentru aceste majorări amețitoare la prețurile de la pompă.

În mare, argumentele domnului președinte au fost că suntem sub media europeană și că acum prețul barilului de petrol este mai mare decât era în pandemie*. Altfel spus, este normal să crească prețul și să fim fericiți că nu a crescut mai mult decât în restul Uniunii Europene.

Această abordare îmi arată cât de slabă este instituția aceasta, care ar trebui să aibă un rol hotărâtor în reglarea pieței, mai ales în zonele de cvasioligopol, cum este în cazul carburanților sau al energiei.

Nu mă încălzește cu nimic că prețurile la pompă din România sunt puțin sub media din Uniunea Europeană.

În contextul ședinței

Îi amintesc domnului Chirițoiu că România se află în continuare în primele cinci țări producătoare de petrol din Uniunea Europeană. Deci, dacă privim lucrurile din acest punct de vedere, România ar fi trebuit să fie cu mult sub media europeană la prețul final al carburanților

*

, nu doar cu 3%-5%, cum a spus domnul Chirițoiu.

În ceea ce privește al doilea argument invocat de președintele Consiliului Concurenței în apărarea celor care cresc prețurile la pompă, că a crescut prețul barilului la peste 100 de dolari, față de doar 20 de dolari în pandemie, acest argument este de-a dreptul ridicol, pentru că în pandemie am avut o scădere substanțială a consumului de carburanți, ca urmare a izolării la domiciliu și a muncii de acasă. Știm bine că toate clădirile de birouri erau aproape goale.

Mai mult decât atât, aș vrea să îmi explice domnul Chirițoiu cum se face că acum, în prima parte a anului 2022, prețul mediu al barilului este mai mic decât a fost prețul barilului în criza economică din 2008–2010, dar, cu toate acestea, avem un preț la pompă de 30%-40% mai mare decât era în acea perioadă. Din punctul meu de vedere, este destul de clar că cineva profită foarte mult pe seama cetățenilor români*. Și nici nu este greu să ne dăm seama cine este marele câștigător al acestei crize. În urmă cu câteva zile, unul dintre principalii jucători de pe piața de carburanți din România anunța că și-a triplat profiturile.

În orice caz, aceste creșteri de prețuri nu sunt normale într-un stat care are încă resurse consistente de țiței. Scuzele Consiliului Concurenței ne arată cât de slabă este această instituție și cât de mult afectează lipsa ei de fermitate economia națională*.

Vreau doar să mai spun că energia și carburanții nu sunt o marfă oarecare. Aceste produse influențează în mod direct eficiența și productivitatea economiei naționale. Creșterile de prețuri speculative nu îi lovesc doar pe cetățeni, care trebuie să plătească mai mult la facturi și la plinul făcut la automobilul propriu, ci aceste creșteri conduc la suspendarea unor activități energointensive*, cu efecte în creșterea șomajului și a prețurilor la multe alte produse.

Poate este cazul, stimați colegi, ca în acest moment, în care vedem slăbiciunea unor instituții esențiale ale statului, să regândim cadrul legal al funcționării lor.*

Dacă cei care conduc aceste instituții de control spun că nu au ce să facă și chiar ajung să le caute scuze celor care cresc în mod speculativ prețurile, poate că este timpul să-i schimbăm și să întărim pârghiile de acțiune ale statului pentru combaterea acestui fenomen.

Stimați colegi, pentru asta am fost votați, să apărăm interesul cetățenilor! Dacă instituțiile statului se dovedesc incapabile, atunci, avem datoria să le întărim și să le dăm puterea cu care ne-au investit cetățenii, pentru a putea apăra interesele acestora!*

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se concentrează pe impactul economic general asupra cetățenilor și productivității naționale.

„Creșterile de prețuri speculative nu îi lovesc doar pe cetățeni, care trebuie să plătească mai mult la facturi și la plinul făcut la automobilul propriu, ci aceste creșteri conduc la suspendarea unor activități energointensive”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință funcțională la o instituție și reprezentantul ei; ton critic, dar nu derogatoriu la nivel de grup social.

„președintelui Consiliului Concurenței”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul nu abordează cererile de politică ale instituției, ci se concentrează pe combaterea argumentelor tehnice.

„argumentele domnului președinte au fost că suntem sub media europeană și că acum prețul barilului de petrol este mai mare decât era în pandemie”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 2

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul identifică argumentul advers, îl reformulează și îl combate printr-o contra-analiză a contextului economic din pandemie.

„În ceea ce privește al doilea argument invocat de președintele Consiliului Concurenței în apărarea celor care cresc prețurile la pompă, că a crescut prețul barilului la peste 100 de dolari, față de doar 20 de dolari în pandemie, acest argument este de-a dreptul ridicol, pentru că în pandemie am avut o scădere substanțială a consumului de carburanți”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul propune o alternativă legislativă (regândirea cadrului legal) pentru a remedia ineficiența instituțională.

„Poate este cazul, stimați colegi, ca în acest moment, în care vedem slăbiciunea unor instituții esențiale ale statului, să regândim cadrul legal al funcționării lor.”

În context ↑